Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
11 octobre 2021 1 11 /10 /octobre /2021 08:00
Săptămâna în care a căzut tot

Mă așez eu vineri seara să scriu editorialul, despre procurori și transnistrii, și când colo: Germania 0 - România 1 ! (min. 28). La fotball. În Germania. Meci oficial. Seniori, nu dame sau copii-juniori. Uite-așa o situație... Cum să scrii?...

Mno, bine, dragii mei, oricum nu înțeleg nimic în toată povestea asta cu reținerea procurorului și spectacolul ieftin cu mascați și tot. Mai bine zis, am eu niște presupuneri (care nu-i exclus să se concretizeze zilele următoare), dar voi fi cuminte și voi păstra „secretul” până în momentul în care nu va mai fi niciun secret pentru nimeni. Vă zic doar să notați un cod secret din două litere – R.E. –, iar atunci când totul va deveni limpede ca lacrima de crocodil să nu uitați să mă întrebați ce aveam în vedere. Să am și eu o dovadă că nu am trișat și un motiv să vă mai zic o dată: știam eu!

Jocu-i joc și hârjoneală, dar să trecem la cea mai mare noutate a săptămânii: a căzut Facebook! Cred că aceasta a fost nouatatea care a afectat cu adevărat majoritatea populației și nicidecum altceva.

Bine, au mai căzut câțiva şi câte ceva: au căzut din cer niște acte (acest dosar poartă falnicul nume „Pandora papers”) cu milioane și miliarde din zone offshore, a căzut guvernul la București, a căzut și procurorul general de la Chișinău... Iar astăzi a căzut și o noutate mai îmbucurătoare: cică a căzut și prețul la gaze în Europa. Încă e scumpușor, dar cine știe? Poate cade mai departe și săptămâna următoare.

CĂDEREA PROCURORULUI Despre procuror, pentru moment, vă voi spune doar că toate chestiile astea seamănă teribil cu tot ce am trăit pâna acum: o banală bătălie de clanuri mafiote. Am să vă explic din ce cauză. Închipuiţi-vă o persoană de undeva de departe, dar care nu ar avea „conflicte de interese” în zonă și care ar urmări ce se întâmplă în R. Moldova. Să zicem, pe cineva din Australia. Bine, știu că e puțin verosimil, că un australian ar fi mult mai afectat dacă cangurii i-ar mânca plantația de eucalipți, dar... țicniți sunt mulți prin lume. Și-apoi cine știe, poate că o fi ajuns și pe la el cândva v-o moldoveancă angajată în calitate de mulgătoare la ferma de ursoaice coala și, vrăjit de dibăcia mâinilor ei, i-a propus să rămână pe o perioadă mai lungă. S-or fi și căsătorit, căci altfel cum am explica un interes continuu față de progresele „democrației” în R.M.? Cred că „australianul” nostru ar fi constatat un singur lucru: vin roșii - se înroșesc și funcționarii, vin verzii – înverzesc, s.a.m.d. Invariabil. Doar culorile se schimbă. Tradițiile însă sunt păstrate cu sfințenie.

Dar fiindcă eu nu sunt australian, şi chiar de sunt departe, mă consider o persoană chiar foarte interesată, mă voi limita, pentru moment, la câteva întrebări:

1.   Guvernarea avea un plan bine elaborat, în mai multe etape, cum să-l scoată din funcție pe Stoianoglo și nici nu prea au făcut mare secret din asta. Erau chiar destul de avansați în „proiect”. Ceva însă i-a făcut să abandoneze planul inițial și să acționeze foarte rapid. Ce anume?

2.   Stoianoglo a fost reținut de SIS. De ce?

3.   Jurnaliștii din Moldova, din toată nebuloasa dosraului Pandora, au gazit doar milioanele lui Plahotniuc. Alte conecțiuni cu Republica Moldova chiar nu s-au găsit? Ori nici nu s-au căutat? Există oare o legătură între dosarul Pandora și spectacolul cu focuri de artificii din R. Moldova?

4.   În afară de președinții și miniștrii cu care s-au lăudat oficialii pe rețele, în Republica Moldova au tot fost înalți funcționari europeni și americani, iar ai noștri au plecat la Moscova să se vadă cu Kozak. Se pare ca totul se învârte în jurul Transnistriei. Ce și-au spus? E liniște totală din această parte...

Iată așa întrebări îmi pun eu în legătură cu căderea lui Stoianoglo.

P.S.: Până am terminat eu de scris acest text, s-a terminat și meciul de fotbal. Echipa Germaniei a învins cu 2-1. Fiindcă fotbalul e un joc care se joacă în 22, dar la urmă câștigă nemții.

Și în geopolitică cum o fi? Avem oare șanse să ne calificăm?

Partager cet article
4 octobre 2021 1 04 /10 /octobre /2021 18:53
Săptămâna în care Chişinăul a încasat două goluri

Cum n-ai suci-o și cum n-ai întoarce-o, dar noutatea săptămânii a fost victoria celor de la Sheriff Tiraspol asupra legendarei Real Madrid pe Santiago Bernabeu.

