Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
26 novembre 2019 2 26 /11 /novembre /2019 22:41
(imagine simbol)

(imagine simbol)

Aflam zilele trecute ceva, care pe mine m-a zguduit cu adevărat. M-a umplut de mândrie, dar și de năduf. Vă explic imediat cauza, cred că veți înțelege fără exces de explicații. Dar pentru început – încercați de vă conectați imaginația :

Anul 1969.

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.

Orașul Bălți.

Am plantat decorul? Cunoașteți unde se află vechea librărie Prometeu? Atunci cunoașteți cu certitudine acea alee pietonală care duce spre Universitatea de la Bălți. Dacă nu cunoașteți, nu are nicio importanță. Imaginați-vă doar o stradă destul de largă.

Pe acea stradă, între 10 și 15 tineri se îndreaptă spre Universitate scandând : „Traiască nația! Jos porcii!

Acum resituați acțiunea în timp și spațiu. Recunosc, inițial eu nu am crezut. Am cerut să mi se reconfirme. Persoana care mi-a povestit despre acel marș mi-a confirmat cu certitudine că a fost în toamna lui 1969. Și că anume asta se scanda. Majoritatea erau băieți, dar erau și câteva fete cu ei. Am crezut-o când mi-a zis că și astăzi o trec fiori când își aduce aminte. Într-adevăr, așa ceva nu se uită!

Sau iată: aflam de la aceeași persoană despre un Costică Porcescu, locuitor al satului Cureșnita, raionul Soroca. În 1972 era student în anul II la Institutul de Medicină de la Chișinău. A fost cu acei care au apărat monumentul lui Ștefan cel Mare pe care sovieticii voiau să-l scoată din oraș. Costică Porcescu pentru cutezanța sa a fost exmatriculat și nevoit să se întoarcă în sat. Prin ce a trecut, numai el ştie. Lumea zice că a fost bătut rău de tot. Nu mult după aceea a şi decedat... Amintim că după moartea lui Stalin trecuseră 20 de ani deja!

Nu cred că are rost să stărui asupra cauzelor sentimentului de mândrie. Dar cred că nu strică să vă explic în câteva cuvinte ce e cu acea senzație de năduf și obidă.

Trăim cu toții cu un trecut inventat și desenat de alții. Suntem toți epigonii unui trecut inexistent. Urmași ai nimicului, ieșiți din scorneli și de aceea nici nu suntem în stare să creăm altceva decât un nimic sau o scorneală. Ni s-a tăiat orice amintire despre demnitate. Ni s-a amputat orice continuitate cu firescul, cu tot ce ar putea să ne ajute să realizăm că suntem un popor prin nimic mai rău (poate că nici prin nimic mai bun, dar aici nu asta contează) decât celelalte.

Din acest punct de vedere aceste acte de rezistență, de rebeliune, oricât de idealiste sau utopice, oricât de vane sau suicidare nu ar fi fost, contează pe balanța istoriei enorm de mult. Poate la fel de mult, ori poate chiar peste, decât cunoașterea adevărului despre suferințele și genocidul căruia am fost supuși, prețul pe care l-am plătit, inclusiv pentru a înnăbuși aceste acte și voința însăși de a rezista. Costică Porcescu, dar la fel și toți ceilalți care au avut un curaj nebun de a se opune imperiului sovietic, merită să fie pomenit și comemorat!

P.S.: Nu știu câți au supraviețuit, câți au văzut, câți au trăit evenimentul de la Bălți. Acea manifestație din toamna lui 1969 mă interesează foarte mult. Fac un apel: orice mărturie, orice amintire îmi este prețioasă. Dacă există careva care a trăit acele evenimente pe viu, sau știe cine au fost acei tineri, vă rog să mă contactați! Suntem obligați să le cunoaștem numele!

 

Lecturi: „Fără termen de prescripţie. Aspecte ale investigării crimelor comunismului în Europa”. Volum coordonat de Sergiu Musteaţă si Igor Caşu. (Cartier, 2011). Igor Caşu: „Opozanţi politici în RSSM după 1956:spre o tipologizare bazată pe dosare din arhiva KGB

Partager cet article

25 novembre 2019 1 25 /11 /novembre /2019 13:12
Săptămâna în care s-au dus cu poclon la Moscova

Bizară săptămână… E din acelea în care ori ești nevoit să intri prea mult în detalii, ori o reduci la o singură frază. Şi fraza respectivă sună a sentinţă: guvernul putinist se instalează!

Am putea pune punct aici, dar câteva nuanțe totuşi le vom nota. Nu înainte de a vă comunica că la București e în plină desfășurare salonul de carte Gaudeamus! Practic toate editurile de la Chișinău sunt prezente la târg cu o ofertă de carte destul de solidă atât la nivel de cantitate cât și calitate! Ar fi cazul să ne mândrim, dar când te uiți la celelalte domenii în afară de cultură – parcă sunt lumi paralele, nu alta! Decalajul e de-a dreptul devastator!

Vom reveni acum la celelalte nebunii:

BANI PENTRU USATÎI Usatîi anunță cu mare pompă de pe scena unui concert (ce altceva știe ăsta să facă?) că lansează niște proiecte cu Botoșani. Bani grei, care fără partenerul din România nu i-ar fi căzut în gușă. Pariez că tot ce se va spune despre aceste proiecte va avea drept laitmotiv inevitabil renunțarea la geopolitică, renumita deja „batistă pe ţambal”. La câți bani a băgat România în Moldova, ar trebui demult ca rata unioniştilor să ajungă la vreo 70%, cam toți acei care nu au votat pentru PSRM, partidul care deține astăzi puterea absolută în țară. Uite-așa niște paradoxuri...

CHIRONDA – VICEPRIMAR Dar cele spuse mai sus nu ar trebui să ne mire prea mult, când ne gândim cine au fost acei care ar fi trebuit să se ocupe de comunicare. Unul din aceștia a fost Victor Chironda care a devenit săptămâna trecută, fără nicio sinchiseală sau ezitare, vicele lui Ivan Ceban, socialistul ales de recent în scaunul primăriei de la Chișinău. Ceilalți vice-primari propuși de Ceban nu au fost votați de CMC.

PRIMĂRIA SCOASĂ DIN PRIMĂRIE Ceban a anunțat că va muta primăria din sediul istoric. Chipurile clădirea actuală ar avea nevoie de restaurare. Dar poate cauza e alta? Omul vrea birouri luxoase, moderne, nu ca în clădirea asta cu iz vechi. Are nevoie bratanul da spațiu pentru „raspal’ţofkă” și „pal’ţî veerom”. Birourile vechiului sediu sunt prea înguste pentru anvergura degetelor sale... Mă rog, ar fi și mutarea în spaţii noi o idee, dar actualul sediu e totuși monument istoric și primăria - instituție publică. S-ar cuveni parcă concurs de oferte pentru noul sediu, expertiză științifică pentru restaurare... „Niet, khoziain – barin!” (nu vă supărați pentru rusismele folosite, dar noul idiom va trebui însușit!)

ANTIROMÂNISM RUDIMENTAR Ca să înțelegeți cine sunt noii miniștri vă vom aduce doar un exemplu: noul ministru al educației este autorul (împreună cu nevastă-sa) cursului de „Istorie integratӑ” şi a manualelor respective care au fost trimise în școli în îndepărtatul an 2006, pe timpul băbacului Voronin. Acest manual a fost categorizat atunci de breaslă drept unul profund antiromânesc, cu atacuri nefondate la adresa României și cu numeroase citate din propaganda sovietică. Probabil avem aici definiţia tehnocrației în limbajul dodonist...

POPULISM DICTATORIAL Vă vom aminti, dacă poate ați uitat, că Republica Moldova este oficial o republică parlamentară. Dar în țara în care un partid controlează toate pârghiile puterii, nu guvernul, puterea executivă, ci președintele anunță măsuri sociale, cu mărire de pensii, indexări și restul. Ca la Stalin: tătuca popoarelor anunță, iar guvernul nu are decât să execute și puțin contează mijloacele!

