Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
29 juin 2012 5 29 /06 /juin /2012 11:22

Stă acolo-n vîrf cocoţat
sau jos
funcţie dacă sînt eu în stradă castan.jpg
sau dacă îmi consum sus
penitenţa biblică
(acea cu sînge şi sudoare)
atît de mult diluată
şi deviată spre alte
ţesuturi
mult mai enervate astazi
la etajul 6
în biroul pseudo al meu.

 

Deci după cum s(pune/cri)am
stă el acolo în vîrf
crescînd verdele în diametru
şi ghimpii in violenţă

 

Cîndva la început,
50% de viaţă de castan în urmă
era o floare

 

Din acea inflorescență monopodială sau racemoase
(numite și ascendente, centripete sau nedefinite)
au ieşit doar 2 învingători
în concurenţa pentru...

 

Peste 50% de viaţă de castan
buzduganul cochiliei va ceda
şi-şi va lepăda esenţa lucitoare
întru proliferare
întru posteritate...

 

Castanul nu ştie
că asfaltul este steril

 

El creşte diametrul verdelui
şi violenţa ghimpilor

 

Partager cet article
8 juin 2012 5 08 /06 /juin /2012 13:08

Acest obiect sferic şi boştur euro2012.jpg

În esenţa sa

Poate mai multe decît oricare din regii lumii.

 

Gooooool !

Şi 5000 se aruncă din geam,

4000 îşi taie venele,

3000 se spînzură,

2000 înghit pastile,

1000 se-mpuşcă…

 

Goooooo l !

Şi alte 5.000.000

Uită de toate durerile

Şi toate dorurile

În extazul beat

Urlînd pe străzi de… uitare!

 

Obiectul acesta sferic

Irită atît de mult

Prin perfecţiunea sa geometrică,

Incît îţi vine să-i dai cu piciorul !

Dar să-i dai bine,

Nu carecumva să dai în bară,

Sau, şi mai rău, pe alături...

Să-i dai într-atît de bine,

Încît o lume-ntreagă

Să zbiere în unison :

GOOOOOOOOOL !

Partager cet article
6 juin 2012 3 06 /06 /juin /2012 14:00
„Eu vreau două, două mere”…
Gr. Vieru
Baba Săndunia, mai bătrînă decît toate bătrîneţile adunate împreună şi descărcate acum peste scăunelul josuţ făcut de tătuca, alegea merele dintr-o ladă veche, făcută din scîndurele semi-putrede de atîţia ani staţi în beci, şi le punea cu grijă, unul cîte unul, într-o căldare jumălţuită plină cu apă. Era a doua ladă pe care o răscolea măr după măr, alegîndu-le pe cele mai frumoase : şi să fie toate de aceeaşi mărime, şi să nu fie carecumva mîncate de viermi, şi să aibă şi codiţă, şi… of, Doamne, noi, copiii, urmam să mîncăm din merele alea pe care le-au netezit pe rînd aceste mîini chircite de zgripţuroaică, arse de soare, roşii şi puţin umflate acum din cauza apei reci din căldare, din merele care au fost discalificate din competiţia merească de prietena şi vecina bunicii…
 
-          Fa, Anică, mai ai mere ? Că n-au s-ajungă… Îs cam mîncate de viermi… poate să merg la lelea Mărioara să văd dacă mai are ea ?
 
-          Las-că mai scoate Ştefan o ladă din beci amuş, poate s-alege el de-o tava, că mai mult nu-i nevoie. Punem cîte două în farfurie, dacă ceva, împreună cu perjele uscate.
 
-          Vezi, că trebuie să punem mai multe, să avem din ce alege cînd le-om scoate din cuptor.
 
Prin minunea legilor fizice căldarea demult ne crea iluzia, nouă, copiilor, de a fi plină ochi, dar de fiecare dată cînd un nou ales ajungea în apă, un plioscăit ne lăsa de înţeles că undeva acolo, la fund, mai era loc şi pentru alte mere. Deşi sortate pe măsură, nu erau totuşi la fel : unele dispăreau în profunzime, altele îşi făceau mereu loc să iasă la suprafaţă, să mai dea din codiţă cotilinduşi flancurile durdulii în valurile reci. Sărmanele, oricum aveau să ajungă toate în cuptor!
 
XXXX
  
La Monoprix-ul din cartier merele ocupă un raft întreg. Sînt toate unul ca unul. Lumea se face a alege din ele, doar de dragul sentimentului de a fi ales ceva şi cumva: acest sentiment care ne face să credem că încă mai putem alege şi că decizia de a cumpăra mere ne aparţine. Dar înainte de a merge la supermarket, fiecare aude de cîteva ori pe zi : "Mîncaţi cîte cel puţin cinci fructe şi legume pe zi pentru a fi alimentaţi echilibrat !" Respectiv, mergem şi cumpărăm! Kiwi şi citrice pentru vitamina C, morcovi pentru caroten şi vitamina A, banane pentru vitamina B, mere pentru…
Fişa tehnică pentru măr :
Componenţa medie:
Glucide: 12,6%
Protide: 0.3%
Apă: 84,3%
Fibre: 2,5%
Lipide: 0.3%
100 g de măr conţin :
Vitamine :
Vitamina B9 : 0.012 mg
Provitamina A : 0.070 mg
C Antioxidant : 5 mg
B1: 0.03 mg
B2: 0.02 mg
PP: 0.3 mg
B5: 0.1 mg
B6: 0.05 mg
E Antioxidant: 0.6 mg
Minerale:
Sodiu: 1 mg
Calciu: 18 mg
Fosfor: 15 mg
Fier: 0.36 mg
Magneziu: 7 mg
Potasiu: 194 mg
Cupru: 0.067 mg
 