Mare mi-a fost mirarea când am văzut multitudinea de mesaje jubilatoare pe pereții rețelelor de socializare, dar și mai mare stupoarea când am văzut numărul articolelor pline de extaz și bucurie după victoria echipei de la Tiraspol. Partea ce ține de mitul David vs. Goliat poate fi lesne înțeleasă, dar iată argumentele despre „imaginea Moldovei” și „sportul care unește” le vom demonta imediat, ca să nu prindă cumva rădăcini.

Să nu credeți că Moldova a avut de câștigat ceva ieri. Dimpotrivă. În acea seară, după meci, spălam vasele și ascultam radioul. În acele zece minute rezervate meciului respectiv (era și firesc, ei au dedicat seara meciului PSG – Machester City) comentatorii francezi au descris cu destul lux de amănunte și au pipărat doar așa cum un francez poate s-o facă echipa de la Tiraspol. Au spus că proprietarii clubului sunt agenți KGB, că și-au făcut averea din comerț cu produse petroliere, țigări și alcool. Toate bune, nimic fals sau care ar putea să ne surprindă, nu-i așa?, doar că ei nu au spus nimic despre faptul că e o echipă din Transnistria, o regiune separatistă care nu este controlată de Chișinău, ci au prezentat-o ca pe o echipă... moldovenească. Despre "imagine" vorbeați? Ok...

Cât privește „sportul care unește”, asta funcționează doar în cazul în care sportul este practicat în acest spirit, ceea ce nu este nicidecum cazul Sheriffului. Altfel nu ar fi publicat clubul o felicitare oficială cu ocazia a 30 de ani de „Independență” a „statului Transnistria”. Apropo, cum stăm noi cu regulamentul UEFA la acest capitol? Și celor de la Real Madrid, le-a explicat careva cum stăm noi la capitolul securitate în acea zonă? Poate ar fi cazul ca R. Moldova oficială să-i preîntâmpine că dacă pățește ceva Benzema, Hazard & Co la Tiraspol Chişinăul nu poate purta nicio răspundere? Cred că o simplă scrisoare, știți, din alea care circulă astăzi din ce în ce mai mult, cu declinare de răspundere oficială, ar fi suficientă.

Ori poate tot de dragul „sportului care unește” au drogat rușii sute de sportivi pentru ca să câștige jocurile olimpice? Ori poate, elementar, au vrut să arate lumii cine e mai „tare pe raion”?...

Ce ne mai rămâne? Ah da, un detaliu: nu știu cum se face, dar de câțiva ani suntem reprezentați la diverse foruri internaționale (pe care noi, e drept, le snobăm umblând cu nasul pe sus), gen Eurovision sau varii competiții sportive, de către indivizi care se străduie din răsputeri să ne prezinte drept membri a ceea ce se numește „Russkii mir”. Vă mai aduceți aminte cu câtă asiduitate se băga Kirkorov pe lângă Gordienko, reprezentanta Moldovei la Eurovision?

Dacă nu v-am convins, puteți citi și ce a scris Sorin Ioniță la subiect.

GRĂNICERI Între timp, probabil din acelaşi exces de fraternitate, similar cu „sportul care uneşte”, separatiştii au mai instalat un post de „grăniceri”.

LACTate DE LA SIBIU Nu au trecut nici 30 de ani și iată că lumea a început să se întrebe: oare ce e „conflictul Transnistrean”? Hmmmm... Mare mister! „Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean” (LACT) din Sibiu în colaborare cu Asociația de Istorie Balcanică (AIB) din București au anunțat lansarea unui nou proiect internațional de cercetare: „Conflictul armat de pe Nistru – implicații politice și sociale pentru Republica Moldova”. Nu am de unde să știu ce va fi în acest studiu, „breakthrough” în gândirea științifică, fară îndoială, dar nu știu din ce cauză parcă simt un fel de anxietate... Nici nu știi cum ne pomenim cu o nouă viziune, inedită, asupra „conflictului transnistrean” pe urma acestui proiect. Nu de alta, dar viziuni din partea „lumii academice”, inedite și originale, „out of the box”, am mai văzut de-a lungul timpului, cu teorii începând cu războiul „directorilor roșii”, trecând prin „marele banditism” și terminând, mai recent, cu „războiul civil”! De aia și-i iubim noi pe cercetători: au imaginație și caută originalitate în toate câte întreprind!

PACIFICATORUL STEINMEIER Nu știu cum ceilalți, dar eu unul habar nu aveam cine e președintele Germaniei (pariez că nu sunt unicul) până nu demult, iar numele lui îmi este asociat cu... Ucraina. Mai cu seamă cu acele protocoale și propuneri de „soluționare” a războiului ruso-ucrainean din Donbass. Propuneri devastatoare și umilitoare pentru ucraineni, în treacăt fie spus. Săptămâna trecută Steinmeier a fost la Chișinău. S-a văzut și cu Kulminski. Nu știm dacă a mai adus ceva (niște protocoale secrete?) și pe lângă cadoul de 10 mln de euro. Dar dacă îl vom găsi pe lista administratorilor la Nord-Stream 2, spre exemplu, peste vre-un an, nu cred că ar trebui să ne mire prea tare.