IARĂŞI CONCEDIERI Cândva demult, încă în 2011, publicam un mic text pe care îl numeam „Spirala incompetenţei”. E și astăzi în acces public și nu a pierdut nicio fărâmătură din actualitate. Noul guvern a trecut și el cu mătura prin efective, procedând la alt val de demisii. De facto, guvernul Sandu, sub pretextul lichidării „statului capturat”, a concediat un număr considerabil de funcționari, inclusiv specialiști și profesioniști valoroși (știu ce zic, nu sunt presupuneri subiective), eliberând terenul pentru socialiști, care sunt, după cum am văzut mai sus, perfect apolitici și mari profesioniști. Uite-așa o salubrizare...

LUMINA VINE DE LA RĂSĂRIT! CU TANCURILE... Donald Tusk îi reproșa săptămâna trecută președintelui Franței, Emanuel Macron, ăla de umblă cu idei fanteziste despre o Europă de la Vladivostok până la Paris, că acesta nu știe ce zice, căci țara lui nu a cunoscut ce înseamnă tancuri rusești pe teritoriul său... Și are perfectă dreptate! Dar se pare că nu doar francezii suferă de amnezie (la o adică, francezii chiar nu au cunoscut urgiile secerei și a ciocanului, dar ia încercați-o cu o swastica nazistă pe la ei, să vedeți cum sar ca fripți!)... Moldovenii de amnezie nu pot suferi prin definiție, căci e o boală legată de memorie, ceea ce nouă ne lipsește cu desăvârșire. Între 1940 și 1950 acest teritoriu a pierdut cam 1/3 din populație. 10% din locuitorii RSSM au pierit doar pe foametea din 1946-1947... Dar moldovenii nu-și împovărează cutia craniană și conștiința cu așa chițibușuri. Ei fac coaliții cu secera și ciocanul de dragul „luptei cu corupţia” fără remușcări sau chinuri existențiale. Iar când firescul îi ajunge din urmă și sunt măturați ca niște gunoaie, găsesc din nou explicații ubueşti pentru a justifica și explica dezastrul în care ne-au aruncat.

Iar noul guvern a și plecat în Rusia! Înainte de a fi anunțat programul de guvernământ! Din Rusia ne-au adus două vești: -că vom plăti gazul mai ieftin (deși aici Gazprom avea o marjă enormă, căci noi plăteam niște prețuri exorbitante, net superioare celor de pe piață); -că ni se va acorda un credit de tocmai 500 mln $! Referitor la acest credit nimic nu se comunică despre condițiile lui. Or fi mai bune decât cele ale creditului din partea României, cu o dobândă simbolică de 1,5%? Ori decât cele ale FMI-ului cu ale lor 2%? Mă îndoiesc. La fel precum mă îndoiesc (nu fără bucurie) că va ajunge până la urmă măcar o lețcaie. Îmi mai aduc aminte de o promisiune de 300 de mln $ nu chiar într-atât de demult care așa și a rămas în domeniul promisiunilor. Sper mult exact asta să se întâmple și cu acești bani. Nu există vasal mai supus decât acela care-ți este dator cu bani... N-ar fi rău să repete Medvedev ceea ce a mai spus cândva: „Deneg net, no vî derjites’!”. Iar ca să fie actul de vasalitate desăvârşit, din Rusia ne va veni, ca un soare, ditamai Lavrov!

Cam atât pentru această săptămână. Cireșica de pe tort o voi trimite la MSMPS (iată chair sunt curios, știți ce înseamnă această abreviatură?): ei au anunțat că pensia medie a judecătorilor va fi în 2020 cu 2000 de lei mai mare ca în 2019. Adică, doar diferența cu care la va fi mărită pensia va fi mai mare decât pensia majorității pensionarilor din această ţară care au muncit o viață! Lunar, un fost judecător va primi în mediu 21.031 de lei! Felicitări, tovarăși!

Partager cet article

21 novembre 2019 4 21 /11 /novembre /2019 12:23
Yue Minjun, "Omul care râde"

Yue Minjun, "Omul care râde"

Cetӑţeanul Republicii Moldova trӑieşte ca-n poveste! Pe bune, nu mӑ credeţi?

De unde oare ni se trage? Îmi aduc aminte de perioada când străzile orașelor (poate că și ale satelor, dar nu pot spune ceva despre asta, căci am crescut la oraș) se goleau la ore fixe, de semănau cu orășelul Pripiat’ în luna mai a lui 1986, când doar maidanezii și mâțele fără stăpân mai hoinăreau pe-afară. Aceste imagini post-industrialo-apocaliptice aveau o explicație simplă: începea serialul la televizor! „Roaba Izaura”, „Si bogații plâng”, „Pur și simplu Maria”... Și toate – rusește, de la sine înțeles, deși acesta este doar un detaliu (ori poate nu chiar detaliu, dar o cărămidă importantă în zidul realității de azi?). Dacă nu am tradus corect, nu-i bai, înțelegeți perfect la care anume soap-opere fac referință.

Îmi aduc aminte de orele ratate la școală atunci când o profă ne-a anunțat că i-a ars televizorul și că vom privi cu toții reluarea de dimineață a epizodului pe care nu l-a privit aseară, căci acest film era o veritabilă lecție de viață pentru fiecare din noi, nu-i așa?... Acum, aș fi și ipocrit dacă aș zice că nu ne bucurau panele frecvente ale televizorului profei. Ne bucurau, cum să nu? Atâta doar că eram obligați să stăm în clasă, căci atunci când am plecat cu doi băieți să jucăm baschet în sala sportivă, ne-a prins directorul și ne-a dus de urechi înapoi la „lecţie”...

Ori poate originea acestui fenomen de „trai în basm” e și mai veche? Poate ni se trage de pe atunci când muream ca muştele de foame, ne mâncam unii pe alții, dar eram obligați să credem și să repetăm că „Viaţa a devenit mai bună! Viața a devenit mai veselӑ!”?* Și dacă, cu ceva noroc, din foamete poate și ieșeai, scăpai cu zile, de nu demonstrai suficient entuziasm și obediență noului regim, erai împușcat sau trimis în Siberia, cu șanse infinit mai mici de a supraviețui... Iar de-asupra la toate astea să mai repeți în continuu că răii satului sunt jandarmii români împreună cu regimul burghezo-moșieresc românesc!

Oricare-ar fi cauza, suntem nevoiți să constatăm că cetățeanul Republicii Moldova așa și nu a ieșit din basm. Realitatea care-l înconjoară e o chestie prea complicată pentru el. Iată stă omul în fața unei cărămizi și nu știe ce să facă, cum s-o numească. Și atunci el deschide televizorul sau se conectează la Internet pe grupul ăla care știe tot, postează acolo o poză și așteaptă să i se spună: „Om bun, acest obiect este o cӑrӑmidӑ!”. Ușurat, expiră satisfăcut și repetă: „Vai, dar e o cărămidă!”

Dar asta în cel mai fericit caz, căci nu-i exclus să i se spună că acest obiect greu, acest paralelipiped, este de fapt un proiectil bun de aruncat în capul cuiva (de obicei se explică imediat cine este ținta)... Și atunci cetățeanul nostru simte cum i se încrunţeşte fruntea, cum i se apropie sprâncenile și li se ridică extremitățile mai ceva ca la Greta Thunberg în fața „imperialismului mondial”, iar mâna deja ține strâns proiectilul, iar ochii îi caută deja mutra aia care cere insistent o cărămidă**.

A spune lucrurilor pe nume, a procesa informaţia elementar, fără ocolișuri și detururi prin tumultuoase teorii conspiraționiste, este o corvoadă pentru el, un adevӑrat chin. S-o fi produs v-o modificaţie geneticӑ, à la Darwin: au supravieţuit acei care au fost mai bine adaptaţi mediului...

