Overblog Suivre ce blog
Administration Créer mon blog
20 mars 2017 1 20 /03 /mars /2017 12:14
Săptămâna în care a fost arestată agricultura

TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD

 

Mihai Dolgan s-a născut pe 15 martie și ne-a părăsit pe 16. Între 15 și 16 martie au încăput doar 66 de ani… Ar fi împlinit 75 anul acesta. Probabil a fost cel mai bun final al festivalului Mărțișor posibil : un concert al formației Noroc!

 

Dar să revenim la cele multe și mărunte. Vom reveni nu înainte de a evoca un subiect pe lângă care nu pot trece:

 

UK MAI PUŢIN UNITED Se pare că United va rămâne doar Manchester și ăla doar pe un teren de fotbal. Nu au fost puțini acei care în chiar ziua următoare a Brexit-ului au presupus că Marea Britanie riscă să se destrame. Scoția nu vrea să iasă din UE, dar vrea să iasă din Marea Britanie. Un referendum pare iminent. Da, Brexit-ul îi va costa foarte scump pe britanici, dacă nu le va fi pe de-a dreptul fatal. Europa, după cum vedem, nu prea are nevoie de inamici externi, și le face pe toate singură… Și pe continent se petrec lucruri stranii. Nu știu în ale cui capuri s-a născut ideea Europei „cu mai multe viteze”, dar cred că bate destul vânt pe acolo. Suicidar... Nu, ei așa și nu au înțeles nimic...

 

Acum putem să ne întoarcem şi acasă...

 

CU HURTA LA PD Tare s-au mai chinuit sărmanii! De când au părăsit PCRM-ul, acei paisprezece deputați au trecut prin chinuri groaznice și au avut de rezolvat adevărate dileme corneliene... Cum să faci să-i fie nărodului mai bine? Să te faci PD-ist! Că au ajuns toţi la una şi aceeaşi concluzie, mai treacă-meargă, dar cum au ajuns cu toţii în exact aceeaşi zi? Mister...

 

LAUNDROMAT COLORAT Dacă încă nu aţi citit despre „Laudromat” vă sfătui să aruncaţi un ochi aici. Un infografic destul de elocvent cu nume, culori, poze, scheme... şi Platon. Asta aşa, ca să înţelegeţi că „Eto vam ne Slavik”, parafrazându-l pe Naval'nyi.

 

MOLDOVA ŞI CSI Moldova cică ar boicota adunarea parlamentară a CSI-ului din cauza că demnitarii noştri sunt incomodaţi la aeropoarte. Asta zic şi eu act curajos! Eu nu am decât o singură întrebare: ce cautăm noi în CSI?

 

BLUE WHALE, BRO’ Un idiot a inventat un joc. De fapt nu a inventat nimic. Pe când eram copil circulau asemenea prostii deja. Numai că atunci nu era Internet. Sunt curios: acei de vârsta mea chiar nu-și aduc aminte că e o poveste veche de când lumea?... Dar bine, nu despre asta vroiam să zic: Ce poate să diminueze cel mai eficient numărul accidentelor rutiere? Corect, să interzici mașinile! Straniu că nu i-a trecut prin cap acest lucru lui Candu, căci la Big Brother se gândeşte mereu.

 

FĂRĂ GRAM DE RUŞINE Ministrul agriculturii, Eduard Grama, a fost arestat de către CNA pentru luare de mită. Omul s-a îmbolnăvit imediat. La fel se îmbolnăvea subit și Leonid Talmaci săptămâna trecută. Asta-i o epidemie ceva. Așa nu se mai poate, oameni buni! Or fi contagioși acei de la CNA, pe semne. Ori poate ar trebui să-i obligăm pe funcționari să prezinte niște certificate de sănătate înainte de intra în funcție?

 

27 MARTIE – SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ România a decis să sărbătorească Ziua unirii Basarabiei cu România şi oficial. Dodon a văzut roşu. Deși el altceva nici nu vede, prin definiție. Cică îi atentează cineva la statalitate. E o satalitate specială, dodoniană, care rezistă la toate, dar nu și la o lege adoptată într-o țară vecină.

 

Și dacă tot am ajuns la Dodon, a venit și momentul tradițional:

 

DODONIADA

 

DODON NU-ŞI VA PROMULGA PROGRAMUL Continuă zarva în jurul proiectului de lege despre sistemul electoral. Dodon zice că nu va promulga legea dacă va fi adoptată. Lege care e înscrisă în propriul program electoral.

 

MILIARDUL FURAT DE DODON „Prin faptele sale, președintele Igor Dodon dă cu piciorul la 746 de milioane de euro, bani gratuiți pe care Uniunea Europeană i-a alocat Republicii Moldova de la semnarea Acordului de asociere, din 2014, până în anul 2020”, a zis Siegfried Mureşan. Miliardul, ziceţi?

 

DODON –UNIONIST Dodon cică vrea Istorie moldovenească. El dacă mai umblă mult cu idei din astea, chiar voi începe a-l suspecta de unionism. Dacă își vrea o istorie a Moldovei cu adevărat, va trebui să admită că cea mai mare parte a ei se află în România. Iar de acolo și până la... Gata, tac. Să nu-l sperii.

 

SLUJ ÎN FAŢA LUI KARASIN Iar dacă-l sperii, riscă să muşte mâina pe care o pupă. Şi nu i-ar sta bine lui Karasin să revină acasă muşcat de un Dodon oarecare...

 

Cam atât.

 

Cireşica de pe tort am s-o trimit lui Valerian Mânzat. Avocatul a fost fotografiat facând curat în penitenciar. Maladeţ, Valerian! Inclusiv pentru faptul că ai găsit unicul răspuns corect şi valabil pentru presă. Iar tuturor care şi-au bătut joc de el – ruşinică. Omul munceşte şi asta-i bine. De restul se va ocupa procuratura.

Published by Vitalie Vovc - dans Dări cu păreri
commenter cet article
13 mars 2017 1 13 /03 /mars /2017 22:08
Votul uninominal (pe circumscripţii): pro sau contra?

Banc vechi:

Аэропорт Бен-Гурион. Таможня.

- Откуда прибыли?

- Послушай, какие прибыли? Сплошные убытки!

 

Marea discuție a săptămânii a fost și este propunerea făcută de Vladimir Plahotniuc (Ulinici), Preşedintele Partidului Democrat din Moldova în persoană, referitoare la schimbarea sistemului electoral. Se preconizează trecerea de la un sistem pe liste de partide la unul uninominal, pe circumscripții.

 

Din păcate, însă, este practic imposibil să găsești opinii sau încercări de a analiza această propunere fără exces de pasiune, la rece. În mare parte și din cauza că nu există astăzi un document cu propunerea respectivă scrisă negru pe alb, propusă pentru dezbateri publice, cum ar fi normal de procedat. Pe situl oficial al Parlamentului acest proiect de lege nu este încă prezentat.

 

Cu toate acestea, voi încerca să vin cu câteva gânduri sau idei la subiectul respectiv. Un fel de discuții despre nimic sau idei despre idei. Anticipând.

 

De bine sau de rău?

Voi menționa din start că eu sunt adeptul acestui sistem sau, şi mai bine, al unui sistem mixt, fiindcă îmi pare, într-adevăr, mai reprezentativ și crează legături mai directe între aleși și alegători, crează oportunitităţi pentru înnoirea clasei politice, căci e mai lesne pentru un deputat independent să fie ales în circumscripție decât la republicane (localele au demonstrat acest lucru). Iată, spre exemplu, vă propun să revizuiţi un text din 2011 la acest subiect. Și eu nu obișnuiesc să mă dezic de cuvintele proprii în funcție de conjunctură. Dar acestea sunt considerațiuni teoretice și, repet, eram în 2011… Au trecut șase ani și trei luni de atunci în care s-au întâmplat multe. Și s-au întâmplat nu doar în Republica Moldova, ci și în țările vecine, iar acest lucru modifică considerabil datele problemei. Continui să rămân adeptul acestui sistem, dar țara noastră minunată este orice, numai obișnuită nu este, de aceea îmi pun întrebări dacă un asemenea sistem este cu adevărat posibil la noi, ori ba.

 

De aruncat la gunoi

Ceea ce tulbură enorm de mult tabloul este lipsa de consecvență și militantismul de natură pur politicană a celor care vociferează cel mai mult în spațiul public. Adepții și promotorii noțiunii „statului capturat” vor striga sus și tare și vor respinge mereu absolut orice propunere care vine din tabăra PD-ului și a preşedintelui său diabolizat. Să ne aducem aminte: tot ei sunt acei care cereau alegeri uninominale nu tare demult...

 

La fel precum și membrii „holdingului” vor face spume la gură pentru a apăra orice idee care provine din tabăra finanţatorului, chiar dacă ele se vor bate cap în cap de la o zi la alta. Deci opiniile respective sunt de eliminat din start, căci se înscriu în altă logică, acea a luptei pentru putere (ori chiar și mai rău, nici nu vreau să mă gândesc la asta), și ele nu mă interesează aici.

 

Atunci când Plahotniuc va zice „alb”, adversarii săi vor zice „negru”, iar la „negru” vor răspunde prin „alb” și asta indiferent de situație. Previzibil și chiar plictisitor la o adică...