Adevarata alegere e cea a cantităţii sau a soiului de mere pe care le vei minca. Marea întrebare : de cîte ori se schimbă merele pe raft, care este turn-over-ul mediu ? Iarnă-vară, întotdeauna găseşti acelaşi asortiment : Royal Gala, Golden, Granny… roşii, galbene, verzi. Crescute în Franţa, Chile, Argentina, Africa de Sud în funcţie de perioada anului. Cum boala cresc exact aceleaşi mere în patru colţuri ale lumii? Toate cu codiţă, niciun vierme. That’s it. Unse cu un fel de ceară lipicioasă şi lucioasă, pe care o spăl cu înverşunare de fiecare dată cînd vreau să mănînc unul de teamă să nu multiplic prea mult elementele din tabelul lui Mendeleev şi aşa destul de eteroclite şi numeroase în organismul meu…
  
XXXX
  
Merele pe care le-a ales Săndunia au fost spălate cu grijă şi aranjate pe tava. Se puneau încă ude, aşa ca să se prindă zahărul ce urma să fie presurat peste ele. Focul în cuptor era demult stins şi înşirat, căci înghiţise în acea zi multe : oale întregi cu sarmale, cu babă, cu plachie. Urmau merele, desertul pe care-l aşteptam la gura cuptorului. Momentul cînd se scoteau merele coapte nu se putea rata !
       
XXXX
Au francezii un fel de mîncare :  „boudins aux pommes” se cheamă. Un fel de maţ umplut cu sînge şi copt în cuptor sau prăjit pe tigae. Există un echivalent şi pe la noi căruia îi spune „chişcă", deşi nu prea se mai face. Este o mîncare care ne place şi care nu ia mult timp : ai cumpărat boudin-ul , ai tăiat nişte cartofi acolo şi… la cuptor cu ei! În 30 de min. masa e gata. Cică pun şi mere prin ele, de aia şi se cheamă „aux pommes”. Eu, fiind mai credincios ca papa, am început de la o vreme să tai în jumate cîte două mere şi să le pun în tigaie. Asocierea e foarte reuşită. La urma urmelor, dacă scrie „aux pommes”, păi  aux pommes să fie!
XXXX

 

mere-coapte.jpgAşteptam cu soră-mea şi cu alţi verişori de-ai noştri cu nerăbdare momentul cînd se scoteau merele din cuptor. Desigur, eram primiţi la mesele festive ca oricare altul şi puteam mînca oricît de multe mere coapte încăpea în noi (în limita stocurilor disponibile), dar era şi o mică şmecherie la mijloc. Din merele scoase, deşi alese cu mare grijă, neapărat se găseau cîteva mai rebele (probabil din acelea care pluteau mereu de asupra), mai slabe de coajă ce nu rezistau supliciului temperaturii. Crăpau şi nu mai puteau corespunde standardelor nescrise ale merelor coapte bune de pus în farfurie pentru masa de sărbătoare. Uite aceste mere, cu o mică pojghiţă de caramel pe pielea lor desfăcută, înca calde (şi asta era marea diferenţă !) neapărat erau date copiilor ce se-nvîrteau, aşa, din întîmplare, pe acolo.   

 

        - Săndune, hăi, de data asta au crăpat numai două ! se bucura bunica...

 

Ei, şi cum împărţim noi două mere la patru, ai ? Chiar nu înţeleg nimic adulţii ăştia, zău!

 

XXXX

 

Nu mult după ce am început aşa numita „diversificare alimentară” cu bobocul ăsta de fată al nostru, am pregătit într-o seară şi boudins aux pommes... I-am dat să guste şi fetiţei din jumătăţile coapte de mere. Cu cîtă poftă a mai mîncat!

 

De atunci, merele coapte sînt una din mîncările preferate ale ei. Boudins ori ba, dar mere coacem cam o dată la săptămînă, cel puţin. Le aleg şi eu cu mare grijă. Cumpărăm din acele „bio”, necalibrate, de la magazine specializate.

 

Şi de fiecare dată cînd scot vasul de ceramică în care sfîrîe încă două jumătăţi de măr copt, îmi aduc aminte cum devoram noi merele fierbinţi, plioştite, abia scoase din cuptorul buneilor...   

 

Cine ştie unde şi cum vor fi crescute merele peste 30-40 de ani, cine ştie ce fel de cuptoare super-puper-cosmice vor mai fi inventate? Mai ştii, poate că cuptorul va fi singur capabil să programeze cumpărăturile direct la fermier, poate că vor fi alte „materiale” inteligente în loc de tavalele de tablă de pe timpuri sau vasul de ceramică al meu?... Cine ştie unde va locui fiică-mea?... 