Albul este, de fapt, negru (era şi o emisiune la REN TV asearӑ, nu-i totul aşa cum pare!), pacea este război, o înfrângere este o mare victorie, o prostie – o mare stratagemă politică, o crimӑ este o faptӑ eroicӑ, moartea este viață, „Hristos a înviaaat din mooorţi, Cu moaaaaartea pe moarte cӑlcând”... Doi morți, trei răniți și iarăși muzică!

Da, dragii mei, trăim ca-n poveste! Trăim ca-n basm! Păcat că-i scris de alții...

 

 

*”жить стало лучше, жить стало веселей”, citat dintr-un discurs de-al lui Stalin.

**traducere din rusӑ: „рожа просит кирпича

Partager cet article

18 novembre 2019 1 18 /11 /novembre /2019 09:19
Foto: https://d.newsweek.com/en/full/606313/putin.jpg

Foto: https://d.newsweek.com/en/full/606313/putin.jpg

Acest text era zămislit înainte de răsturnarea guvernului Sandu și nu era prevăzut drept comentariu al săptămânii. E oarecum jenant să scrii un articol în care să afirmi inevitabilitatea și ireversibilitatea unor evenimente sau fenomene exact după ce ele chiar se întâmplă… E și ridicol în acelaşi timp, căci seamănă cu idiotul satului care, după ce se întâmplă o catastrofă, țopăie excitat printre mulțimea adunată strigând: „Eu am știut! Eu am știut!”. Dar pentru a ieși cumva din rândul nebunilor vă voi trimite spre un text nu chiar vechi în care am explicat necesitatea absolută pentru popoare precum al nostru de a-și edifica „tabu”-uri care nu pot fi transgresate nici într-un caz.

Guvernul Maia Sandu nu a căzut din cauza pretinsului conflict despre „reforma justiţiei”. El a căzut fiindcă trebuia să cadă. Atunci când îți întinzi gâtişorul pe trunchiul gâdelui este oarecum straniu să te miri că l-a tăiat securea.

Noul guvern a şi fost ales, votat operativ şi fără mare stres. Operativitate de invidiat! În câteva ore au fost găsiți toți miniștrii, întocmit programul de guvernare, propus deputaților care l-au citit și nu au avut nicio obiecție sau întrebare...

PSRM are un singur obiectiv: să nu lase R. Moldova să se apropie de UE și s-o păstreze în sfera de influență a Rusiei. Atât. Aici nu există variații și nici nuanțe. În schimb, paleta mijloacelor pentru a atinge scopul respectiv este infinită! Dacă la un moment dat pentru a atinge scopul suprem va fi necesar ca toți (!) moldovenii să devină români – PSRM va deveni cel mai român partid din Univers!

Căderea guvernului nu este una întâmplătoare. Ea apare drept una perfect firească, deși cu același succes Guvernul putea continua. În principiu, PSRM avea și așa suficiente pârghii pentru a zdruncina politicile pro-europene ale Moldovei. Dar Guvernul a fost demis. Aşa a vrut Kremlinul, pe semne. Cel mai probabil cauzele acestui moft trebuie căutate în evoluția evenimentelor și situației din regiune în general: poate alegerile din România?

Ori să se fi speriat cu adevărat PSRM de noul PG, subordonat totalmente ACUM-iştilor? Potențial, un PG ostil ar fi putut să le provoace destule bătăi de cap socialiștilor, la fel precum un PG subordonat socialiștilor ar putea să le producă suficiente necazuri celor de la ACUM. Dar bătălia pentru PG este un chițibuș prea puțin important. Căderea acestui guvern se înscrie perfect în trendul continuu al acaparării instituțiilor de către putinişti în R. Moldova.

În iunie 2019 într-un pamflet (recomandări pentru partidele politice) scriam următoarele: „Pregătiți-vă un scenariu frumos de victimizare: ați vrut bine țării (exemplificați prin toate măsurile populuste, vezi mai sus), dar am fost trădați! „Statul capturat” poate funcționa și mai departe.” Mă adresam celor de la ACUM.

Pavel Filip de la tribuna Parlamentului a afirmat că ACUM a ales deliberat confruntarea și că aceștia și-ar fi dorit să pice Guvernul anume acum, pentru a nu pierde din șanse pentru următoarele scrutine. În principiu, e o ipoteză sprijinită de destule argumente: localele au demonstrat că procesul de acaparare a bazei piramidei PD-ului de către socialiști încă e în fază incipientă: au căzut municipiile cele mai mari, au căzut jumătate din centrele raionale, dar talpa încă mai rezistă... PDM, față de 2015, a pierdut doar vreo 20 de primării. PSRM încă nu deține acoperire teritorială totală, precum o deținea PCRM pe timpuri (de altfel, nici PDM, în pofida celor vehiculate, nu a avut vreo dată acoperirea comuniștilor). Ei nu reprezintă electoral decât ceva mai mult de 30%. Socialiştii nu pot încă declanșa alegeri anticipate, iar pentru a alege guvernul au nevoie de voturile PDM. ACUM a avut și are doar un singur atu elctoral: „statul capturat”. Iar pentru a-l folosi ei nu puteau ramâne la guvernare.

Dar toate astea sunt speculaţii. Nu-i exclus ca ACUM, elementar, să se fi crezut mari şi tari, stăpâni desăvârşiţi pe situaţie. Ceea ce a fost departe de adevar, iar Putin le-a demonstrat-o cu uşurinţă.

Iar ca să punem capacul peste principalul eveniment al săptămânii de a trecut vom menţiona câteva lucruri:

  1. Totul până la urmă s-a adeverit a fi doar geopolitică şi nimic altceva decât geopolitică.
  2. PSRM, cu concursul celor de la ACUM, deține o putere absolută în țară, la care PDM nici nu a visat! Altfel spus, Republica Moldova e din nou gubernie rusească.
  3. Este ridicol și absolut idiot discursul celor de la ACUM astăzi. Ei, și doar ei! sunt responsabili de situația în care ne-au aruncat. Cu secera și ciocanul nu se face coaliție! Niciodată, nicicum și în niciun fel de condiții! Transgresarea tabu-urilor se pedepsește dur!
  4. Am ascultat ședința Parlamentului: ce jalnic spectacol! E mai ușor să-i numeri pe acei care au avut un discurs cât de cât sănătos, demn de Parlament (indiferent de platformă şi opinie): Ţâcu, Filip... și miniștrii guvernului demis (în afară de Maia Sandu). În rest: e o catastrofă. Inclusiv deputații blocului ACUM... Țara care are asemenea parlamentari nu merită să existe!
  5. Fără sprijin notoriu din exterior (financiar, în primul rând) ACUM este o forță politică moartă și nu poate avea altă soartă decât PPCD-ul lui Roșca. Rămâne de văzut dacă Kremlinul va miza în continuare pe ei (dar nu cred) sau va contribui la crearea altei forțe pe sectorul centru-dreapta.
  6. Ţâcu a avut perfectă dreptate atunci când a anunţat de la tribuna Parlamentului: nu există altă speranţă pentru populaţia actualei Republici Moldova decât Unirea. Restul sunt prostii şi visuri deşarte. Şi asta nu-i ideologie, nu-i naţionalism, nu-i românism, nu-i niciun „ism” şi nicio „ie” de nicio formă: e statistică şi matematică. Algebră pentru clasele primare.

DIXIT!

Noapte bună!

Partager cet article

11 novembre 2019 1 11 /11 /novembre /2019 10:34
Capitularea cetății Malaga (1487) şi remiterea cheilor

Capitularea cetății Malaga (1487) şi remiterea cheilor

Noi? Privirea scrutătoare ce nimica nu visează,

Ce tablourile minte, ce simțirea simulează,

Privim reci la lumea asta – vă numim vizionari.

O convenție e totul; ce-i azi drept, mâne-i minciună;

Ați luptat luptă deșartă, ați vânat țintă nebună,

Ați visat zile de aur pe-astă lume de amar.