 

Alt argument care nu ține deloc este acela care ar spune că această schimbare ar contribui ori accelara considerabil coruperea masivă a alegătorului și că va aduce în parlament doar inși cu bani. Iarăși, argumentul nu ține, căci alegătorul este deja corupt. Că va veni la el un ins cu un sac de cartofi ori un reprezentant de partid, asta nu schimbă mare lucru. Și apropo, dacă tot ajungem aici, sunt sigur că, „economic” vorbind, e mult mai ieftin pentru un convențional „oligarh” să mențină sistemul actual. Activezi resursa administrativă la nivel operațional (pe ei nu e necesar neapărat să-i plătești, funcția și finanțarea preferenţială a localității de la centru sunt deja o remunerare în sine), finanțezi centralizat „holdingul media” pentru suport propagandistic, iar o parte din bani îi recuperezi de la vânzarea locurilor pe lista de partid și ulterior de la CEC. Nu sunt convins că un sistem bazat pe circumscripții ar fi mai ieftin și mai sigur pentru un oligarh oarecare...

 

Întrebarea rămâne întrebătoare: de ce vrea „păpuşarul” să schimbe sistemul electoral? Căci nu sunt deloc convins că îl avantajează mult pe plan intern... Să ne aducem aminte din nou de rezultatele localelor, unde PN-ul a rupt cam tot nordul, în pofida „aparatului administrativ”, care cică ar avantaja pardidul de guvernământ. Am asistat la un scenariu exact invers...

 

De fapt, cu noul sistem s-ar schimba semnificativ câteva date. Să le vedem:

 

Votul în străinătate

De când a făcut Plahotniuc anunțul, toate media holdingului PD-ist insistă pe faptul că emigrații ar fi cerut sau sunt satisfăcuți de soluția votului uninominal. Este, eufemistic vorbind, o minciună gogonată. Nu zic că nu au existat sau nu există în așa numita „diasporă” din acei care se visează de pe acum deputați în Parlament, miniștri ori altceva, i-am și văzut suficient în spațiul public, dar niciodată această cerință nu a fost enunțată clar și răspicat de către moldovenii din străinatate. Atunci de ce? Să se fi speriat Plahotniuc de activismul fără precedent al emigraților de la ultimul scrutin prezidențial? Dar din străinătate Maia Sandu nu a luat, conform estimărilor, decât 10%... Dacă e să presupunem că la parlamentarele din 2018 vom atesta o participare asemănătoare (ceea ce rămâne încă de văzut) asta nu ar însemna decât 10 deputați dintre care o parte i-ar veni și PD-ului (cert, minoră). Ceilalți ar rămâne bine-merci în țarc. Atâta zarvă pentru doar 10 deputați?... Îmi pare cam ieftin schimbul... Cu atât mai mult că acești 10 deputați ar fi proeuropeni, la fel precum se declară și PD-ul.

 

Pe de altă parte, emigrații chiar sunt imprevizibili. Opiniile lor nu sunt reflectate în sondaje, iar informațional ei se alimentează din alte surse decât cele ale „holdingului”. Politicienilor însă le place când totul e previzibil și manipulabil.

 

La drept vorbind, situația demografică din Moldova, cu un număr proporțional stratosferic de emigrați, nu prea lasă loc soluției cu votul uninominal. Noi nici până astăzi nu avem datele recensământului, și ele, chiar dacă ar apare, nu ar mai fi actuale (a fost realizat în 2014!). Nimeni nu este capabil astăzi să aducă cifre exacte referitoare la nr. celor plecaţi și repartiția lor geografică. În aceste condiții cum să decizi câte circumscripții faci și cum le repartizezi? 5-10-20-30? Și apoi cum să aleg eu, care locuiesc în Franța, de exemplu, un tip care ar locui în Italia? Cum m-ar reprezenta el pe mine? Argumentul ăsta cu apărarea drepturilor emigraților (diferite de la o țară la alta) e o prostie monumentală! Probleme comune există, dar ele nu merită efortul.

 

Chestia cu „diaspora” îmi pare o diversiune pentru a ascunde altceva. Dar această eventuală modificare totuși permite guvernării să scape de unele probleme: le dai o jujucă emigraților, 5-6 deputați acolo (că doar nu vă închipuiți că vor fi 30?!), care nu hotărăsc oricum nimic și scapi de-o grijă... Controlabil, previzibil și fără bătăi inutile de cap. Poți construi strategii electorale mai departe pentru ceilalți 95 care mai rămân.

 

Deci, dacă e să revenim la sistemul electoral, eu consider că din punctul de vedere al integrării moldovenilor stabiliţi cu traiul în strainatate într-un proces democratic viabil sistemul votului uninominal este pur și simplu irealizabil. Iar ținând cont de caracterul masiv al fenomenului, aceste deficiențe tehnice anulează practic orice discuție ulterioară.

 

Votul în Transnistria

Uite aici începe să devină cu adevărat interesant! La scrutinul prezidențial Dodon a adus transnistreni cu autobuzul care cu certitudine au contat în balanță. E drept că autoritățile nu au făcut nimic pentru a pedepsi candidatul ales fraudulos, dar asta e o altă poveste. Acum, să zicem că se fac circumscripții. În mod normal Transnistria ar primi și ea dreptul la un număr de deputați. Și iată aici intervine mica minune: numărul acestor deputați (și suntem siguri de ce culoare vor fi ei) este scris din start și cunoscut dinainte (cu o rezervă, dar de proporţii: să cunoaştem numărul de alegători din Transnistria!). În plus, Moldova poate întotdeauna argumenta că le oferă transnistrenilor locuri garantate în Parlament (Dodon asta vrea, nu?), deci propune o soluție democratică integratoare. Acum va fi greu pentru Transnistria să joace dublu: interzic pe de o parte alegeri pe teritoriul lor, afirmandu-și independența, dar influențând totodată prin emisarii cu pașapoarte moldovenești trimiși peste Nistru alegerile în Moldova. Acum e ori, ori. Vrea un transnistrean să voteze? Cu plăcere: dar să voteze în circumscripția proprie. Nu poate? Atunci să întrebe de administrația locală de ce anume nu poate s-o facă.

 

Absenteismul

Un alt aspect care trebuie luat în calcul: votul pe circumscripții diminuează mult influența absenteismului la nivel național. Sistemul actual, în cazul unui absenteism masiv (or el este la noi scris în date din start din cauza emigrației masive), avantajează partidele de extremă, care au de regulă alegători mai puțini, dar disciplinați și fideli cauzei. În cazul nostru, ei mai sunt și concentrați în anumite zone geografice. Precum sunt acei ai PN-ului revărsați în acei ai PSRM-ului, de exemplu. Atunci când auzi de la diferite persoane publice apeluri spre boicotarea scrutinului, ar trebui să fim conștienți din start care sunt consecințele și la care țambal se cântă... Franța, cu vot pe circumscripții, este un exemplu perfect în această privință: Le Pen înregistrează lesne scoruri de 15-20% (în funcție de absenteism) la prezidențiale, dar deputați în parlament nu prea are... În cazul votului pe circumscripții, alegătorii de la Bălți, de exemplu, pot să se prezinte și în proporție de 130% la urne, până la urmă tot vor vota un deputat sau doi (depinde de nr. de circumscripții). Iar acei din Ungheni, de exemplu, pot fi doar 35%, dar tot un deputat vor alege. Iar circumscripțiile în funcție de nr. de alegători înregistrați se fac, nu în funcție de nr. efectiv al populației la data X în localitatea Y. Să nu uităm că emigrația a afectat masiv anume provincia, acolo unde populația a fost tradițional compusă în majoritate din românofoni...

 

In loc de concluzii (care nu sunt concluzii):

Rămâne totuși destul de vag și neclar pentru mine care este motivația principală a lui Plahotniuc pentru modificarea sistemului electoral. Putem privi problema și altfel, lărgind orizontul la un context geopolitic regional. Nu exclud nici faptul ca guvernarea actuală să fi primit recomandări insistente de la partenerii occidentali pentru a modifica sistemul, fiindcă, sincer, nu prea văd mari câștiguri pentru PD... Сплошные убытки!, vorba bancului. (a se vedea, în acest context, deblocarea recentă a 3,7 mln. de euro de către UE pentru „îmbunătăţirea relațiilor dintre cele două maluri ale Nistrului”)

 

Dacă sistemul uninominal este adoptat, emigrații vor avea de „suferit” cel mai mult. Ei vor fi practic excluși din circuitul democratic național, or ei constuie astăzi, proporțional, un număr impunător de alegători, ceea ce mă face să mă aliniez cu acei care pledează împotriva modificărilor propuse de PD. În același timp, ei, în ora de vârf a gloriei lor, la prezidențiale, nu au contat decât cam cât 10 deputați. De fapt, zece deputaţi este enorm de mult în contextul sistemului actual şi un capital enorm de rezervă în favoarea cursului european, pentru acei care-şi mai aduc aminte de 2009 atunci când un singur deputat a hotărât totul. Dacă s-ar îmbunătăți codul electoral de astăzi, ar putea emigrații vota și mai masiv decât la ultimul scrutin? Nimeni nu o poate garanta astăzi...