 
Dar şi peste mulţi ani, va creşte fata asta a mea, şi, la sigur, chiar sînt absolut convins! va coace mere pentru copiii săi. Şi nepoţii noştri au să-nfulece cu aceeaşi poftă din merele coapte abia scoase din cuptor!
Partager cet article
17 mai 2012 4 17 /05 /mai /2012 00:37

A fost odată ca niciodată un popă. Avea sutană. Neagră. Nu-i deloc roşie (decît puţin –puţin şi doar dosala).


Este angajat într-o luptă pe viaţă şi pe PR pentru… adică nu, împotriva. Puţin contează împotriva cui din moment ce este popă. El luptă. Face zel.


Şi are şi « spodvizhnici » ! Căci nu se mai poate străbate de atîta homosexualitate. În special în occident. Acolo unde fraţii noştri de … (eram să zic de sînge, dar de fapt sînt fraţi întru organul care este umplut de sînge ori de cîte ori… lupţi), acolo unde sărmanii hetero sînt reduşi la clandestinitate.


Iată un apel întru susţinerea acestei lupte, înregistrat la opaiţul buncherului, de teamă să nu dea toţi acei netrebnici peste noi ca să ne discrimineze...


No pasaran, tovarăşi !  

 

 


 

 

Partager cet article
16 mai 2012 3 16 /05 /mai /2012 00:38

Şi dacă în locul sărutului lingura2.jpg

Atît de french,

Premonitoriu

Pentru alte stări de paroxism extatic,

Nu v-aţi alege decît

Cu o imersiune ritmică

În saliva abundentă şi violentă

Prin finalitatea ei pur digestivă?...

 

Cum aţi fi dacă aţi rămîne vidaţi

Sizific

De esenţa scheletului vostru concav?...

 

De cîte ori aţi fost plonjaţi

În fierbinţeli lichide

Fără a atinge

Temperatura exploziei,

Căci de fiecare dată

Se gaseşte o gură

Să vă sufle-n suflet

Înainte de a-l înghite avar?...

 

Cît timp aşteptaţi,

Aliniaţi în obscuritatea

Sertarelor,

Înainte ca o mîină aleatorie

Să vă scoată

Din anonimatul pluralităţii

Doar pentru a-şi satisface

Chemările intestinale

Pentru ca mai apoi,

Odată supţi, linşi, spălaţi, clătiţi, uscaţi,

Să vă pună

La locul vostru cel de toate zilele?...

 

Şi o ultimă întrebare: Aveţi coadă?

Partager cet article
27 avril 2012 5 27 /04 /avril /2012 14:00
"Puterea este afrodiziacul suprem" H. Kissinger
"Satan l-a sedus pe papa oferindu-i putere" V. Rozanov
 
Franţa are o populaţie de 62 de mln. de oameni. Circa 1.5 mln. sînt în afară. Ceea ce reprezintă 2%. Franţa are un PIB per capita de 33.100$ (2010).
Moldova are o populaţie de 3.6 mln de oameni. Circa 0.8 sînt în afară. Ceea ce reprezintă 22%. Moldova are un PIB per capita de 2,500$ (2010).
În Franţa 2% din populaţie au un Secretar de Stat (nu-i ministru) care doar asta şi face : gestionează afacerile cu francezii de pretutindeni. Este un tip pe care nu-l cunoaşte nimeni, dar cu titlu pompos : « Secrétaire d'Etat auprès du ministre d'Etat, ministre des Affaires étrangères et européennes, chargé des Français de l'étranger ». Eduard Courtial îi spune. În Franţa 1.5 mln. nu se încadreaza în sistem. Dar sînt totuşi mulţi, de aceea au nevoie de un cineva care să le poarte de grijă. Cu atît mai mult că au şi drept de vot. 2.3% din alegători. Franţa este o ţară bogată şi poate să-şi permită acest lux. Pîna la urmă e şi uman : nu poţi lăsa în voia soartei şi în afara sistemului 2.3% din alegă… ptfu, vroiam să zic 1.5 mln. de persoane. E nevoie de proceduri, instituţii specifice, gestionate de o administraţie aparte.
În Moldova emigraţia demult nu mai este un epifenomen. În Moldova emigraţia este sistemul! 22% din populaţie! 25-30% din alegători*! 35% din PIB!
*estimări personale:
vedeţi aici mai multe detalii
În aceste condiţii, Moldova nu poate să-şi permită un minister al diasporei. Chiar şi atunci cînd o parte din asociaţiile diasporei lansează apeluri colective în acest sens. Un minister specific ar trebui să se ocupe de lucruri specifice, or numai de specificitate nu putem vorbi în cazul nostru… Spre exemplu, Ministerul Reintegrarii Teritoriale trata o specificitate nesistemică, dar destul de stringentă din p.d.v. al Statului pentru a justifica un minister în afara celor tradiţionale, de ramură. Astăzi funcţia este şi mai importantă: este tratată tocmai de Viceprim-ministru! (dar nu mai există minister).