(Eminescu, „Epigonii”)

Cred că săptămâna care a trecut ne-a gratificat cu noutatea pe care o putem lesne pune în top 5 al evenimentelor de la Independență încoace. Să facem un exerciţiu: dacă e să vă întrebați fiecare, ce evenimente ați pune în top 5? Vi-l propun pe al meu, și anume în această ordine:

  1. Războiul din Transnistria şi crearea Găgăuziei (pentru mine e acelaşi eveniment)
  2. Aprilie 2009
  3. Pierderea Chişinăului în favoarea PSRM
  4. Trădarea lui Roşca în favoarea PCRM
  5. Anularea regimului de vize cu UE

Am putea desigur vorbi doar despre rezultatele alegerilor astăzi, dar aş dori să încep cu altceva:

7 NOIEMBRIE 1989 Cu exact 30 de ani în urmă, pe străzile Chișinăului urma să defileze armata sovietică pentru tradiționala paradă consacrată loviturii de stat a teroriștilor lui Troțki de la Petrograd (ei o numeau pe atunci „Marea Revoluție Socialistă din Octombrie). Dar blindatele nu au trecut! Strada a fost blocată de către manifestanți! Cât curaj aveau acei oameni! Și la ce stare jalnică am ajuns astazi… Să faci tu coaliție cu „secera și ciocanul”?...

Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâni în ruină,

Proști și genii, mic și mare, sunet, sufletul, lumină -

Toate-s praf... Lumea-i cum este ... și ca dânsa suntem noi.

FILME DESPRE MOLDOVA Mai bine mai târziu decât niciodată, toți cunoaștem acest proverb. Două reportaje (tocmai două!) despre Basarabia au fost difuzate săptămâna trecută, ambele destinate publicului din România. Primul este realizat de Mihai-Alexandru Hash și e difuzat pe Youtube : „Aici trăiesc români”. La momentul în care scriam aceste rânduri avea 38.810 vizualizări. Și al doilea, realizat de Marian Voicu, „Basarabia sau RSS Moldovenească? Frați sau tovarăşi?”, difuzat la TVR1 în cadrul emisiunii „Adevăruri despre trecut”. Și această emisiune este disponibilă pe Youtube. Vă invit insistent să le priviți pe ambele! Îmi par foarte bune, iar importanța lor este enormă, căci peste Prut se cunoaște foarte puțin despre Republica Moldova. Nu știu dacă are cumva v-o legătură, dar noul Prim-Ministru al României, Ludovic Orban, a anunțat crearea Departamentului pentru relația cu Republica Moldova în cadrul Secretariatului General al Guvernului. Prima sa vizită „internaţională” va fi la Chișinău. S-au trezit, n-au trecut nici 30 de ani... Mulţumim şi pentru atât.

A CĂZUT CHIŞINĂUL Năstase a luat cu aproape 17.000 de voturi mai puțin decât în 2018. Iar Ceban cu 7.000 mai multe. Și Chișinăul a căzut. Niciodată de la Independență încoace nu s-a pomenit socialist sau cremlinofil declarat în scaunul Primăriei, nici măcar în vremuri de răstriște, atunci când comuniștii lui Voronin luau 71 de mandate fără nicio alianță fără nimic. Îmi veți spune că Chișinăul a căzut înainte de turul 2 atunci când s-au calificat acești doi energumeni... Îmi veți mai spune că „gospodarul” Urechean nu era mai breaz, căci a îndemnat lumea să votese cu socialiștii de această dată și că fecioraşul său a candidat pe lista socialiștilor la Anenii-Noi. Mă rog, și Roșca se dădea drept unionist... Dar acesta e păcatul lor și doar al lor! Simbolic, un bolșevic declarat nu a fost niciodată ales la Chișinău. Până acum, în 2019.

Nici cu centrele raionale nu stăm mai breaz. 17 din 34 sunt în mâna celor de la PSRM, PN sau ŞOR... Întrebarea mult-întrebătoare este obișnuită: Cine-i vinovatul? Înainte de a învinui, precum obișnuim, „electoratul”, să nu uităm de politicieni, care au urcat pe scenă, au luat cu asalt televiziuni și parlament, au manifestat și mărșăluit împreună cu socialiștii și cu Usatîi cot la cot... Să nu uităm că și astăzi sunt în coaliție cu secera și ciocanul, că le-au dat ce au putut să le dea și poate chiar mai mult decât li s-a cerut. Și ar mai avea careva gât să acuze „boborul”?...

Să nu uităm nici de adepții teoriei cu „statul capturat” căci meritul lor pentru dezastrul de azi le aparţine în egală măsură. Oricât de mult nu s-ar strădui propagandiștii de buzunar și năucii de-i ascultă să dea vina pe „statul capturat” sau să justifice prin acelaşi „stat capturat” această coaliție absurdă, legea care l-a anihilat cândva pe Roșcă, îi va ajunge și pe ăștia din urmă. Chiar dacă lecțiile trecutului au fost învățate bine de către „centru” și s-a muncit acerb pentru că acest lucru să fie bine camuflat, Năstase nu a pierdut din altă cauză decât faptul că a coalizat cu socialiștii. Sunt lucruri care nu se iartă. Probabil de aia și au alergat repejor Hogan cu Michalko la Guvern când au auzit de anticipate. Dodon cică zice că dă 90% că răstoarnă guvernul... În caz de anticipate, nu-i deloc sigur că nu se repetă 2001... Deși... Cine știe ce-o mai fi prin capul lor?...

Uite-aşa un „stat capturat”, tovarăşi...

Vom menţiona că PDM a luat 261 de primării. Faţă de 287 câte le-au avut în 2015 nu-i un scor deloc neglijabil... Ce bobor „neînţelegător” avem noi: nu pricep nimic în dezoligarhizare.

IMPERIALISTUL DODON Dodon își consolidează imperiul mediadic. Mai bine zis el consolidează imperiul mediatic al Cremlinului: postul Accent TV a fost renumit și a recuperat frecvența națională de la Prime TV. Va difuza Pervîi Kanal, nu altceva.

SIS LA MOSCOVA Iar şeful SIS-ului, Alexandr Esaulenco, a plecat la Moscova. Aşa o coaliţie avem noi...

BARDAC GENERAL Ministra justiției a anulat concursul pentru postul de Procuror General, iar Guvernul bagă în forță o lege prin care Prim-Ministrul, adică Maia Sandu, va numi 2 candidaţi la PG. Ori îl va numi direct? Că nu mai înţeleg nimic. Motivul invocat al anulării este faptul că reprezentantul socialiștilor cică a trucat concursul. Numai că sunt și din acei care au calculat că și fără trucajuri acei 4 aceiași ar rămâne. Iar favoritul acumiştilor ar fi rămas în afară... Ia vedeți ce scenariu vă propun: ăștia împing legea până la urmă. După asta guvernul e răsturnat și cade în labele lui Dodon, iar noul prim-ministru aplică legea. Și de ce adică, mărogel, nu ar fi posibil? Şi o coaliţie cu socialiştii părea de neconceput...

Partager cet article

9 novembre 2019 6 09 /11 /novembre /2019 16:36
Maia Sandu, Igor Dodon, Andrei Năstase și Renato Usatîi fac front comun la Ambasada Americană (2016)

Maia Sandu, Igor Dodon, Andrei Năstase și Renato Usatîi fac front comun la Ambasada Americană (2016)

Iar o distopie basarabeană nu putea însemna altceva decît un viitor în care regiunea separatistă transnistreană ocupă Republica Moldova. Studentul purcese cu însufleţire la conturarea unui spaţiu terifiant, „eliberat” de tancurile Estului. Era o ultimă „eliberare”, după care nu mai e posibilă nici o renaştere a normalităţii.”,

Iulian Ciocan, „Iar dimineaţa vor veni ruşii”, (Polirom, 2015, p.44)

Înainte de intra în viul subiectului, o mică remarcă se impune : probabil acest text nu ar fi apărut dacă nu am fi urmărit în chiar aceste zile la o farsă de proporție la Chișinău, în care cineva încearcă să ne convingă că rezistă socialiștilor folosind drept pretext vechiul refren: lupta cu „statul capturat”.