 

Nu există sistem electoral perfect. Același sistem electoral francez, la care mă refeream mai sus, este destul de des criticat anume pentru faptul că nu permite o reprezentare fidelă a opțiunilor „populare” în parlament.

 

Oricât de imperfect nu ne-ar părea un sistem sau altul, vorbim despre niște chestii fundamentale, coloana vertebrală a unui sistem democratic. De aceea sunt necesare discuții serioase, dezbateri publice multe și la niveluri diferite, explicări și comunicare (nu propagandă) pentru alegătorul de rând. Pe ce se bazează acele 80% de opinii favorabile? Eu sunt convins că acei care au fost chipurile întrebați nici nu știu la ce anume au răspuns. La noi până și PSRM este considerat „de dreapta”, dacă e să credem un sondaj realizat recent... De emigrați am pomenit deja mai sus. Este inadmisibil să abordezi cu atâta lejeritate subiecte într-atât de complexe și determinante. Și aici eu tind să le dau dreptate ONG-urilor care s-au răzvrătit și au refuzat să participe la discuții cu PD-ul, căci hei-rupuri în asemenea domenii nu pot fi acceptate.

 

Şi pe final, poate cel mai important:

 

Adevărata bătălie trebuie dusă pentru mințile oamenilor, nu pentru sistem. Dar în spațiul în care RenTV, sputnik.md, Pervyi Kanal, NTV, Accent TV et altri sunt la ele acasă, în spațiul în care se închid școli, iar „elita” susţine acest lucru, în spațiul în care proliferează banditismul ordinar care generează la rându-i miliardari cu averi mai mari decât PIB-ul țării, în spațiul în care visul unui copil este să plece de îndată ce i se va deschide o oportunitate, orice sistem nu ai adopta, impasul va fi același.

Published by Vitalie Vovc - dans Dări cu păreri
commenter cet article
13 mars 2017 1 13 /03 /mars /2017 12:36
Săptămâna în care ni s-a propus să-i alegem câte unul

TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD

 

Suntem în plină perioadă a Mărțișorului. Astăzi, 10 martie, este ultima zi a festivalului oficial. Anul acesta a fost a 51-a ediție! S-au ținut 22 de spectacole în 26 de localităti din Republică Moldova. Au evoluat artiști din 11 țări ale lumii! Pe bune, e demn de patrimoniul UNESCO!

 

Dar de câțiva ani Mărțișor nu e o afacere doar chişinăueană. Mini-festivaluri sunt organizate în foarte multe țări în care sunt instalați emigrați din Republica Moldova. Vă asigur, geografia respectivă e vastă. Sâmbăta trecută a avut loc și ediţia a şasea a Marţişorului la Paris. A fost bine, induioşător de bine. Şi puţin trist... Oare de ce?

 

Să trecem însă la celelalte evenimente ale săptămânii, care de această dată nu au fost chiar numeroase. În schimb – răsunătoare!

 

PLAHA VREA SĂ VOTĂM ALTFEL Luni, Plaha a venit cu o bombă mediatică. El a anunțat, și a făcut-o personal, nu prin mesageri interpuși, că PD-ul intenționează să propună modificarea legislaţiei electorale și trecerea de la votul pe liste de partid la votul uninominal pe circumscripții. Vă-le-leu! Ce tămbălău! Toți au zis că sunt împotrivă. Chiar și acei care mai ieri militau și cuvântau de la mitinguri pentru votul uninominal. Ipocrizia respectivă mă atacă și în afară de dispreț nu-mi trezește niciun sentiment. La fel precum îmi trezește dispreț și minciunile care se revarsă din televiziunile lui Plaha despre faptul că emigrații își doresc vot uninominal. Voi reveni cu un text mai desfășurat la subiectul respectiv. Urmăriți-mi blogul și deschide.md în zilele apropiate.

 

SEMNATARUL LEULUI – ARESTAT De când țin minte leul moldovenesc, pe el era o iscălitură, acea a lui Leonid Talmaci, Guvernatorul BN de atunci. A fost perioada când din această țară se fura tot pe un capăt, că în codru. A fost perioada când în orașul în care am crescut eu era electricitate doar 6 ore din 24. A fost perioada când părinții mei nu vedeau salariile cu... anii, nu lunile! În casă nu erau bani nici măcar pentru o pâine. A fost perioada când înghețam iarna în aule la universitate încotoșmănați din cap până-n picioare, iar pentru a conspecta ne fabricam mănuși speciale, cu tăieturi pentru degete. A fost perioada când se așeza promoroacă de 5 mm pe pereții din interiorul apartamentului. A fost perioada când ei se îmbogățeau. Dacă ați ști cât de mult urăsc acea perioadă... Și vreți să-mi fie milă, să exprim compasiune pentru fostul Guvernator al Băncii Naționale? Cică s-a îmbolnăvit subit... Eu cred că merită tratat într-un spital raional public. Din polița de asigurare. Iartă-mă, Doamne, dacă păcătuiesc...

 

RECRUTORII OMULEŢILOR VERZI – LIBERI? Vă mai aduceți aminte de recrutorii omuleților verzi arestați la Comrat? Niciunul din ei nu stă la răcoare! Cum e posibil? Ce să mai comentezi? Și ce treabă are Dodon, sau Rusia cu asta?...

 

KARASIN ÎN TRANSNISTRIA Vice-ministrul rus de externe, Grigori Karasin, va merge la Tiraspol pe 13 martie. Deja e la nivel de vice ministru. Se vede că au trecut timpurile când meritau atenţia lui Rogozin... Cică Tiraspolul se va plânge rușilor pe controlul moldo-ucrainean al frontierelor. Curios: cum poate influența Rusia situația respectivă? Prin Dodon? Între timp un deputat ucrainean vrea să propună în Rada ucraineană un proiect de lege pentru a bloca definitiv frontiera cu Transnistria. Good luck, Krasnoselski!

 

3,7 MLN PENTRU TRANSNISTRIA Cică UE dă banii ăștia pentru ca să îmbunătăţească relația dintre cele două maluri ale Nistrului. Proiectele sunt parte a Programului „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”. 74 milione de lei... Echivalentul a 14.800 de salarii în valoare de 5.000 de lei... Doamne, cât bănărit aruncat pe vânt aiurea...

 

CICĂ NE-AM SUPĂRAT PE RUSIA Cică ne-am supărat pe ruși. Le-am făcut și o țidulă ca să le zicem că suntem supărați și că nu ne vom mai duce pe la ei. Adică stați, am zis „noi”? Nu, au zis-o ei, guvernanții noștri. Ei au zis că înalții oficiali ai Moldovei nu mai pot de atâta umilință! Fraților noștri mai mari ruși (că tot vă place să vă considerați astfel), vă rog mult, continuați să-i umiliți! Măcar la fel precum îi umiliți de ani și ani pe cetățenii de rând. Poate vor înțelege ceva... Eu în genere consider că nu au ce căuta înalți funcționari de stat în Rusia. Deport total pentru toți, vă rog!

 

DODONIADA

 

NU, DAR DA Dodon a reacționat promt la propunerea lui Plaha referitoare la votul uninominal. „Uninominalul nu va trece” a scris el pe Facebook și mai nu am auzit tradiționalul „Nu vă jucați cu focul”. Ei bine, indignarea lui nu a durat nicio săptămână. PSRM ar putea accepta un târg cu PD în privința unui sistem electoral mixt. Dar ceea ce este mai hilar este faptul că modificarea codului electoral se află scrisă negru pe alb în programul partidului! Dar cine citește programele în ziua de azi? Nu-i așa, tovarăș Dodon?

 

CONSILIUL ECONOMIC AL LUI DODON Dodon a făcut publică lista consiliului său economic. Apropo, Talmaci era în listă. Tarlev e și el pe listă. Înțelegeți aluzia, stimați procurori? Și în genere, nu vă chinuiți tare, luați-i pe toți la pachet! Sunt sigur că riscul de a greși și inculpa un nevinovat e minim.

 

DODON ŞI POPII Dodon cică a organizat o întâlnire cu emigrații la Padova. Mare tămbălău a mai fost. Anticipând fluviul de dragoste care se va abate asupra lui, tovarășul a venit cu un comitet de susținere. Numai că cineva a uitat să-i spună lui Dodon că popii ortodocși nu sunt prea la modă în reuniuni publice în occident. Trebuia să aducă pe altcineva de la Chișinău. Ori să găsească niște fețe care s-au arătat mai puțin cu el alături anterior. Nu de alta, dar pe unii deja începi a-i recunoaște, de exemplu, băiețelul ăla pasionat de ordine și migdalii.

 

Cam atât... Sărbătoarea asta sexistă, 8 martie, a făcut săptămâna mai scurtă.

 

Cireșica de pe tort din această vineri va pleca la Haga. Nu de alta, dar rușii au adus niște argumente imbatabile când au fost întrebați de unde au separatiștii din Donbass tancuri și tunuri. Cică le-au găsit în mine! Asta da, asta zic și eu găselniță. 700 de tancuri (cam atât zicea Kisseliov, parcă).