kafka-praga.jpgMinisterul diasporei, în condiţiile actuale... nu ar avea ce face! Ori ar trebui să facă tot! (Dar la ce avem Prim Ministru atunci?) Am crea, la sărăcia noastră, încă un cabinet de Ministru fără competenţe clare. Pentru care ar trebui să plătim şi vreun Mercedes nou, probabil... Să vedem mai îndeaproape. Voi utiliza două documente: acel al apelului lansat pe 26 aprilie şi lista celor 10 porunci... (ptfuu, că iar mă-ncurc!) pardon, angajamente semnate de cei  patru crai de la răsărit (la propriu si la figurat) Filat, Lupu, Ghimpu şi Godea. La ce ar servi acest Minister conform acestor „hîrtii”?
Argumentul nr. 1:
Apel: „Activitatea acestui Minister va include protecția cetățenilor Republicii Moldova stabiliți peste hotare”. 10 angajamente: „Să aibă în sarcină protejarea cetăţenilor moldoveni de peste hotare”.
Mă iertaţi, Domnilor şi Doamnelor, dar rolul Consulatelor care este? Şi cum un minsitru bazat la Chişinău mă poate proteja pe mine în Franţa? Ori facem ministeriat prin skype? Eu aş prefera consulate dotate cu resurse suficiente (umane inclusiv) pentru gestionarea fluxului de solicitări pe teren şi nu un ministru virtual în jilţurile moi de la Guvern. Şi să nu uităm că fiecare persoană este protejată şi este obligată să respecte legile ţărilor unde se află. 
Argumentul nr. 2:
Apel: „elaborarea și implementarea politicilor orientate la crearea unor condiții favorabile pentru reîntoarcerea emigranților și reintegrarea lor în societatea Republicii Moldova.”
10 angajamente: „integrarea socială a celor reveniţi în ţară”
Clar, nu? Adică un minister ar trebui să înlocuiască întregul Executiv! De la „economie” (crearea locurilor de muncă), „educaţie” (protecţia copiilor, în special cei abandonaţi), „protecţie socială” (soluţionarea problemelor legate de pensiile emigraţilor), „medicină” (asigurarea cu un minim de protecţie medicală a celor fără poliţe de asigurare), „finanţe” (evitarea dublei impozitări) etc. etc.!  Mda... o-ho-ho minister! Vreau şi eu „ministru”! A propos, dacă aş fi eu ministru al oricărui minister din cele sus-citate, m-aş opune vehement...
Şi ce înseamnă „reintegrarea în societatea R. Moldova”? Le facem la toţi cîte o psihoanaliză? Cîte un masaj relaxant pe zi?  Şi cum rămîne cu „antidiscriminarea”? Dacă le facem „programe” unora, de ce nu am face asta pentru alţii?
Argumentul nr. 3
Apel: „Adoptarea unei Strategii Naționale pentru Migrație, care să prevadă, printre altele, o serie de măsuri concrete pentru stoparea exodului masiv al cetățenilor moldoveni.” 
După relecturi insistente aşa şi nu i-am dat de hac acestei propozitii... Iată eu înţeleg Strategie Naţională în Învăţămînt, Strategie în Medicină, în Economie, Agricultură, etc. etc. Migraţie? Nu înţeleg. Aveţi în vedere politicile naţionale pentru imigranţi? (John, hello!) Măsuri concrete pentru stoparea exodului masiv? Vedeţi mai sus în textele la nr. 2. De acest lucru ar trebui să se ocupe TOT EXECUTIVUL, fiecare minister în domeniul său de competenţă! Iată eu propun o măsură concretă: se cheamă „ţăruş”. Îi priponim pe toţi şi ne-am lămurit. Ori facem un perete înaaaaalt – înalt pe Prut şi pe Nistru. Să ştie ei! Nu mai fuge nimeni!
Argumentul nr. 4:
Apel: „Accelerarea implementării procedurii de vot electronic și introducerea, ... a votului prin corespondență.”  Uite aici sînt absolut de acord! Am semnat şi un Apel în acest sens. Cîteva săptămîni în urmă. Staţi puţin şi nu mînaţi, dar nu avem noi oare un CEC în ţărişoara asta mică? Cum poate un minister, subordonat unui Prim-Ministru, care ajunge la putere prin alegeri să gestioneze procese legate de alegeri? Nonsens. Ori facem ministru, apoi el implimentează reforma Codului Electoral şi după asta închidem ministerul? Nonsens².
-------------------------------
În toate domeniile care dor, într-adevăr, şi care fac ca reprezentanţii diasporei să fie supăraţi pe puterea din Republica Moldova, există competenţe de resort locale. În fine, ar fi şi un domeniu care nu este acoperit: menţinerea identităţii culturale, susţinerea eforturilor de continuitate identitară a comunităţilor din diasporă (asigurarea lor cu material didactic pentru predarea limbii, organizarea concertelor şi spectacolelor în ţările respective, costume, presă, broşuri tematice pentru cetăţeni, etc., etc.). Am putea eventual implica Ministerul Culturii, dar e ceva mai nuanţat totuşi. Numai că pentru a asigura această funcţie e nevoie de 3-4 persoane la MAEIE, într-un departament specific, şi nicidecum minister ori agenţie.
Şi încă un detaliu, dar care totuşi poate deveni, în anumite circumstanţe‚ „harmăsar”: imaginea ţării. În momentul în care încercăm prin toate mijloacele posibile şi imposibile o integrare europeană şi, ţinînd cont de procesele interne emigrafobe din interiorul UE, este prejudiciabil pentru noi toţi existenţa însăşi al unui minister sau agenţii de acest tip. Ne punem o etichetă în frunte de „ţară cu pericol emigraţional” pentru UE.
În loc să ceară orbeşte un minister, facînd jocul politic al cuiva (vedeţi paralelismul extraordinar al acestor două acte), reprezentanţii diasporei ar fi trebuit să participe activ la elaborarea strategiilor naţionale pe domeniu. Aţi încercat? Nu? Poftim de poftiţi: http://particip.gov.md se cheamă!