Nu aş fi scris nimic despre scrutin fiindcă durerea nu trebuie explicată... Ea doar poate fi împărtășită. Iar ceea ce se întâmplă în Republica Moldova doare... 

Multe au fost spuse despre rezultatele alegerilor locale. Cred că e cazul să revenim le ele, căci se pare că „politicienii” noștri au aranjat repejor un scandal de proporții ca să nu ne băgăm nasul unde nu se cuvine, și să nu le scotocim prea mult prin bulendre rău mirositoare. 

Reamintim sumar cu ce ne-am ales astăzi, după alegerile locale:

1.    Pentru prima dată de la Independență primarul Chișinăului este un individ care își afișează deschis secera și ciocanul pe blazon. Și nu vorbim aici de „stangă” în înțelegerea europeană a noțiunii, ci de putiniști șovini și URSS-nostalgici.

2.    17 din 34 centre raionale au primari exponenți ai acelorași socialiști, ai „Partidului Nostru” sau de-ai lui „Şor”.

Și toate astea în pofida faptului că după ultimile alegeri parlamentare din februarie proporția deputaților aleși pe o platfrormă pro-europeană declarată este probabil cea mai mare din istoria statului R. Moldova!

Vom menționa de asemenea că practic toate instituțiile care țin de securitatea statului și de suveranitate sunt în mâinile PSRM-ului:

  • Preşedintele Curţii Constituţionale
  • Preşedintele RM
  • Preşedintele Parlamentului
  • Ministrul Apărării
  • Şeful SIS
  • Şeful SPPS (paza de stat)
  • Relaţia cu Transnistria
  • PG (interimatul)
  • CCA (audiovizualul)

...nu-i exclus să-mi scape câte ceva, chiar poate destul de multe, căci nu cunosc afilierile piramidale ale șefilor de instituție (cum ar fi CNA, spre exemplu).

Primul lucru pe care ar trebui să-l menționăm, nu fără stupoare, este cât de deconectată este această situație de dezideratele electoratului! Cer și pământ! Am impresia că și acest fapt e o premieră în scurta istorie a „statalităţii”. Situația respectivă nu putea să nu genereze reacție.

În 2005 votul lui Iurie Roșca pentru Voronin a însemnat moartea PPCD-ului. O moarte momentană. Lecțiile au fost învățate și de această dată s-a încercat o diversiune: tot aparatajul propagandistic a fost folosit pentru a pregăti o justificare prealabilă coaliției anti-europene. S-a insistat mult pe „statul capturat” și pe necesitatea absolută de a-l combate. (Dacă veți căuta când anume a apărut această noțiune în discursul public din R. Moldova, vă asigur, veți fi surprinși! Voi spune doar atât: pe atunci de Plahotniuc nici nu se știa mare lucru și sintagma nu a fost lansată în cercurile celor care și-au asumat lupta cu „statul capturat, nici la PPDA, nici la PAS). Concomitent, a fost lansată ideea de oboseală de lupta geopolitică, o vom numi „batista pe ţambal”, cu ridiculizarea oricărui discurs ori persoane care ar alerta cât de puţin despre ingerinţa Rusiei precum că ar vedea „mâna Moscovei” peste tot, cu crearea unei viziuni utopice despre o „societate civilă” constituită din indivizi fără atribute identitare: un fel de „homo sovieticus moldovanicus” alienat şi eliberat de fantomele trecutului burghez naţionalist și un fel de vis eteric despre armonie socială béată...

Numai că acest discurs nu poate funcționa. În primul rând, nu faci coaliție cu o forță politică care ani de-a rândul a fost acuzată de hiper-corupție (aprilie 2009 a fost inclusiv despre asta!) justificând-o cu... lupta împotriva corupției, chiar dacă a-i poreclit-o „stat capturat”. În al doilea, renunțarea la „lupta geopolitică” a fost făcută doar de o parte a acestei „coaliţii”, căci cealaltă parte nu a abandonat nici un cm² de teren din această grădină aducătoare de voturi şi de bani de prin Bahama și continuă să-l mineze cu aceeași intensitate.

Ceea ce trebuie să înțelegem este că o minciună mare nu poate dura etern. Poți minți toată lumea o scurtă perioadă de timp. Poți minți un grup restrâns de persoane un timp îndelungat. Dar nu poți minți toată lumea un timp îndelungat... (gândul nu-mi aparține, e al unui fost președinte american, dar nu mai țin minte care).

Va las să deduceți, din cele enunțate mai sus, cine sunt responsabilii de situația la zi, dar și care sunt consecințele pentru acei care fac coaliție cu „secera și ciocanul”. E doar o chestie de timp.

Partager cet article

6 novembre 2019 3 06 /11 /novembre /2019 07:00
Dragă Ma’a

dragă Ma'a, azi m-am hotărât să-ți scriu, căci am aflat că la voi a venit primăvara,

ce-ar fi să-ți trimit un mărțișor? aș vrea doar să te întreb dacă se poate...

știi, e o chestie așa, micuță, o împletitură din ațe roșii și albe,

un fel de amulet ancestral de pe la noi...

dar să nu-ți faci griji, nu face nimic: noi demult l-am dezinfectat de orice potență 

și deconectat de orice veleitate de a ne scoate din rutină,

l-am laicizat și aseptizat, reducându-l la inocență infantilă.

cine știe cum o fi pe la voi, care de facto mergeți cu capul

spre cealaltă extremitate a Universului?

prefer să întreb înainte de a comite v-o gafă interemisferică.

mă gândeam, dragă Ma’a, că ne completăm de minune:

media noastră aritmetică e un echilibru temperat perfect,

constant și fără variații în timp...

când la noi e iarnă la tine e vară, când la noi e vară la tine e iarnă.

mi-e dor de primăvară, Ma’a, demult nu vine nicio primăvară pe la noi...

reiese că a rămas împotmolită pe undeva pe la tine?

am putea să facem un mic schimb, să grăbim cumva procesul.

nimeni nu va observa nimic, Ma’a, te asigur!

nimeni nu mai privește afară în ziua de azi,

nimeni nu mai simte temperatura aerului cu epidermul,

toți stau cu ochii doar pe statistici, Ma’a,

toți urmăresc doar curbe și tendințe,

iar noi, dragă Ma’a, la acest capitol

suntem un etalon de constanță a echilibrului!

în rest, să știi că semănăm foarte mult:

mâncăm și noi kiwi din când în când,

e drept că la noi e doar un fruct, dar nici al tău nu zboară!

avem și noi o luptă corp la corp, o numim trântă,

un fel de grămadă ca la rugby, doar că e unu la unu,

avem și noi un dans al bărbaților războinici, călușarii,

în timpul căruia se și strigă, poate nu la fel de groaznic și patetic

că în Kapa o Pango condus de Tana Umaga, dar nici ale voastre

toate haka nu se termină cu o decapitare!...

îți dai seama, dragă Ma’a, cum stăm noi așa,

cu tălpile picioarelor unul spre altul

ținând între ele întreg Pământul în echilibru perfect?!

Dragă Ma’a

Partager cet article

4 novembre 2019 1 04 /11 /novembre /2019 07:45
Săptămâna în care NATO a salvat Transnistria

E complicat să scrii ceva cu doar câteva zile înainte de turul II, decisiv pentru multe localităţi, dar mai ales pentru Chișinău, bastionul simbolic al românităţii din Republica Moldova. Voi zice doar ce am mai zis de atâtea ori înainte de scrutine: ieşiti la vot, oameni buni! Ştiu că nu-i plăcut, dar turul II este întotdeauna despre răul cel mai mic, nu este despre candidatul care vă place! Despre asta a fost turul I... Dar oare mă mai aude careva?...