Published by Vitalie Vovc - dans Dări cu păreri
commenter cet article
6 mars 2017 1 06 /03 /mars /2017 11:49
Foto: Constantin Grigoriță

Foto: Constantin Grigoriță

TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD

 

25 de ani… A trecut un sfert de veac. Acum un sfert de veac a început războiul. La Dubăsari. Au mai fost Tighina, Cocieri, Roghi, Coșnița, Doroţcaia, Molovata, Grigoriopol, Pârâta, Varniţa… 25 de ani de când există o pată neagră pe harta Europei, o zonă de non-drept. Ce banal și șters sună astăzi... A devenit limbă de lemn...

 

Nu se poate să uităm. Nimic nu se poate uita. V-am ales şi un documentar despre acel război. Ca să ne împrospeţim memoria.

Vă dați seama?: acei care s-au născut atunci sunt majori de 7 ani deja... Mi-a fost dat acum ceva timp să stau la o masă cu o familie din Tiraspol. El, nu știu, n-am înțeles bine cine era, dar ea e din părinți moldoveni, dintr-un sat de moldoveni de partea dreaptă a Nistrului, a crescut și copilărit într-un sat obişnuit… A venit, chipurile, la mormânt la mamă-sa. Și cică „Ya po moldavski uzhe ne ponimaiu…” Asta depășește orice înțelegere. Renegați, mancurţi... Să ştiţi că nu este ficțiune ceea ce scriu. Din păcate. Până atunci credeam şi eu că lumea mai exagerează în anumite privințe...

Da, un sfert de veac... În ziua de 2 martie 1992 Repiblica Moldova a devenit membru ONU. Ca să vezi... O altă aniversare de care nimeni nu-şi mai adice aminte.

Voi mai reveni asupra subiectului. Mai bine zis, nu voi putea scăpa de el. Vom încerca să începem şi cu ceva frumos.

DOGA – 80!!! Marele Doga a împlinit 80 de ani! Să ne trăieşti, Maiestre!

Dar nici aici nu am scăpat... În ziua aniversării compozitorului am vrut să postez pe Facebook o melodie de-a lui. Nu că ar avea mare nevoie Doga de omagiul meu, dar totuși... Pană la urmă nu am postat nimic. Faceți o simplă căutare pe Youtube și citiți comentariile de la fiecare film... Trolii putinişti au pângărit toate spațiile rezervate comentariilor. Te apucă greața... Apoi cum? S-a terminat acel război, ori incă nu?...

CINE NE VREA BINELE? UE ne mai dă bani. 1,2 mln de euro pentru a dezvolta procese. Nu contează care. Contează că, ÎN SFÂRȘIT!, văd finanțări nu pentru „proiecte”, ci pentru elaborare de procese durabile. Da, și încă ceva: îl vor elabora tot europenii. Ca să fie mai sigur. Tot UE va acorda granturi pentru dezvoltarea micului business. Pentru Găgăuzia și Taraclia. Oare va ajunge la mintea lor? Tare mă tem că aici aruncă bani aiurea...

NATO FACE MEDICINĂ Ne invadează americanii, oameni buni! Vor să ne lecuiască cu de-a sila... Expansioniști. Asta nu ți-s pacificatorii din Transnistria...

23 FEBRUARIE Dodon a sărbătorit ziua ostașului sovietic. În incinta ambasadei Rusiei. Mare veselie a mai fost! Împreună cu Igor Gorgan, tipul cu care se războia Şalaru pe timpuri. Cum de nu s-a aprins uniforma militară pe el?... Mai bine decât Rustam Orudjaliev nu am să pot zice. Jeg. Jeg curat. Iată o altă actualitate: câţiva „combatanţi” au serbat și ei 23 februarie... Nu înțeleg. Nu pot să cred că acești indivizi sunt veterani. Nu pot să cred că poți chefui de ziua armatei care a luptat împotriva ta, împreună cu acei care și după 25 de ani te insultă: Krasnoselski cică zice că moldovenii au adus teroare în Transnistria...

CEI TREI CRAI AU DEPUS FLORI Dodon, după ce a chefuit la ruși, după ce a chefuit cu Krasnoselski, după ce a depus flori la monumentul cazacilor, a depus, alături de Filip și Candu, flori la „Maica Îndurerată”. Au depus pe furiș. În afară de presa de curte nu a ştiut nimeni. De rușine, pe semne... Ce noroc că acea maică e din piatră... Altfel, îi lua la pălmuit...

FĂRĂ NUMERE TRANSNISTRENE Mai anțărț ieșeam la o terasă în orașul Bălți. Pe parkingul din fața centrului comercial erau parcate vreo 12 mașini. Numărasem vreo patru cu plăci transnistrene. Nu erau autoturisme din cele mai ieftine. Dacă vor fi interzise definitiv, va fi corect și echitabil. Ajunge!

„BLANŞUL” LUI GRIGORCIUC Acolitul lui Petrenco, încă un fiu al neamului, a postat pe Facebook o poză în care exibă un ochi învinețit și o buză umflată. El cică zice că a fost bătut de poliție. Poliția însă zice că așa l-au găsit și descriu cu lux de amănunte împrejurările. Tind să cred poliția în cazul dat. Fiindcă altfel nu pleca Grigorciuc de la partid. Fie și temporar. Nicio forță politică nu ar fi ratat să-și facă publicitate dintr-un abuz polițienesc.

FMI A ANULAT AMNISTIA FMI a fost la Chișinău. Au zis că e binișor. Au zis doar după ce Candu a anunțat că retrage proiectul de lege referitor la amnistia fiscală. Da, Sandu Vakulovski are dreptate. Și FMI-ul are dreptate. Moldovenii trebuie ținuți de zgardă din strâns. Cuiva nu-i place acest lucru? Nici eu nu sunt încântat. Dar altfel nu a fost posibil. Suveranitate? Aham. Desigur. Mai citiți o dată de la început și până aici.

POLIŢIA A ARESTAT UN POLIŢIST Un înalt demnitar de stat, şeful adjunct al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane din cadrul INI, a fost reținut de către procurorii PCCOCS. Pentru mită. Interesant, care sunt la ei tarifele în vigoare pentru trafic de fiinţe umane?

S-A RUPT IEZITURA Un baraj din California mai nu a cedat din cauza ploilor abundente. Și la noi la Comrat s-a rupt o iezitură. În Japonia, când s-a întâmplat o nenorocire, yakuza (așa se chiamă mafioții la ei) au strâns și au donat bani pentru lichidarea catastrofei. La noi, bandiții atâta așteptau. Cât timp unii luptau cu stihia, hoții spărgeau o bancă. Comparații...

HARUNJEN ZICE CĂ SUNT LEGIUNI Cică ar fi sute de figuranți în dosarele lui Filat și Platon. Vă miră? Eu zic că e credibil. Să vedem cu ce se va termina şi epopea lui Shor. Eu zic că nu merită schimbat Shor nici măcar pe o sută.

MEDVEDEV BEA OTRAVĂ? Salvați-l pe prim-ministrul fraților noștri ruși! Tovarăș președinte Dodon, fă ceva! E fratele tău de sânge! Cineva îl aprovizionează pe Medvedev cu vinuri moldovenești, otravă curată, după cum zicea Onişcenko. Iar el nu minte, nu-i așa, tovarăș președinte Dodon?

2 LEI CA SĂ TE PIŞI Un milion pentru transplant hepatic. 2 lei pentru a urina. Tarifele medicinei din Moldova. Tare frumoasă țară avem! Important e să nu boleşti.

DODONIADA

DE-A AMBASADORII Săptămâna trecută mă grăbeam să vă spun că Dodon ar fi acceptat să semneze pentru lista ambasadorilor. M-am grăbit, într-adevăr. A început un fel de joc bizar. Dodon a refuzat numirea a trei ambasadori: Vladimir Ciobanu, Igor Klipii și Valeria Şeican. Despre primii doi nu știu mare lucru, dar iată despre Valeria Şeican am mai auzit. Duduia a fost cândva directoarea Teatrului Național de Operă și Balet de unde a fost zburată din cauza unui scandal corupţional în 2013. Dar se pare că este într-atât de talentată şi talentele-i sunt într-atât de evidente, încât statul nu poate să se lipsească de aptitudinile ei! Aici ar trebui să recunosc că sunt solidar cu Dodon...

Apoi am aflat că a fost rechemat ambasadorul de la Moscova, fostul prim-ministru, Dumitru Braghiş. Nu că i-aş plânge de milă. Într-o ţară cu o lege a lustraţiei, Braghiş, fost comsomolist fruntaş şi instructor de partid la CC, nu ar fi ocupat funcţii înalte. În locul lui Braghiş Dodon l-ar vrea pe Andrei Neguţă, care a mai fost ambasador la Moscova, dar care a fost rechemat de Iurie Leancă în 2012. Neguţă, în afară de scandulurile repetate cu traficuri la ambasadă (numere diplomatice, spaţii închiriate, etc.,etc.) s-a mai făcut cunoscut şi prin declaraţia precum că retragerea înainte de termen a militarilor ruşi din regiunea transnistreană ar pune în pericol atât Republica Moldova, cât şi întreaga regiune. Asa că, tovarăş preşedinte Dodon, geaba ne-o băgaţi pe Şeican în faţă... Ambii sunt o apă şi-un pământ. Al vostru nu-i mai bun, ba poate chiar mai periculos.