Ar fi trebuit să exercite o presiune reală şi constantă asupra Executivului, nu să reclame o participare la „banchet”. Este o tactică autodistrugătoare pentru asociaţiile diasporei. Acele ONG-uri care au cîrdăşit cu puterea prea mult în trecut, nu mai au ponderea necesară în rîndul emigraţilor „neafiliaţi”. Am cunoscut destui „lideri ai diasporei” care au dispărut în neant de atunci. Iar credibilitatea este unica legitimitate a acestor organisme ad-hoc, care le permite, printre altele, să facă şi apeluri de acest tip.
Toate ministerele, toate strategiile sectoriale trebuie să ţină cont de fenomenul migraţional devenit sistemic. Iar CEC ar trebui să propună modificări la Codul electoral, astfel încît Executivul să reflecte şi opiniile celor din străinătate. De nu, vor cere ministru. Cu jilţ, mercedes, cabinet, aparat, şef(ă) de aparat etc. etc. Dar fără competenţe...
Şi pe final:  Înţeleg foarte bine procesele care fac ca unele asociaţii din diasporă sa susţină un Apel de acest gen. Mai mulţi factori s-au împletit într-o combinaţie situaţională extraordinară:
Insuficienţa sistemului democratic, care face ca simple asociaţii obşteşti, în loc să se ocupe de ceea ce trebuie să facă o ONG, se bagă în domeniul politic şi în jocul de-a puterea, substituind partidele, absente în străinătate prin definiţie. Numai că nu au legitimitate s-o facă. Din nou, prin definiţie. Soluţia (citînd un alt „salvator de ţară”)? Perfecţionarea sistemului electoral şi adaptarea lui la realitatea de azi.
Ignorarea prea îndelungată a fenomenului emigraţional de către Executiv, care nu a adaptat politicile fiecărui minister la „noua” realitate. Din păcate, nici chiar crearea unui minister nu poate soluţiona această deficienţă de viziune strategică. Cum facem? E necesară o modificare urgentă a strategiilor pe ramură. Identificarea şi implicarea directă a persoanelor deţinătoare de expertiză (şi care nu neapărat fac parte din asociaţii) cu experienţă în străinătate la elaborarea programelor respective. Diaspora poate deja participa prin intermediul http://particip.gov.md.
Absenţa unui mecanism eficace şi dedicat de dialog cu diaspora. Totuşi este necesar un punct dedicat de comunicare (acele 3-4 persoane de care pomeneam) cu diaspora. Mulţi au perceput atribuirea acestui rol Biroului de Relaţii Interetnice ca o insultă din partea puterii şi nu au fost departe de adevăr.
Interese pur electorale. AIE ar fi tentată să meargă pe această cale, totuşi 20 % de alegători pot decide soarta oricărui scrutin. Cu atît mai mult cu cît vor găsi întotdeauna un ecou pozitiv şi de cealaltă parte a cortinei (paralelismul îngrijorător al documentelor).  Hmmm....Cît de dulci şi ademenitoare sînt cîntecele sirenelor puterii... Doar că AIE şi semnatarii apelului ar trebui să înţeleagă: ministru poate fi doar unu, iar asociaţii cu „hambîţ” sînt multe şi, inevitabil, ace(a)st(ă) ministru va cădea în disgraţia aceloraşi asociaţii destul de rapid. Este uman. Unicul care ar avea de cîştigat din toată afacerea respectivă ar fi... ministrul!
Unii exponenţi ai diasporei au simţit că se poate. 2009 a adus indiscutabil o deschidere. O deschidere spre tot. Spre dialog, dar şi spre forţarea puterii pînă a o penetra. Cam la fel a fost şi în Moldova cu acei din ONG-uri care au integrat structurile Guvernului. Şi nu este nimic rău aici, în absolut… Dorinţa sinceră de a participa la un proiect politic este salutabilă. Machevialism a existat, însă, întotdeauna. Să recunoaștem deschis: acei din diasporă au un mic avantaj. Intră în buduarul puterii pe uşiţa din spate. Cînd adaogi la nume „de la Paris” – are efect. O ştiu, căci am practicat-o personal. Dar nu miroase bine. Să nu încurcăm genurile. Cine face politică – să facă politică, nu ONG-uri.
P.S.: Am participat şi eu la Conferința Internaționala «Cultura toleranței, valorile comune, dialogul intercultural – 20 de ani de realizări» (Chișinău, 23 – 26 august 2011)… Mi-a fost ruşine. Am plecat după o zi şi jumătate. M-am întors la socrii mei (învăţători de la ţară, pensionaţi, dar care mai lucrează, căci nu are cine altul. Şi în sat copiii au rămas de capul lor... Dar las-că nu-i nimic. Mai au pînă la vară şi şcoala se-nchide. E « optimizată » deja. Caci e nevoie de făcut economii pentru mercedesuri, parade, avioane şi ...noi miniştri). Ei erau pe deal la lucru, iar eu la Palatul Republicii mîncam sarmale, canapeuri, salamuri scumpe şi beam vin scump şi Cognac cu multe stele. O muzicuţă şi o domnişoară tinerică şi voluptoasă ne cînta melodii populare, noi făceam poze şi eram mîndriiii…
Eu nu mi-am ridicat diurnele de cazare şi nu mi-am rambursat biletele de avion. VOI* ?
P.P.S.: Iată şi apelul meu personal, semnat Vitalie Vovc, nu de „asociaţie”:
Stimaţi colegi, să nu greşim ţinta! Noi nu avem nevoie de minister al diasporei, ci de politici care ar ţine cont de fenomenul migraţional la absolut toate nivelurile. Fiţi mai incisivi atunci cînd vi se-nchid şcolile unde merg copiii voştri, sau ai oamenilor pe care ipotetic îi reprezentaţi,  nu atunci cînd cineva (se) vrea ministru. Avem o demnitate de apărat şi o responsabilitate faţă de oamenii din ţările unde ne aflăm şi cei de acasă!
Cu mult drag, din Franţa, de la Paris.
Va urma şi un alt text despre viziunea mea a rolului şi funcţionarea diasporei.
* Cică Conferinţa respectivă nu ar fi fost finanţată din bugetul Republicii Moldova. Dar acest fapt nu schimbă esenţa întrebării.
Partager cet article
20 avril 2012 5 20 /04 /avril /2012 02:00