Săptămâna trecută două noutăţi triste ne-au venit de după hotar: a plecat în lumea celor drepți Mihai Constantinescu, celebrul și atât de dragul interpret... A dispărut și unul din cei mai celebri disidenți sovietici, Vladimir Bukovski... Iată ce ne zicea el: „Trebuie în mod cert să știți ce s-a întâmplat, deoarece necunoscând trecutul vă este foarte greu să înțelegeți ceea ce se întâmplă astăzi.” Valabil şi astăzi... Şi mă tem că va fi valabil şi mâine... Mai ales pentru noi!

E deja noapte târzie în momentul în care am început a scrie acest text... Mă tem că mă vor bântui steluțe verzi și drăcușori, mai dihai ca fantomele de Halloween, dacă o lungesc prea mult, așa că vă voi face un digest rapid și succint al săptămânii trecute și vă rog să mă scuzați pentru laconism.

Să purcedem:

VASNEŢOV DEZBINĂ SOCIETATEA Ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Vasnețov cere Chișinăului să întărească prin lege statutul limbii ruse ca instrument de comunicare interetnică. Cum acolo cu „batista pe ţambal”, „societatea civilă” si „dezbinarea societăţii”? Ori, ca de obicei, cineva-i cineva, iar cineva nu-i cineva?

CONCURSURI CU NĂBĂDĂI Concursul pentru șeful vamei a fost declarat nul. Nici nu mai știu al câtelea la număr cu acelaşi scenariu. Poate ajunge cu circul ăsta? Alt concurs în derulare, acel pentru funcția de PG: au rămas, chipurile, doar 4 în cursă și se duc mari lupte în galerii. Concursul, dacă țineți minte, e organizat de Ministerul Justiției, eminamente politic. No, ce să zic? De(z)politizăm, de(z)oligarhizăm, de(z)odorizăm mințile oamenilor, într-un cuvânt...

MOLDOVA-NEGAZ Vă-le-leu, aflăm că la Moldova-Gaz se spală bani! Nu cred! E imposibil așa ceva la o companie controlată de Gazprom! E o chestie de standard, nu foaie verde, standarde spre care aspirăm patetic și cu multă râvnă!

POPESCU PLÂNGE DUPĂ MOSCOVA Îi vom aminti că Moscova nu crede lacrimilor, dar Popescu are niște nostalgii de tinerețe se vede... Tare-l doare sufletul după relațiile cu Rusia. De aia pregăteşte serios și minuțios vizita sa la Moscova împreună cu Maia Sandu. „...dialogul nostru diplomatic e destul de dificil, care afectează relaţia noastră. În ultimii 15 ani, comerţul moldo-rus s-a aflat într-o linie de scădere continuă, chiar dramatică. Exporturile spre pieţele CSI au scăzut cu jumătate de milion de euro” a declarat Ministrul nostru de Afaceri Externe și de IE (poate-i spune careva că IE în cazul de față nu înseamnă „cămaşă naţională” şi că funcţia pe care o ocupă nu este despre epigrame?). Câtă durere și suferință se simt în spusele lui!...

BRÂNZAN A SEMNAT CEVA Dar ce?!!! Ce anume a semnat Brânzan la summitul CSI? Cică acolo s-au discutat și chestii despre securitate digitală... Ce înseamnă securitate atunci când se ocupa Rusia de ea, nici nu vreau să-mi imaginez! Oamenii ăștia nu sunt doar incompetenți (se pare că au absolvit cu toții gardul din rândul 5 exterior de securitate de la Harvard, nu altceva...), ci criminali adevărați!

LA HOLERCANI MI-E CÂNTECUL, LA MOSCOVA MI-E SUFLETUL Dodon s-a întâlnit cu Krasnoselski la Holercani. Să pună țara la cale. Ori e corect să zicem „ţările”? Mai pe scurt: Tiraspolul vrea acces la sistemul bancar moldovenesc (implicit ieșire la cel internațional). Va las să vă imaginați ce înseamnă asta fără control din partea BNM sau oricărei alte autorităţi de la Chişinău. Cică asta au vrut și la Bratislava, dar nu au obținut (să ne bucurăm și cu atât: se pare că nu sunt chiar idioți de tot acei care participă la formatul 5+2!). Dodon le-a promis că-i va ajuta. Iar în schimb Krasnoselski promite să oprească dosarele penale împotriva oficialilor de la Chișinău! Iată cum! Dacă mâine Halat-Alb ne anunță că Atlantida renunță la orice aspirație teritorială față de Chișinău, va avea același efect și semnificație!

NATO VA SALVA TRANSNISTRIA! Când ajunge vorba la NATO, pe majoritatea parlamentarilor noștri îi apucă o mâncărime într-un loc considerat sensibil, unde nici soare nu prea răzbate, și ei automat simt un discomfort cutanat acut. Dar iată a le cere ajutorul nu se sinchisesc. Cică Parlamentul a cerut suportul NATO pentru a scăpa de... pesticide! Și mai hilar: Marea Britanie (membră NATO și ea!) va curăța de pesticide... Transnistria! Iat-așa o situație... inconfortabilă.

DEGENERAŢII LUI ŞTEFAN Se știe că „genomul” unui popor se cere înoit regulat. Consangvinitatea nu este o chestie chiar bună și poate duce la degenerări diverse, inclusiv mintale. Se pare că anume asta li s-a întâmplat așa numiților „Urmaşi ai lui Ştefan”, altfel nu pot să-mi explic reacția alergică pe care o au la tricolorul românesc. O fi v-o mutație genetică specifică de-i face să turbe anume de la albastru-galben-roșu, căci de la roșu-verde-roșu nu li se întâmplă absolut nimic. Tare le recomand să consulte un medic. Cunosc unul bun la Vladivostok.

ŢARA DEGENERAŢILOR LIBERI Toată lumea îi cunoaște! Fiecare dintre acei care citesc aceste rânduri cel puțin i-a văzut, dacă nu a avut de furcă cu ei! Vorbesc de acei imbecili, degenerați umanoizi, pentru care până și calificativul de „bădăran” e un titlu de noblețe. De fapt, pentru ca să înțelegeţi despre cine vorbesc, sunt nevoit să folosesc cuvinte din rusă, căci nu le găsesc echivalente în română. Cred că e și firesc, căci fenomenul tot de acolo ne vine: „gopota, bâdlo”. Subcultura aia carcerală rusească, mai bine zis gunoiul ei, „şestiorcile”... Subcultura aia glorificată de posturile de televiziune care deţin 70% din piaţa audiovizualului din Moldova prin toate serialele şi filmele despre bandiţi, gen „Brat” sau „Brigada”... Indivizi de alde ăla, Braguţa. Indivizi de alde ăla, care era beat criță și făcea scandal în avionul companiei Air Moldova săptămâna trecută. Indivizi de alde ăia care se-mbată ca porcii și tamponează troleibuze în plină viteză. Indivizi din ăia, care precum dodonel-junior, conduc cu viteză mașini scumpe trăgând cu pistolul în aer... Indivizi din ăia care au bătut-măr doi tineri în chiar centrul Chișinăului, de au ajuns la spital, fiindcă nu au vrut să le dea bicicletele și telefoanele... Și care au fost lăsați de poliție să meargă acasă fiindcă „nu prezintă pericol pentru societate”! Apropo, pariez că le intuiți „culoarea politică” și „preferinţele geopolitice”, nu-i așa? Sunt sigur că marja de eroare aici va fi mult mai mică decât la cele mai exacte sondaje sau exit-poll-uri.