DODON RĂSPUNDE OBRAZNIC Americanii şi românii nu au apreciat neparticiparea moldovenilor la exerciţiile militare multinaţionale. A ieşit urât căci ai noştri nici barem nu au preîntâmpinat. Dodon în loc să-şi ceară scuze, se mai răţoieşte...

DODON ANUNŢĂ O AMNISTIE INEXISTENTĂ Dodon anunţă cu pompă că a obţinut anularea deporturilor pentru moldovenii expulsaţi din Rusia. Numai că el minte. A zis-o chiar unul din ai lor: un oarecare Kalinin, care se dă drept şef al diasporei. Iar eu mă mai întreb ceva: tare mulţi şefi ai diasporei avem. Care nu i-i lene se declară „şef al diasporei”.

5 SOLUŢII PENTRU DODON Dodon trece în revistă câteva posibilităţi pentru a dizolva Parlamentul. Omul ăsta tare ar trebui să citească o carte. Una singură: Constituţia Republicii Moldova. Căci pentru una alta, doar cu aiureli umblă.

Cam atât.

Cireșica de pe tort din această săptămână îi voi atribui-o lui Vadim Ciobanu, șeful secției urmărire penală a Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane (ca să vezi, același departament!). Acesta a şparlit de la un magazin o salatieră şi a fost filmat de camere. Cleptomanie curată. Am auzit că circulă vorbe precum că dacă am ridica salariile funcţionarilor de stat aceştia nu ar mai fura. Ei numesc asta „prag al coruptibilităţii”. Ceva de genul: până la 50.000 îs hoț, dar mai sus – Doam’ fereşte: începând cu 50.001 sunt om curat ca lacrima! Baliverne! Sângele apă nu se face. Chiar şi acel de găinar.

 

Published by Vitalie Vovc - dans Dări cu păreri
commenter cet article
4 mars 2017 6 04 /03 /mars /2017 00:26
Alertă oranj 6 sau Scurgerea în umbră

Nimic nu a fost adevărat. nimic din câte mi s-au întâmplat nu a fost adevărat. căci dacă nimeni nu ține minte cum poate fi adevărat? și cine altul poate să-și mai amintească în afară de mine? de ce să mă tem atunci? de unde obsesia că totul e o făcătură? mai rău: că totul chiar a fost o făcătură? mă tem de uitare. mă tem să nu fi uitat deja. mă apucă disperarea când vreau să-mi amintesc și nu mai pot. nimic nu doare mai mult decât incapacitatea de a-mi aduce aminte. nicio suferință nu este mai cumplită decât incapacitatea de a suferi. undeva am mai citit asta, am uitat unde anume. cum a fost? nu, nu vreau o rescriere factuală și, respectiv, falsă a ceea ce cred eu că a fost, ci anume cum a fost cu adevărat. ziua X: am ieșit din casă și m-am dus la școală. în drum treceam pe lângă blocul căminului vecin pentru a ajunge la stația troleului nr. 3. când ajungea troleul la stație, trebuia să te bați că să intri, să dai din coate ca să încapi în el. de fapt făceam doar două stații. puteam merge și pe jos, dar în realitate nu prea puteam. din alte motive. detalii tehnice. iată, am descris un traseu, dar de fapt nu țin minte nimic. Ziua X, care anume? o zi abstractă de vară, alta, la fel de abstractă, de iarnă... ce anume vedeam eu în acea curte pe care o traversam zi la zi? ce mirosuri, ce culori, ce senzații? nu mai țin minte nimic. trecutul se preface într-o făcătură pe care o rescriu disperat aici. nu mai țin minte nimic. aș fi putut scrie altceva. dar cândva am decis să scriu anume astfel. din frică? din frică să nu mint. să nu mă amăgesc cu amintirile altora. treceam pe o cărărușă între blocul căminului vecin și o casă cu un gard înalt, ori era o construcție ceva din lemn cu un acoperiș din tablă, dar era înalt. parcă așa era, dar, de fapt, nu mai țin minte nimic. totuși, cât de dureros este, să nu mai ții minte nimic. să înțelegi că uiți. dimineața. înainte de a merge la școală, tata ne ungea câte o felie de pâine cu unt și cu dulceață pe care o mâncam cu ceai. și asta e o scriitură. cum era tata? cum arăta fața lui? că doar nu era aceeași în fiecare dimineață? ce ne zicea anume? că doar nu ne zicea în fiecare dimineață același lucru? şi mama, care ne trezea şi ne îmbrăca, ce făcea mama? cum arăta mama? făcătură-scriitură... tempus edax rerum, homo edacior, scriu ca să nu uit. ori scriu fiindcă deja am uitat. ne plăcea mult dulceața de zmeură. și acea de coacăză. și acea de cireșe. mai ales de cireșe albe. asta mai țin minte. acel gust încă îl mai țin minte. cum e să rămână doar gustul înșirat peste mai multe zile, săptămâni, pate chiar ani întregi?... de parcă ar fi uns tata din greșeală magiun peste tot... umbre, toți rămân umbre fără față, fără un timbru al vocii, fără miros, da, de la un om mai și miroase. cum mirosea de la bunul când se întorcea de la deal? dacă s-ar face să mă strige de după un colț, oare l-aș recunoaște? nu țin minte nimic... țin minte doar ceea ce am decis să țin minte. dar cine poate să mă asigure că nu am greșit?... câtă încredere poţi avea într-un aparat de fotografiat, să zicem? decupezi poze şi le pui peste umbre... peste umbre... peste umbre...

Published by Vitalie Vovc - dans Aiureli la subiect
commenter cet article
27 février 2017 1 27 /02 /février /2017 13:54
Săptămâna în care au năvălit brigadirii

TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD

 

Nu știu cum se face, dar majoritatea evenimentelor pozitive din această săptămână au fost, într-un fel sau altul, legate de Paris. C-o fi așa sau e pur și simplu sensibilitatea mea nou-patriotică de vină, nu știu, judecăți și Măriile Voastre:

 

MIHAI ŢĂRNĂ LANSEAZĂ REZILIENŢA LA CHIŞINĂU Mihai Țărnă, care locuiește și crează la Paris, a lansat „Rezilienţa” la Chișinău. E un nou film. În filme totul e posibil. Ce înseamnă reziliență referitor la Moldova nu știu. Care este presiunea? La ce formă să revenim? Ce forțe ne macină? Care ne este rezistența? Poate doar filmele să ne răspundă.

NAFORNIŢĂ LA PARIS Valentina Naforniţă anunţă că va debuta la Paris! Voi cum ştiţi, dar eu voi încerca să mă duc.

TUNICA PORTOCALIE LANSATĂ LA PARIS Lucreţia Bârladeanu şi-a lansat ultima ei carte la Paris. Un eveniment frumos, găzduit de Ambasada Republicii Moldova, la care a participat şi subsemnatul. Apropo, e o carte pe care v-o recomand fără rezerve.

Să continuăm cu şirul ştirilor pozitive:

ROMÂNIA CONTINUĂ SĂ NE AJUTE România va mai plăti pentru renovarea a 83 de grădiniţe. Tot din banii României este renovată şi Sala cu Orgă. Tare încăpăţânaţi mai sunt românii ăştia. Parcă-ar fi fraţi, nu alta.

JAPONEZILOR LE PLAC VINURILE MOLDOVENEŞTI În cadrul celui mai mare concurs internațional de vinuri din Japonia, „SAKURA Japan Women’s Wine Awards” din februarie 2017, juriul - format din 603 membri - a evaluat 4212 vinuri din 37 state ale lumii. 7 branduri din Moldova au fost premiate. A fost cu juriu, cu concurs, o chestie serioasă, nu foaie verde, de alde „Rospotrebnadzor”.

Uite-aşa, am reuşit o tranziţie subtilă şi spre celelalte, obişnuite.

BRIGADA DE LA STĂUCENI Scandalul săptămânii a fost înregistrarea video de la Stăuceni. Un grup de gopnici jegoși au atacat un magazin. Proprietarul a ripostat și a tras focuri. Grupul de bandiți a fugit în grabă de la fața locului, iar nu mult după aceea cadavrul unuia din ei a fost descoperit la o benzinărie. Asta e versiunea prezentată publicului. Dar acest lucru chiar nu are importanță. Eu unul i-aș băga pe toți 19 la răcoare și pentru ani mulți înainte. Fiindcă asemenea chestii sunt inacceptabile! Nu poate exista nicio doză de toleranță față de sălbătăcie de acest tip. Au fost 19, nu 13 precum anunța procurorul Bratunov! Și este atac banditesc în grup! Ei sunt bandiți și nu huligani, după cum afirmă Bratunov („Sunt un fel de huligani”). Eu aș trata acest caz cu extremă duritate și chiar aș face din el un exemplu larg mediatizat, fiindcă de atitudinea autorităților față de această realitate depinde atitudinea cetățenilor față de acest stat. În rest, filmul nu-mi pare deloc credibil. „Mortal rănitul” fuge la fel de sprinten ca și ceilalți în filmuleț. Poate că şi proprietarul-erou ar merita o atenţie mai specială din partea organelor abilitate. Dar repet: acest lucru nu are nici cea mai mică importanță: toți 19 trebuie să fie pedepsiți extrem de dur și pedepsele să fie echivalate cu... activitatea unui grup terorist, de exemplu.