Apelul difuzat de către reprezentanţii a 10 asociaţii ale diasporei de moldoveni din Franţa (şi susţinut ulterior şi de asociaţii din Italia) a stîrnit reacţiile aşteptate. În sens de « previzibile », desigur, nu de « mult rîvnite ». Previzibile, Stimate cititor, decepţionant de previzibile… (Puţina inventivitate, fraţilor, s’il vous plaît ! ) Toate invectivele primite sînt scoase parcă la indigo, creîndu-se impresia că sînt scrise cu mare dibăcie într-un buduar undeva, à la Choderlos de Laclos.


Am regăsit aceleaşi personaje, patetice prin banalitatea clişeului ce-i reprezintă:  patrioţi înflăcăraţi, contemporani de-a lui Decebal şi participanţi la primul şi ultimul Sfat al Ţării; un popă, care nu ştiu prin ce minuni cereşti s-a prins in Inter-plasa virtuală (se pare că stă demult acolo, căci lumea din jur i se arată în armonie şi pace totală); cîţiva bigoţi care mînuiesc citatele biblice precum paloşul (dar o fac cu multă dragoste desigur); şi derbedei mai de rînd (pe ăştia îi recunoşti imediat – încep din start cu insulte) care nu au în comun cu ceilalţi decît dragostea faţă de aproapele său (cu o singură condiţie – să le fie asemănători la trup, chip, suflet şi viziune a lumii. Aici îl întrec chiar şi pe Creator la zel, care s-a limitat doar la chip şi asemănare).


Din toată cacofonia aceasta de dragoste, toleranţă şi amor lipseşte doar un personaj, înca un iubitor de dreptate şi frăţie eternă, marele nostru brat (de la răsărit sau de factură locală), care nu ratează nicio ocazie de a interveni de obicei.  Nu şi acum. Cam bizar, nu?


Într-un articol mai vechi spuneam că integrarea europeană (IE) este un lucru practic imposibil pentru Republica Moldova... Cel mai simplu ar fi desigur să înfăptuim Unirea. Dar nu se vrea. A zis lumea că doreşte IE  şi a votat în consecinţă. Dacă ar fi să avem un adevărat avînt popular pro-european, poate că se putea întîmpla ca Batrîna Doamnă să facă „fi” şi să închidă dosarul. Pozitiv. Dar nu este. Şi ne-a dat pe mîina funcţionarilor siniştri care aplică o procedură tehnică. Spre bucuria „fraţilor” şi durerea copiilor. Mai mult nu merităm.


Fiindcă avem prea multă dragoste. Enorm de multă. Cît o Siberie de vastă...