4 DIN 101! Doar patru! Nici măcar câte degete la o mână... Doar patru deputați au semnat inițiativa legislativă de a modifica numele limbii din „moldovenească” în „română” în o serie de legi... Cică unii au zis că nici nu au știut. Mă rog, o fi... Iată Filip zice că ar fi susținut iniţiativa... Dracu să-i ia, Doamne iartă-mă... Câtă demnitate – atâta țară. Repet ce am mai zis cândva: există o legătură directă între cazuri precum acei doi tineri bătuți și acești 4 din 101. Și fiecare din voi o știți, o simțiți! Deci aveți curajul s-o spuneți sus și tare!

PLAHOTNIUC STRAŞNIC CĂUTAT N-au timp deputații noștri pentru chițibușuri... Ei luptă cu Plahotniuc! Iată că a și fost dat în căutare! Să le urăm succese! Să vedeți ce bine vom trăi cu toții în momentul în care va fi prins și închis! Nu ați simțit ameliorări notorii după ce a fost închis Filat?

TVR AŞA ŞI NU-I! IAR PRO-TV - DAT RUŞILOR? CA a amendat TVM cu 10.000 de lei pentru că au încălcat nu ştiu ce norme la electorală. Cică au avut şedinţă pe 31. Important lucru, fără doar şi poate. Nu, de luat frecvenţele naţionale de la Plahotniuc şi de întors TVR-ului nu au discutat... Între timp aflăm că PRO-TV a fost vândut. Iar cehul care a cumpărat holdingul ar fi un filo-rus convins. Vom urmări evoluţia liniei editoriale, ce ne rămâne?..

25 DE MLN DE LA UE De euro, bineînţeles. Pentru reforme... Pentru ce altceva? Că doar n-au să zică „pentru pensii şi salarii”. Reformăm, nu foaie verde!

Cam atât. Cireşica de pe tort o voi trimite Parlamentului. E o tradiţie la noi. De îndată ce se instalează, deputaţii înoiesc parcul maşinilor oficiale. Nu, fiţi pe pace, ei nu cumpără „Dacii”. Fiindcă tradiţiile se respectă. Învăluite de mister. „Tradiţie şi mister” nu-i aşa?

Partager cet article

27 octobre 2019 7 27 /10 /octobre /2019 22:29
Săptămâna în care a roşit Moldova
nici tu măcar amintiri
doar o pată umană întinsă pe jos, după ce-au să-l ridice şi ducă,
ale cărei contururi sînt una cu, pe dinăuntru închise, frontierele ţării ce nu e.
după cît de păzit îi, cum n-a fost o viaţă, e limpede: nu mai apucă

să dea – abreviere – M[oldova&]UE!”,

Emilian Galaicu-Păun, "Arme grăitoare" (Cartier, p.44, 2009)

 

Cred că nu ar fi exagerat dacă voi spune că alegerile (primul tur pentru locale și parlamentare repetate pentru 4 circumscripții) care s-au derulat săptămâna trecută au eclipsat orice alt eveniment din Republica Moldova. E firesc. Procesele democratice în general și alegerile, chintesența democrației, în particular, întotdeauna ar trebui să fie în centrul atenției unei societăți sănătoase.

Din păcate, vom fi nevoiți să constatăm, nu fără tristețe, că suntem departe, prea departe, de un retur la normalitate. La primul tur al alegerilor au participat cu aproximativ 200.000 (!) de alegători mai puțin decât în 2015. Oficial, doar 42% din alegători au ieşit la vot… Rata participării la alegeri e în continuă scadere… Oricare nu ar fi cauza acestei tendințe, cifrele ne spun cu încăpățânare că toată această clounadă, complexă și mulți-eșalonată, care a căpătat numele de „statul independent Republica Moldova” este profund viciată, coruptă (în sens de putrefacție) și în ultimul timp chiar periculoasă, atât pentru cetățenii propriei țări (dar aici ei singuri își sapă groapa), cât și pentru regiune în general. Fiindcă vid de putere, în pofida clișeului des utilizat, nu există prin definiție. Există doar retragerea unei forme de putere (dorită sau înțeleasă) în favoarea unei alte forme de putere (nedorite sau rău înțelese). Nu vă place democrația? Nicio grijă: vine autocrația, mafia-craţia, colonizarea în loc … Orice altceva sau un mixt din toate acestea.

Nu, noi nu ştim ce-i asta libertate şi aşa şi nu am însuşit cu ce se mănâncă democraţia…

Dar se prea poate că acest scor să fie o reflectare a unui dezastru care deja s-a produs – emigrarea masivă a populației. Eu sunt adeptul acestei ipoteze. Avem o societate destul de politizată și rata de participare îmi pare exagerat de mică… Dar în acest caz cele scrise mai sus nu doar că nu-și pierd din sens, ci capătă o semnificație absolută de sentință (în italiană, de la sine înțeles) : Finita la comedia! Mascarada asta trebuie oprită!… Apropo, zilele astea am aflat că 440.863 de moldoveni participă la programul de imigrație al Statelor Unite „Green Card”…

TRANSNISTRIA NU VOTEAZĂ Absența totală a alegătorilor din Transnistria nu este altceva decât o dovadă a faptului cât de departe suntem noi de orice fel de re-integrare. Dar și un indicator clar pentru oficialii din Republica Moldova și acei internaționali (OSCE în mod special) că orice cedare a Moldovei de ordin economic sau instituțional nu este decât o poartă deschisă pentru bandiții transnistreni pentru ca ei să se îmbogățească și mai mult și să-și consolideze „separatismul”. Cifrele au vorbit! Mai departe, fără concesii din partea Tiraspolului de ordin politic și de ordin al unificării spațiului informațional nu se poate avansa. Și altceva: am primit o dovadă clară despre ce anume s-a întâmplat la prezidențialele din 2016. Votul masiv al transnistrenilor de atunci nu a fost un „avânt democratic”, ci o operațiune bine coordonată de ingerință în treburile interne (eufemistic vorbind) ale unui stat și nu trebuie tratată din alt punct de vedere. Iată unde plâng dosarele despre „uzurpare a puterii de stat”! Retrospectiv vorbind, repet aici ce am zis atunci, în 2016 : alegerile prezindențiale din 2016 trebuiau invalidate!

DIASPORA BLUES De acum încolo orice batere cu pumnul în piept venită din partea activiștilor de aiurea de prin lume despre „rolul diasporei” care să mai și ceară privilegii sau statut aparte nu o voi întâmpina decât cu hohote de râs. Doar 9,6 mii de cetățeni și-au mișcat poponețul că să-și voteze reprezentantul în parlament față de cei 64 de mii în februarie, atunci când nu au votat pentru un deputat al lor, ci pentru o mascotă indicată de la Chișinău. De fapt, același lucru s-a întâmplat și de această dată, fiind aleasă candidatul partidului de guvernământ. Dar și de aici se pot trage învățăminte: nu, diaspora nu-i mai brează decât populația din R. Moldova. Cu o singură diferență: ei au experiența Europei, o trăiesc zi la zi, și sunt profund pro-europeni. În rest, ei sunt la fel de manipulabili și maneabili ca și acei din R. Moldova. Oamenii se informează din sursele media din Republica Moldova sau din aceleași rețele de socializare. Toți! Inclusiv acei plecați în străinătate. Și dacă mass-media din țară nu i-a chemat pe emigrați la vot, fiind focalizată asupra localelor din R. Moldova, atunci ei nici nu au ieșit. Dacă nu i-a chemat televizorul să „salveze naţiunea” de un eventual dodonel, spiritul lor civic și setea de democrație a dormitat liniștit pe canapeaua molicică urmărind următorul epizod al vr-unui serial la modă pe Netflix, scrolând a lene newsfeed-ul de pe Facebook din telefon. Acest scor mai este și despre influența „liderilor” presupuși (cel mai des auto-presupuși) ai „diasporei”. Fără suportul mediatic, fără resursa administrativă din țară, ei sunt niște “neica nimeni”. Și de fiecare dată când cineva va încerca să-mi afirme contrariul îl voi trimite la rezultatele acestui scrutin.