FILAT CONDAMNAT DEFINITIV CSJ a respins recursul avocaţilor lui Filat. Mai departe va urma CtEDO. Era în octombrie 2015, mă citez: „Din câte am citit eu și am înțeles arestarea s-a efectuat cu o mulțime de încălcări procedurale. Chiar dacă justiția din Republica Moldova îl acuză până la sfârșit pe Filat, orice avocat care atacă dosarul și decizia respectivă într-un tribunal internațional va avea câştig de cauză”. Aşa că nu ar trebui să ne facem griji: totul merge conform planului pentru moment.

ARMATA RUSĂ RECRUTEAZĂ Armata Rusiei continuă să recruteze în Moldova. Deschis și fără jenă. Eu nu înțeleg una: stau acolo, pe anunț, două nume și numere de telefon. E chiar într-atât de greu să-i arestezi? La ce să scrii doar note de protest la care știi că nu vei avea răspuns adecvat?

RTR-PLANETA INTERZIS Postul a fost interzis. În Lituania, nu la noi. La noi se poate. Conecţiunile vă las se le faceţi. Săptămâna trecuta vă scriam despre faptul că CCA a prelungit licenţa postului de televiziune dodonist cu 7 voturi contra 2. Feel the difference!

ATAC CIBERNETIC? Săptămâna care a trecut siturile câtorva instituții media, printre care Deschide.md și Ziarul de Gardă s-au pomenit cu pseudo clone pe net. Au apărut situri precum „deschide.ru” sau „ziaruldegarda.com”... Cred că SIS-ul ar trebui să ia aceste apariții foarte și foarte în serios. Cu atât mai mult că au fost publicate și alte materiale care ar pretinde că se pregătesc atacuri masive mediatice propagandistice... Ne jucăm cu focul, ne facem că plouă, nu ştiu ce facem, dar nu-i a bine.

AIR MOLDOVA VA FI PRIHVATIZATĂ Atunci când a apărut ştirea despre apariţia companiei aeriene „Fly One” multă lume a spus că e un atac direct la Air Moldova. Compania ar fi fost artificial pusă în dificultate pentru a fi recuperată mai ieftin. Iată că Calmâc şi Chirinciuc ne anunţă şi privatizarea. Conform planului.

BECCIEV ESTE, BECCIEV NU-I Vodevil. Adevărat vodevil. Acuzat de acte de corupție, restabilit, apoi din nou degajat. Și am mai omis etape... Să mori de râs, nu alta... Chiar mă întreb: oare nu se poate în țara asta proceda simplu? Ai furat – la dubă. Simplu, nu?

DODONIADA

TROICA S-A ÎNŢELES? Nu știu de ce atunci când mă gândesc la Candu, Filip și Dodon și la întâlnirea lor nu pot scăpa de asocierea cu Take, Iancu și Cadâr. Acei trei s-au întâlnit și au discutat. Apoi Dodon a ieșit cu declarații precum că ar vrea să schimbe Constituția. El vrea să poată dizolva Parlamentul. Ceilalți doi au zis... nu știu ce au zis, au bâiguit ceva despre discreditarea în fața partenerilor. Dar e mult mai curios ce a urmat: Dodon a semnat, în pofida declarațiilor anterioare, atât numirea a patru judecători, cât și numirea Ambasadorilor. Apoi au urmat declarații din ambele tabere referitoare la alegeri. PSRM a înaintat un nou candidat pentru CEC, Dodon a zis că ar fi bine ca transnistrenii să participe la scrutinul din 2018, iar Candu a anunțat că va propune modificarea codului electoral (iar cel mai nașpa e că modificările pot să-l avantajeze pe Dodon, iar justificarea lor se va face cu trimitere la cerințele venite din partea anti-dodoniştilor)... Iată acum eu stau și mă întreb: oare la ce înțelegere au ajuns eroii noștri?... Un lucru e clar: nu-i clar nimic.

ARMATA NU VA PARTICIPA LA MANEVRE Gata, aici s-a terminat cu glumele, declarațiile tâmpite, minciunile de trei bani și vizitele fantasce. De această dată Dodon a prejudiciat cu adevărat statul, securitatea statului și calitatea noastră de participant activ la sistemul de securitate est-european. Armata Națională trebuia să participe la exerciții militare multinaționale în România. Și nu va participa. Fiindcă aşa a vrut comandantul suprem. Şi fiindcă nu avem Ministru al Apărării, în treacăt fie spus.

DODON FELICITĂ CU ZIUA ARMATEI ROŞII Tipul ăsta chiar își bate joc de această țară. Ce treabă are președintele unei țări să celebreze o sărbătoare a unui alt stat, habar n-am. Apropo, colonelul Cantarean a făcut același lucru.

DE ZIUA LUI Dodon și-a celbrat ziua de naștere. Și nu l-a felicitat nimeni în afară de Lukaşenko... Nici măcar Putin... A uitat omul, ce să-i faci?

Cam atât...

Cireșica de pe tort îi vom atribui-o inițiatorilor petiției către NASA. Americanii au anunțat că au identificat câteva planete care potențial ar putea fi bune pentru viață la doar 40 de ani-lumină depărtare. O azvârlitură de băț-lumină! În ce constă petiția? Inițiatorii cer ca una din acele planete să fie numită „Moldova”! Și astfel Planeta Moldova va deveni realitate! Iar moldovenii vor avea o nouă destinație pentru emigrație...

Published by Vitalie Vovc - dans Dări cu păreri
commenter cet article
26 février 2017 7 26 /02 /février /2017 15:04
Poem aeronautic

Niciodată nu am crezut

în zborul avioanelor

mai ales atunci când a trebuit

să urc la bord

cum poţi crede că

40 de tone de materie

poate să zboare?

 

Eu în genere nu prea cred în zbor

 

Şi cum poate să mă ridice el pe mine

care nici măcar propriile gânduri

nu prea ştiu cum să le înalţ?

 

Mă uit la valizele care sunt încărcate

în cală

şi încerc să-mi închipui

ce mizerie a fost ticsită în ele

îmi pare că ar trebui să rămână

pironit la sol pentru vecie.

 

Mă uit la vecinul meu,

bun pentru un spot anti-Junk food

şi ma gândesc:

ce bine că nu sunt obligat

sa gândesc politic corect.

Da, la asta ma gândesc

nu mă mai gândesc la zbor

prefer să nu mă mai gândesc la zbor

cu asemenea vecini

 

Niciodată nu m-am temut

să zbor cu avionul

chiar dacă nu cred.

 

stiu cum zboară, dar nu cred

 

Totul e simplu: de fiecare dată

arunc o monedă:

dacă cade capul – o să zboare

dacă cade pajura – se va-nălţa

 

Iar eu întotdeauna

am crezut

în profeţia monedelor

Published by Vitalie Vovc - dans Aiureli la subiect
commenter cet article
22 février 2017 3 22 /02 /février /2017 15:40
Podul de flori, 1990

Podul de flori, 1990

Cândva demult, căutând cifre exacte despre impactul anexării Basarabiei în urma pactului Hitler-Stalin (cred că ar trebui să renunțăm într-un sfârșit la apelaţiunea istoriografică tradițională „Ribbentrop – Molotov” pentru a spune lucrurilor pe nume) și sovietizării acestui teritoriu, am dat de o cifră absolut monstruoasă: între 1940 și 1950 spațiul geografic respectiv a pierdut 1/3 din populație!

 

Îmi veți spune că nu doar sovieticii au „contribuit” la acest genocid și că nu doar etnici români au avut de suferit (Ceea ce ar invalida și termenul de genocid, consideră unii. Să-i zicem „exterminare în masă”, dacă doriți, dar asta nu schimbă mult esența) și am să vă dau dreptate. Nici nu-mi propun să mă lansez în această competiție diabolică. Tocmai din această cauză și consider că trebuie să renunțăm la denumirea uzuală a pactului sus-menționat, căci consecințele lui au depășit cu mult acea delimitare geografică de la care a început, în treacăt fie spus, și al doilea război mondial. Stalin și Hitler trebuie puși alături și tratați ca atare!...

 

Există astăzi surse și cercetări credibile (dar sunt prea puține materialele de popularizare ale lor, din păcate) care ar aduce destulă lumină asupra fiecărui epizod al acelui măcel...

 

Dar textul meu nu este despre „adevărul istoric”.