 

----------------------------

APEL


Către reprezentanţii clasei politice din Republica Moldova, către reprezentanţii mişcărilor şi asociaţiilor obşteşti, către reprezentanţii clerului


Noi subsemnaţii, reprezentanţii diverselor asociaţii obşteşti formate din cetăţeni ai Republicii Moldova stabiliţi în Franţa, adresăm acest apel către clasa politică din ţară în vederea urgentării acţiunilor menite să conducă la liberalizarea regimului de circulaţie pentru cetăţenii moldoveni în spaţiul Uniunii Europene, şi anume adoptarea Legii privind prevenirea și combaterea discriminării – una dintre condiţiile în baza căreia Republica Moldova poate demara dialogul cu structurile europene.


Noi, cetăţenii Republicii Moldova din Franţa, sîntem confruntaţi zilnic cu sute, mii, zeci de mii de drame familiale: familii despărţite, copii crescuţi fără părinţi, imposibilitatea pentru mulţi de a-şi petrece în ultimul drum apropiaţii, de a asista la naşterea ori nunta copiilor...


Urmărim cu mare atenţie discuţiile privind Legea antidiscriminare, conţinutul caruia rămîne dealtfel necunoscut pentru publicul larg. Sîntem surprinşi de faptul că acest proiect de lege e prezentat de unii actori politici, dar şi feţe bisericeşti şi reprezentanţi ai societăţii civile, dintr-o perspectivă absolut falsă, opiniei publice fiindu-i indusă ideea că ar fi vorba de un text ce ar favoriza sau chiar promova practici contrare tradiţiilor creştine ortodoxe. Argument ridicol, dacă e să ţinem cont de faptul că ţări precum Grecia, Cipru, România sau Bulgaria au adoptat legi similare. Aceste declaraţii sînt cu atît mai incoerente cu cît sute de mii de moldoveni, inclusiv membri şi apropiaţi ai familiilor celor care se pronunţă vehement contra adoptării acestei legi, muncesc în ţările UE, unde acte normative cu conţinut similar sînt aplicate de ani buni, fără ca numărul crimelor sexuale, divorţurilor sau copiilor abandonaţi să atingă nivelul imbatabil din ţările din spaţiul CSI. Speculaţiile şi dezinformările la acest subiect sînt absolut nefondate: în Franţa, pentru a aduce doar un exemplu, unde această lege este în vigoare, instituţia căsătoriei rămîne a fi una tradiţionalistă.

 

În opinia noastră, atacurile vizînd Legea antidiscriminare nu au decît un singur scop: sabotarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. Contestatarii acestei legi apără interese politice şi geopolitice meschine, ignorînd interesele ţării şi a cetăţeanului de rînd, omiţînd deliberat dramele umane legate de imposibilitatea de a circula liber în spaţiul european, „uitînd” că o bună parte din ei îşi au veniturile personale asigurate parţial de remitenţele celor plecaţi în străinătate. 

 

Îndemnăm reprezentanţii Alianţei pentru Integrare Europeană să intensifice eforturile de comunicare şi dialog cu cetăţenii în scopul

i)    de a explicita şi a educa populaţia cît priveşte modalitatea aplicării şi necesitatea adoptării Legii antidiscriminare,

ii)   de a aduce la cunoştinţa fiecărui adevărata amploare a acestui act normativ,

iii)  de a combate vehement orice speculaţie şi manipulare, care se practică prin dezinformarea continuă a cetăţeanului de rînd.

 

Facem apel către toţi cei care au reticenţe faţă de proiectul de Lege antidiscriminare, îndemnîndu-i să-şi reconsidere poziţiile, să analizeze bine lucrurile, inclusiv situaţia sutelor de mii de moldoveni aflaţi în UE şi a familiilor lor rămase acasă, pentru care libertatea circulaţiei este o nevoie stringentă, şi să contribuie constructiv la eforturile de liberalizare a regimului de circulaţie pentru cetăţenii moldoveni în spaţiul UE.

 

Asociaţia „IMPACT – IMPreună ACŢionăm Agissons Ensamble” – Vitalie Vovc

Asociaţia „Jeunes Moldaves à Paris” – Dumitru Vicol

Grupul de iniţiativă „La Paris.net” – Vasile Calmaţui

Asociaţia Doctorilor şi Doctoranzilor Basarabeni din Franţa – Dorin Duşciac

Asociaţia „Mihai Eminescu” – Margareta Luță

Asociaţia femeilor originare din R.Moldova în Franţa - Svetlana Postolachi

Asociaţia Pro-diaspora France – Ion Ciobanu

Asociaţia Alianţa pentru Sprijinirea Basarabiei – Gheorghe Furdui

Asociaţia "Connexions Moldavie" – Violeta Griţcan

Asociaţia "Synergie Franco-Moldave" - Lucreţia Bîrlădeanu

Partager cet article
21 mars 2012 3 21 /03 /mars /2012 15:51

Din cînd în cînd

Fizicienii excită materia

Pentru a obţine o stare nouăpendule-de-newton-1-300x300.jpg

Să fie aşa cum o vor ei

 

Unii sînt fizicieni

Alţii – materie pură

Definită (şi) de polaritate :

Electroni, protoni, neutroni...

 

Energie in

Energie out

 

Fizicieni sînt mulţi

Materie - cît lumea

 

 Notă : Legea conservării energiei a fost formalizată încă prin sec. XVII. Conservarea energiei este un principiu fizic conform căruia într-un referenţial inert energia totală a unui sistem izolat nu variază în timp.