REZULTATE Despre rezultate ar fi probabil prematur să scriem. Vom aștepta turul doi. Dar câte ceva se poate deja spune, în special despre culoarea consiliilor raionale, spre exemplu… Harta republicii se face din ce în ce mai roşie… De rușine, probabil. Și la CMC e jale mare. Or, CMC nu ți-e primarul! Acolo este concentrată puterea reală din Chişinău… E dreprt că ei, tradițional, preferă să-și facă mendrele fără a fi în sofitele mediatice și chişinăuenii se lasă păcăliți, excitându-se doar de la primar… Din rezultatele primului tur vom mai menționa și acele 190 de primării câștigate de PDM! Partidul este mai viu decât credeau mulți. Și am bănuieli că anume PDM va rămâne în continuare veritabila forță pro-europeană și progresistă din ţară… Tot meritul pentru această stare de fapt (să fiu înțeles corect: nu există motive mari de bucurie aici, căci a fi partid de opoziție în Moldova e o soartă vitregă, iar aleșii locali au în gestiune sate, orașe, raioane, nu like-uri pe FB și nu televiziuni, și nici nu coloniţe de cifre macroeconomice…) le aparține ACUM-iştilor și talentului lor politic… Dar despre acest lucru vom discuta mai pe îndelete după turul doi al scrutinului.

DODON-ÎMPĂ(R)ATUL Rețelele sociale vuiesc din cauza ținutelor vestimentare ale cuplului Dodon la ceremonia de inaugurare a împăratului Japoniei. Au și de ce, la o adică, dar ar fi fost oarecum straniu, dacă ar fi fost altfel. Din cartof portocală nu faci oricum nu ai încerca… Altceva e de remarcat. Marele „torpedonoseţ” al Moldovei a explodat toate bugetele pentru întreținerea sa, mai dihai ca o casă regală! Iată că și la această ceremonie (ce face un socialist la încoronarea unui împărat e o întrebare de alt ordin) s-a deplasat cu alai, cu cățel și purcel, luându-și până și fratele (!) nu doar copiii în călătorie…

MUZEUL DISCORDIEI Preș-edintele vrea să închidă Muzeul ocupației sovietice, adică să-l prefacă în muzeul eliberării. Ar fi fost de mirare ca din partea lui Dodon să vină și altceva în afară de mancurtism rudimentar. Dar iată ce s-a întâmplat mai departe în afară de nedumerire nu mi-a stârnit niciun sentiment. Unioniştii, în loc să-i sară în cap toți împreună și fiecare în parte lui Dodon, au început a se hărmălăi pe rețelele de socializare de la cine a fost care l-a creat... Las-că-l închide Dodon și poate vă veți împăca...

TVR CARE NU-I Vă ziceam cu câteva ediții în urmă: revenirea TVR-ului în grila de emisie e hârtia de turnesol a acestui regim, căci licența a intrat pe mâna lui Plahotniuc care difuza în loc de TVR o cacialma de prostologii, preponderent din televiziuni rusești. Săptămâna care a trecut CNA i-a acordat canalului lui Dodon, Accent TV, dreptul de a redifuza Pervîi kanal de la ruși, una din armele principale de propagandă a Kremlinului. Despre TVR – nimic. CNA sfidează direct, își bate joc în cel mai josnic mod de Prim-ministrul Maia Sandu care și-a făcut publică opinia insistentă despre revenirea TVR-ului în ţară. Până una-alta însă, suntem nevoiți să constatăm: acest regim nu este deloc despre lupta împotriva corupției. El nu este nici măcar despre lupta împotriva lui Plahotniuc. Acest regim este doar și doar despre geopolitică! Nimic altceva! Acest regim este despre renunțarea Moldovei la orice veleitate pro-europeană și despre re-intrarea ei în țarcul Kremlinului!

KULMINSKI LA POPESCU Nu credeți ce vă ziceam cu un rând mai sus? Iată încă una: filorusul Kulminski, promotorul „societăţii civile moldoveneşti”, e numit consilier al lui Popescu la externe. Cred că a venit timpul să renunțăm oficial la bucăţica „IE” din „MAEIE”. Nu-i frumos să păcălim lumea degeaba. Și Dodon va fi mai fericit, și Karasin (care a fost decorat cu „Ordinul de Onoare” de Dodon), și Vlah (care vrea exact tot ce i se dă și Transnistriei. păi are dreptate: nu stau pe aceleași baricade? nu duc același război?), și Transnistria (care iarăși face manevre militare). Concordie totală: de la Vladivostok la... măcar până la Prut, dacă nu până la Paris.

AJUTOR FRĂŢESC Iar ca tot acest circ să fie desăvârșit vom mai adăuga următoarele: UE ne mai dă 14 mln de euro! Cred că nici ei nu mai știu cum să formuleze scopul acestor „ajutoare”. De cealaltă parte, Rusia blochează, a câta oară! o partidă de struguri și prune din Moldova... Uite-aşa relaţii de „frăţie”. Bine, în afară de asta eu totuși sunt curios să știu care este idiotul care mai încearcă să ducă ceva înspre Rusia...

ARDEM! Dar să ştiţi că ne arde casa şi fără geopolitică... Ne-o facem cu propriile mânuţe. Astă vară membrii Societăţii Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii au alertat autorităţile că au fost depistate mai multe cadavre de cocostârci otrăviţi din cauza folosirii excesive a erbicidelor în preajma satului Răculești. 6500 de lei (325 de euros) – doar atât i-a costat crima pe „agricultori”! Cel mai probabil berzele au pescuit ceva din Răut... La Anenii-Noi legumele care au fost crescute pe o suprafaţă de 7.45 ha vor fi nimicite din cauza concentraţiei peste măsură de mari de plumb. Ele au fost irigate cu apa din râul Bâc... Apropo, şi asta se poate soluţiona cu „geopolitica”! În UE există legi şi norme inclusiv şi pentru mediu...

Iar Cireșica de pe tort din această săptămână o vom trimite la Curtea Constituțională. Un judecător, Eduard Ababii, a cumpărat doar anul trecut peste 300 (!) de loturi de pământ și un apartament care l-a costat exorbitanta sumă de... 1500 de euros! Fabulos noroc la afaceri, de care vă doresc să aveţi parte şi Dumneavoastră, dragii mei cititori!

Partager cet article

24 octobre 2019 4 24 /10 /octobre /2019 00:30
Charlie să fii, dar când e de murit...

The Necessary Death of Charlie Countryman (2013, Fredrik Bond, SUA – Romania,. Rom: Moartea necesară a lui Charlie Countryman): Ce poate căuta un american debusolat, care şi-a pierdut Nordul, care îşi pierde şi mama şi care cade pradă unei depresii cu alcool şi droguri, în Europa de Est? Poate tocmai asta: Nordul, nişte repere. A căuta repere în Bucureştii post-sovietici este... debusolant. Şi Charlie, în acest delir total, în care nu se mai înţelege ce este realitate şi ce este halucinaţie, încearcă să se ancoreze de ceva care îi pare cel mai solid: dragostea. Două dimensiuni paralele şi două personaje pe care destinul le împinge unul spre celălalt: Charlie, pentru care nimic în această lume nu mai are contururi reale în afară de dragoste şi Gabi, o tânără violoncelistă legată de un bărbat interlop în realitatea căreia nu mai există loc pentru dragoste. Un film despre realitate şi delir, despre cât poate valora o viaţă şi o moarte, un film despre ceea ce ne poate salva – dragostea. De privit!

Partager cet article

Despre PUNCT-ul din .FR

Poveşti, povestioare, gânduri, reflecţii, idei mai profunde şi mai superficiale, grave si ilariante... un punct de vedere şi doar atât. Doar un punct în imensitatea blogurilor. Doar un punct din atâtea altele dispersate în nebuloasa reală si virtuală. Doar un punct. Deşi... câte odată nu-ţi lipseşte decât un punct pentru a fi un i! 

"De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna."  Nichita Stănescu

Rechercher