 

Așa dar, avem o situație: în doar zece ani un teritoriu pierde 1/3 din populație... Economic vorbind această țară este practic condamnată (din punctul de vedere al unui sistem economic viabil și relativ uman), oricare nu ar fi modelul ales și mă refer la modelele, să la zic așa, „în circulaţie”. Fiindcă aceste modele sunt bazate pe demografie și pe niște sisteme de repartizare care ar presupune o forță de muncă activă care produce ceva. Într-o formă extrem de caricaturală, putem spune astfel: oricare nu ar fi forma de organizare statală, întotdeauna trebuie ca cineva să producă ceva care ulterior să fie repartizat într-un fel oarecare de către putere. Punct. Restul sunt variabile ajustabile. Aveam nevoie de această abordare, cinică până la neputință, pentru ca să înțelegem că atunci când pierzi 1/3 din populație (și ne dăm bine seama că cele mai mari pierderi le-a suferit anume tranșa demografică producătoare), situația nu este deloc bună, fii tu măcar și de zece ori URSS.

 

După 1950 această pierdere a fost compensată de către puterea centrală printr-o recolonizare masivă a teritoriului. Nu vom exclude din această ecuație nici politica de deznaționalizare forțată, căci tinerii moldoveni erau cvazi sistematic „repartizaţi” în fundurile uniunii, dar trebuie să înţelegem că „recolonizarea” nu putea fi evitată (să te întrebi dacă nu acesta a fost și scopul de la bun început, dar cred că mai degrabă adevărul e de natura „luptei de clasă” ţinând cont de similitudinile cu care au fost tratate şi alte regiuni ale URSS).

 

Pentru a anticipa anumite observaţii, vom menționa că același proces a avut loc cam pe toată întinderea uniunii. Parțial URSS a compensat această pierdere prin supra-utilizarea forței de muncă disponibile (GULAGul) și exportul masiv de materie primă, dar, orice nu s-ar spune, sistemul nu a rezistat...

 

Să revenim însă la RSS Moldova. Pierderile populației au fost compensate. Mai mult, au fost compensate în domenii unde s-a investit masiv (industrializarea) și în acest fel au fost evitate procese societale anevoioase legate de urbanizare. (Весь мир насилья мы разрушим / До основанья, а затем / Мы наш, мы новый мир построим, / Кто был ничем - тот станет всем!).

 

Acum, dacă tot ați ajuns până aici cu lectura, mă veți întreba la ce bun vă spun toate acestea? Iată de ce: pentru a compara cu ceea ce se întâmplă în R. Moldova, stat independent astăzi.

 

Demografic vorbind (din fericire, comparația se oprește aici) ne aflăm astăzi în aceeași situație că și în 1950. Am pierdut în ultimul deceniu cam aceeași proporție de forță creatoare...

 

Finita la comedia! Eu unul nu văd soluții. Toate câte se prezintă sunt din domeniul fantasticului sau al macabrului. Și nici barem tendințele nu mai sunt îmbucurătoare.

 

Si o ultimă precizare: atunci când zic că nu văd nicio soluție pentru statul Republica Moldova mă refer la configurația lui de astăzi. Pentru a reveni la un echilibru cât de cât viabil avem nevoie de o injectare masivă din exterior (și nu doar de bani). Ori să admitem statutul de provincie în care să se investească masiv (și nu doar bani). E o chestie de supraviețuire. Soluția e la/în frontieră, mai bine zis în renunţarea la ea. Restul sunt variabile ajustabile...

Published by Vitalie Vovc - dans Dări cu păreri
commenter cet article
20 février 2017 1 20 /02 /février /2017 12:32
Săptămâna în care ne-au strâns de gaz

 

Dar tace Nistrul. Ci numai se întunecă şi tace. Ştie el, Nistrul, că chiar de s-ar răzvrăti, chiar de-ar ţipa şi ar răcni aşa, oamenii totuna nu l-ar auzi. De aceea tace Nistrul, tace şi oftează în adâncurile lui, în afundul lui...,

Vladimir Beşleagă, Zbor frânt

Îmi începeam săptămâna trecută editorialul cu un alineat întreg consacrat protestelor de la București și atenționam atentul meu cititor asupra faptului că aceste proteste au o importanță cvazi-religioasă pentru întreaga Europă. UE a cam pierdut nordul (da, n-ar strica să privească spre Islanda, de exemplu) și încearcă din răsputeri să-și găsească une raison d’être credibilă și valabilă.

Voi face o micro-incursiune foarte sumară în istoria secolului XX pentru a-i aduce aminte cititorului meu care nu uită nimic că ideea europeană a avut drept bază un postulat extrem de simplu: pentru a evita pe viitor catastrofe de genul celor două războaie mondiale vom crea un spațiu economic în care statele vor fi într-atât de interdependente, încât orice conflict va deveni imposibil. Nobilă pornire. Dar raționamentul a dat greș. Ceva a lipsit de la bun început, altceva nu a funcționat și s-a deteriorat pe parcurs... E loc pentru un eseu aparte aici și vom pune punct acestui gând din lipsă de spaţiu.

Europa e în căutare febrilă de idealuri unificatoare și românii îi oferă pe platou această speranță. Chiar dacă au fost mai puțin numeroși, protestatarii de la București au mai uimit odată continentul, oferindu-i un spectacol impresionant: un tricolor cât o piață de mare! Nu în zadar „Canard enchaîné”, una din publicațiile cele mai citite și intransigente din hexagon, independența căreia nu reușește să i-o conteste nimeni (ei nici barem publicitate nu acceptă pe paginile lor), îi consacră lui Dragnea o pagină întreagă!

Apropo, Rusia oficială, care ani de-a rândul se chinuie să submineze edificiul european prin toate mijloacele, a simțit imediat pericolul și a reacționat: cică lor nu le plac protestele de la București. Am fi putut să ne întrebăm ce treabă ar avea ei cu ele. Au, se vede că au...

NOI ŞI EUROPA Pentru noi spațiul european, orice nu ar afirma putiniştii prin emisarii lor de la Chișinău, este unica rază de speranță și, la drept vorbind, constituie unica șansă de supraviețuire. Nu există alternative astăzi. Uniunea Europeană va continua să crească economic și în continuare, iar România va înregistra cea mai mare creștere conform prognozelor: 4,4%. Și pentru Republica Moldova Uniunea Europeană este salvatoare: exporturile au crescut de la 357 mln. de euro în 2005, la un miliard în 2015! Despre suportul direct financiar care vine de la statele UE nici nu mai are rost să mai pomenim, trebuie să fii un idiot desăvârşit ca să te faci că n-o vezi. Până la sfârșitul lunii vom primi încă 50 de mln de euro de la România. Ce zici, tovarășe Dodon? Cu cine e mai bine?

UE NE VA AJUTA SĂ MÂNCĂM MAI BINE Şi nu doar bani ne dau europenii. Ei ne învață cum să trăim europenește. Europenii vor lucra cu moldovenii pentru a elabora un sistem uniform de control al siguranței alimentelor în Republica Moldova și pentru a ajusta activitatea operatorilor din sectorul agroalimentar la standardele europene. Mai pe scurt, ei vor ca produsele noastre să fie bune și să poată importa de la noi fără grijă. Și mult. Inclusiv mere, tovarășe Dodon.

ROSPOTREBNADZOR CU INSPECŢIA Rușii au venit în Moldova să ne inspecteze. Nu degeaba am pus aceste două alineate alături. Că să simțiți diferența între un prieten și un „starşii brat*”... Mi-ar place să știu pe banii cui au fost aduși în Moldova. Cine le-a plătit deplasarea. Cât au băut. Mi-ar fi plăcut să aflu măcar despre o întreprindere care să le fi interzis accesul. Am mai spus cândva demult: statul nu ar trebui să miște un deget, nici să cheltuie un sfanț pentru a anula embargoul. Dar asta presupune demnitate. Dar de unde? Vrabia mălai visează.

GÂŞTE-GÂŞTE? GA-GA-GA! PROPAGANDĂ? DA-DA-DA! CCA i-a prelungit licența de emisie încă pentru 7 ani pentru postul de televiziune Accent TV, afiliat Partidului Socialiștilor și președintelui RM, Igor Dodon. Doar doi membri au votat împotrivă: Mariana Onceanu-Hadârcă și Olga Guţuţui. Respect. Restul? Admirați: „Propun să mai acordăm o şansă acestui post TV, să încerce să repare greşelile”, a declarat Artur Cozma, de exemplu. Ori iată și așa o declarație: „Ceea ce se petrece la voi în emisiunile informativ-analitice este grav. Acest lucru s-a demonstrat foarte bine în perioada electorală. Aţi fost pe muchia suspendării licenței de emisie”. Îi aparține Președintelui CCA, Dinu Ciocan. Vai-vai-vai, tare s-a mai speriat Dodon! 7 din 9 au votat pentru prelungirea licenţei! Cam așa stăm noi cu demnitatea. 2 puncte din 9. O măsurătoare destul de fidelă, cred.

EXERCIŢII MILITARE MOLDO-ROMÂNE Armata națională se va antrena împreună cu armata română. Americanii ne vor trimite niște mașini semi-blindate. Aceste mașini au fost scoase din circulație de la ei și trebuie să le împingă cumva cuiva. Pentru de alde noi sunt bune și acestea. Rușii au ridicat tămbălău! Adică atunci când fac ei „manevre” cu tancuri și cu forțarea râului Nistru e ok, iar de niște Hammer-uri preistorice s-au speriat? Dar asta nu contează, la drept vorbind. Pentru propagandă (difuzată de posturi precum Accent TV) totul e bun. Hammer-urile sunt maşini de temut pentru tancurile transnistrene!