 

Ce ziceţi?

Gata pentru un nou tur

De maximă excitare?

Ei numesc asta challenge

 

Totuşi, ce ştie materia

Despre propria stare?

Partager cet article
14 mars 2012 3 14 /03 /mars /2012 00:14

Neam din neamul meu n-a ştiut să facă cafea…

 

Lista băuturilor buneilor mei: apă de la fîntîna lui Niculae, apă de la fîntîna lui Fuior, apă de la şleah, lapte, lapte acru, chişleag, zer, compot, chisăliţă, moare, ceai din mentă rece, ceai din romaniţă, must, vin, rachiu…

 

Nu, cafea nu era.

Nici nu i-am auzit vorbind despre cafea vreo dată.

Poate cîndva în altă viaţă.

Poate cîndva în tinereţile fără de moarte.

Înainte de începutul vremurilor…

 

Neam din neamul meu n-a ştiut să facă cafea…

 

cafea.jpgLista băuturilor părinţilor mei : apă de la fîntînă, apă « minerală », lapte, chefir, compot, limonadă « Friguşor », « Tarhun » sau “Diuşes”, ceai din tei, ceai din romaniţă, ceai « gruzinski », kvas, suc de mere în borcane de 3L, suc de mesteacăn (aceeaşi volumetrie), bere « Zhiguliovskoe », votkă, şampanie « Sovetskoe », Cognac « Barza albă »,  rachiu, must, vin…

 

Nu, cafea nu era.

La cîte erau de “dobîndit”, doar cafeaua mai lipsea…

O băutură de o culoare şi gust aproximativ se chema „cafea cu lapte”...

Sau „lapte cu cafea”??? nu mai ţin bine minte.

 

Primul nes solubil... revelaţia substitutului.

Falsul şi kitchul luxos.

 

Tăcerea tatălui meu cînd l-am servit cu un prim espresso...

I-a plăcut? Da? Nu? Nu ştiu...  a tăcut abătut...

 

Neam din neamul meu n-a ştiut să facă cafea...

 

Eu ştiu! Cafea din Etiopia prăjită la torréfacteur (ce cuvînt sonor!) , granulometrie specifică, apă cristalină, şi, neapărat, dar neapărat pregătită la cafetiera italiană... mmmmm...

 

La cîtă cafea beau eu, ar ajunge pentru tot neamul din neamul meu.

Ceaşcă după ceaşcă expiez amarul revanşei

Probabil se scurge cafeina toată undeva, căci somnul mă doboară negreşit

Şi mă-nvăluie vise...

Despre toţi acei care şi-au dorit cîte-o ceaşcă de cafea.

Din cînd în cînd, la sărbători...

Şi eu răsucesc zi la zi cafetiera italiană.

Cafea din Etiopia prăjită pe rue du Poteau...

Ceaşcă după ceaşcă îmi beau şi eu amarul...

 

Neam din neamul meu...


Doamne, aş da toată cafeaua pentru un păhar de vin făcut de tata...

Partager cet article
21 février 2012 2 21 /02 /février /2012 00:09

„Et par le pouvoir d'un mot
Je recommence ma vie
Je suis né pour te connaître
Pour te nommer
Liberté.”

Paul Eluard

 

Privea la realitate

De după gratii gratii.JPG

Şi totul era

Evident şi clar,

Divin prin

Simplicitate :

 

Soarele apare cotidian

În cadranul A4

Şi apune în A1.

A4=>A1:

Mişcare lineară;

 

Copernic nu avea dreptate!

 

Norii beneficiază

De o liberă circulaţie

Delimitată

De celulele A şi B.

 

Pînă şi stelele se lasă

Uşor numărate.

Avea un număr exact

Pentru fiecare din pătrate:

A1 – 5;

A2 – 7;

A3 – 6...

Ş.A.M.D.

 

Un acoperiş

Şi-a găsit adăpostul

În C1-C2.

 

Un vîrf de coroană

În C4.

 

Păsările beneficiază

De un grad de

Libertate

Considerabil:

Le vezi şi departe

În AB-ul norilor;

 

Le vezi şi în C

La distanţă medie

Mai rar, dar cîteodată

Uzurpează parcele întregi

În C,

În apropiere statică

Imediată...

 

E atît de perfectă lumea

Privită prin gratii !!!

----------------------------

Doar vîntul,

                Obraznicul,

                Nesăbuitul,

Îi strică SISTEMUL:

Tansgresează frontierele

Gratiile şi barierele.

Adie a vară şi primăvară

Îi bagă iarna recele-n coastă

Regelui lumii

Cu mintea... încarcerată.

 

 

Partager cet article

Despre PUNCT-ul din .FR

Poveşti, povestioare, gânduri, reflecţii, idei mai profunde şi mai superficiale, grave si ilariante... un punct de vedere şi doar atât. Doar un punct în imensitatea blogurilor. Doar un punct din atâtea altele dispersate în nebuloasa reală si virtuală. Doar un punct. Deşi... câte odată nu-ţi lipseşte decât un punct pentru a fi un i! 

"De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna."  Nichita Stănescu

Rechercher