TIRASPOLUL NU VREA Moldovenii vor să nu mai existe frontieră cu Transnistria. Încearcă să negocieze. Iar ei nu vor și gata. Nici nu vor vrea vreodată. Centrul lor de decizie nu e la Tiraspol. Degeaba merge Pettit să-i vadă.

GAZ-ŞTREANG Există un fel e șerpi cărora le zice constrictori: pitonii, boa, anaconda... De genul ăsta. Ei încolăcesc victima și măresc progresiv presiunea „îmbrăţişării”... Transnistrenii datorează Gazpromului aproape 6 miliarde de dolari. Care sunt scrise pe Moldova-Gaz. De restructurarea datoriei ruşii nici nu vor să audă. Previzibil, nu? Iată Ion Sturză propune ca guvernul să înceapă o procedură de insolvenţă a MoldovaGaz. Să fim atenţi să nu pierdem toată rețeaua cu această procedură... Nu știu, ceva oricum trebuie de făcut. Și repede. Poate naționalizăm țevile? De ce nu?

AMNISTIE FISCALĂ Cam o dată la 10 ani Moldova anulează datoriile marelui business. Precedenta amnistie a fost în 2007. Aşa o tradiţie mioritică.

Pe-un picior de plai,

Pe-o gură de rai,

S-au tot pus la cale,

Ca să mi-l declare,

Curat ca omătul,

Pe-acel cu decretul,

Pe-acel moldovan,

De-i mai ortoman,

Şi cu oi mai multe,

Mândre şi cornute.

FILIP A FOST LA KIEV Cu toată simpatia și solidaritatea mea față de ucraineni, ceea ce fac ei pe Nistru e criminal. Dar Ucraina niciodată nu și-a bătut capul de Moldova. Acum, când au gustat și ei din plăcerile prieteniei cu Putin, devin mai deschiși la dialog. Or fi poate bune înțelegerile privind controlul frontierei, o abordare comună a relației cu Transnistria, alte chestii de colaborare economică. Dar iată în privința Nistrului eu unul nu i-aș crede. Deloc. Lilia Barbăroșie a discutat problema la „Moldova în direct” cu invitații săi... Ce să zic? Eu îmi petrec fiecare vacanță de vară la Nistru. În fine, la ceea ce a mai rămas din el...

MOLDOVA SISTEAZĂ IMPORTURILE DE CARNE Republica Moldova sistează importul cărnii de găină din Germania, Polonia, Ucraina și Rusia. Cică ai noștri se tem de gripa aviară. Haida-de... O decizie absolut tâmpită la prima vedere. Nu știu ce raționamente stau la baza acestei decizii. Dar în forma anunțată îmi pare o prostie monumentală și e puțin credibilă.

ISLAM DE COLORADO LA SOROCA SIS a găsit niște degenerați la Soroca care făceau propagandă islamistă. Și nu o făceau cu semilună pe fundal, ci învălătuciţi în faimoasa panglică de colorado putinistă. Simbolic. Ce să-ți mai bați capul cu nuanțe? Putin, ISIS... Același lucru! Au dreptate băieții. Apropo, despre asta a scris și New York Times...

DODONIADA

PSRM ŞI „EDINAIA ROSSIA” Cică partidul lui Dodon va semna un acord de colaborare cu partidul lui Putin. Interesant, vor scrie unul nou ori vor folosi textul acordului cu „Edinaia Rossia” pe care PD-ul l-a semnat în 2010?

AYATOLLAH DODON Dodon a plecat în Iran. Ce urmează? Coreia de Nord? Venesuela? Sudan? Faptul că Dodon a apărut pe fundalul unui drapel profanat (acvila era fără cruce în cioc) nici nu este chiar într-atât de important în acest context, deşi habotnicii ortodocşi ar trebui să sară în sus ca arşi la asemenea ştiri. Important e altceva: Ce mesaje transmitem lumii? Cu cine ne asemuim? De cine încercăm să ne apropiem?...

LĂUDAT DE RUŞI Comanditarul este fericit. Dodon a fost lăudat de către ambasadorul Rusiei la UE după vizita sa la Bruxelles.

REFERENDUM! DOUĂ! Dodon vrea referendum şi gata! Şi nu unu, dar două! Încă puţin şi va ajunge la ritmul moţiunilor pe care le practica în Parlament: câte una pe lună...

Cam atât pentru astăzi.

Cireşica de pe tort din această săptămână ne vine de la Varniţa, Anenii Noi, în formă de... tanc! Un autovehicul în stare dezmembrată, care pare a fi un T 54, a fost găsit de SIS în gospodăria unui locuitor din sat. Vehiculul militar va fi remis spre expertizare organelor abilitate. Moldova, în sfârşit ai şi tu un tanc! Păcat numai că a rămas omul fără tractor. Oare cu ce va ara la primăvară?

 

*”Frate mai mare”

Published by Vitalie Vovc - dans Dări cu păreri
commenter cet article
14 février 2017 2 14 /02 /février /2017 15:40
Moartea care a avut ochii verzi

Recunosc că am fost reticent atunci când mi-a nimerit cartea în mâini. Nu-mi plac cărțile care reduc totul la o relație filială. E o molimă a secolului trecut și acest reducționism a fost cu adevărat devastator pentru societățile occidentale, inclusiv pentru literatură. Mi-a fost dat să fiu confruntat cu elementare potlogării, mărunte și meschine, justificate printr-o trimitere, by default, ți se crează impresia, la niște vagi și vechi probleme filiale. Too easy...

 

Dar bine, să trecem peste acest detaliu... Cartea Tatianei Ţîbuleac este totuşi despre altceva...

 

Fiecare din noi poartă, ca o culpă de care nu poți și nici nu ai cum să scapi, morți. În suflet, în cârcă, în buzunare, în catastife... Cu anii ei devin tot mai numeroși... Ferice de acei care știu să-i lase undeva în sertare sau doar în pomelnice, scoși spre vânzoleala ochilor străini doar atunci când se cuvine, când așa cere datina sau conjunctura, sunt și din aceștia, atunci când îți este convenabil, căci nu e bine să apari în fața lumii curat, fără „înaintași” corespunzători... Ferice de ei, zic, și vai de capul nostru, al tuturor, atunci când aceștia devin covârșitor de numeroși, într-atât de numeroși încât sunt capabili să defileze cu morții pe pancarte astupându-și propria nimicnicie. Nu se poate să te ascunzi după morţi, caci ei se răzbună, mai devreme sau mai târziu ei te scot la apă curată...

 

Moartea este un lucru uşor / Atunci când ţi se întâmplă / Şi un lucru insuportabil / Atunci când se întâmplă altora... (Predica(t), 2014)

 

Anume această relație și evoluția ei constituie pentru mine esența cărții Tatianei. Desigur, lectura unei cărți este un act strict individual. Nu pretind să prezint o grilă de lectură, căci aș minți și v-aș induce în eroare. O carte bună este polifonică și multidimensională. Mulți vor citi despre o transformare cvazi crizalidică a urii în dragoste. Unii vor căuta (și vor găsi!) o expresie și o justificare a actului creator prin și a durerii. Alții vor rămâne la acel conflict filial despre care scriam de la bun început. Toate aceste fațete de lectură sunt perfect valabile și, probabil, actul lecturii va rămâne incomplet fără a fi luate, cel puțin, în considerație.

 

Editorul, Gheorghe Erizanu, prezintă cartea drept una generaţională: „Vara în care mama a avut ochii verzi este cartea adolescenților din 2017. Impertinentă, cinică, agresivă."

 

Dar adolescenții (cea mai mare parte a lor) încă nu sunt prea îngreunați de morți. Nu-mi plac cărțile pentru adolescenți. Dacă ar fi cartea Tatianei doar atât, nu mi-ar fi plăcut. Mi-ar place să cred că am crescut. Mi-ar fi plăcut și să fi rămas adolescent. Fără morți. Măcar și pentru acest lucru. Să fiu impertinent, cinic și agresiv. Așa cum a devenit lumea din jur. Dar nu mai reușesc. Fanfaronadele pubertane nu-mi trezesc simpatie. Nu, cartea nu este doar pentru adolescenți.

 

Iată: în loc să scriu despre carte, încep a scrie despre mine. Pornire narcisică adolescentină. Semn că trebuie să pun punct aici. Şi să vă las să citiţi cartea Tatianei Ţîbuleac.

Published by Vitalie Vovc - dans CARTI&FILME
commenter cet article

Despre PUNCT-ul din .FR

Poveşti, povestioare, gânduri, reflecţii, idei mai profunde şi mai superficiale, grave si ilariante... un punct de vedere şi doar atât. Doar un punct în imensitatea blogurilor. Doar un punct din atâtea altele dispersate în nebuloasa reală si virtuală. Doar un punct. Deşi... câte odată nu-ţi lipseşte decât un punct pentru a fi un i! 

"De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna."  Nichita Stănescu

Rechercher