GAVRILIŢĂ LA BRUXELLES Pe lângă Steinmeier, la Chișinău a fost și președintele Sloveniei, iar Gavriliță a fost la Bruxelles. Toată această activitate nu este altceva decât o tentativă disperată de a salva „soldatul Ryan”, statul „Republica Moldova”. E firesc. Fără acest „stat” toți acești președinți-miniștri-consilieri-ambasadori ce devin? Cine să mai aibă nevoie de ei? Dar o simplă consultare a statisticilor demografice ne va pune în faţa fatalităţii: acest lucru nu mai este posibil! TVR ne spune că 23% din populația țării o constituie acei care au depășit vârsta de 60 de ani... Dar şi despre asta vă scriam mai demult.

EXTINDEREA UE SE AMÂNĂ Citiți, vă rog, acest text în care vă explicam din ce cauză Republica Moldova nu va adera în viitorul imaginabil la UE și unde vă spuneam că țările din Balkani sunt la rând, nu noi. Dar săptămâna trecută europenii au anunțat că și aceștia din urmă vor trebui să aștepte un timp indefinit. Popușoi însă îndrăznește să spună că abia spre 2025 R. Moldova va face cerere de adeziune! Credeți-i, oameni buni, credeți-i...

FĂRĂ MEMORIE Mai an era lansat un film despre deportările moldovenilor perpetrate de către sovietici... Un adolescent de 14 ani care a jucat un rol în acel film destăinuia că a aflat despre acest tragic epizod din istoria noastră pe platoul de filmare... Cred că acest fapt m-a marcat destul de mult atunci: nu puteam să-mi imaginez că la 14 ani, un adolescent trecut prin sistemul nostru de învățământ, prin școli „de elită” chiar, să nu știe nimic despre istoria acestei țări... Săptămâna trecută, la Muzeul Naţional de Literatură "Mihail Kogălniceanu" a fost lansată „Cartea foametei” de Larisa Turea, o nouă ediție. O carte pe care eu o consider drept una care trebuie să facă parte din lista lecturilor obligatorii în școli! Dar noi nu citim... Iar cei care nu citesc pierd memoria cu 48% mai repede... Și când nici nu o ai, cum se prezintă lucrurile?...

Ferice de fotbal, căci mai strigăm câte un „gooooooool” din când în când... Chiar și atunci când sunt marcate în poarta noastră.

Partager cet article
3 octobre 2021 7 03 /10 /octobre /2021 19:30
Cum, când şi cu cine ?

Într-un schimb recent de mesaje (de acum două săptămâni) despre soarta Republicii Moldova am ajuns, inevitabil (fiindcă această inevitabilitate este astăzi o categorie obiectivă, indiferent de subiectul abordat) să discutăm despre Unire. Și persoana cu care discutam mi-a adresat întrebarea respectivă: „Așa este, dar cum, când și cu cine?”

Răspunsurile la această întrebare merită, cred eu, un spațiu ceva mai mare decât un chat pe Messenger. Vom și încerca. Și vom începe cu cu cea mai complicată componentă a cestui triplet:

CUM?

Cum anume se va întâmpla re-Unirea nu o știe nimeni și vă asigur că acel care vine cu un scenariu programatic ori minte, ori e politician. Digul se va rupe oricum fiindcă presiunea e prea mare și toate șansele Republicii Moldova de a-și pereniza instituțiile statale au fost ratate strălucitor, iar cei care au subminat decisiv acea construcție ipotetică au fost chiar anti-unioniștii (vedeți aici mai multe detalii la subiect, într-un un text din februarie 2018).

Istoria ne poate prezenta numeroase și varii pilde despre cum poate fi reunificat un teritoriu, de la decizii pașnice (iar noi suntem protagoniștii unuia din cele mai strălucitoare exemple de acest fel, cu Unirea principatelor Moldovei și Țării Românești din 24 ianuarie 1859) și până la băi de sânge... Nu voi greși prea mult, cred, dacă voi afirma că am prefera cu toții ca re-Unirea să se producă cât mai armonios posibil, cât mai „controlat” și fără explozii sociale.

Deaceea în loc de încercările disperate de a astupa breșele din digul imaginar sus-menționat, trebuie de făcut exact contrariul. Ceva care funcționează întotdeauna și în orice situație: adevărul! Să încetăm cu minciunile, să încetăm să mințim și să construim castele din nisip imaginare. Mă refer, în primul rând, la acea himeră care li se prezintă cetățenilor referitoare la „integrarea europeană”. S-o spunem clar si răspicat:

Republica Moldova, în calitate de stat independent, nu se va integra în viitorul imaginabil în Uniunea Europeană!

Ceea ce înseamnă că șanse la o viață decentă vor avea doar tinerii cu locuri de muncă la firme nou create și prospere (de fapt, aceştia nici astăzi nu o duc rău). Marea majoritate însă vor continua o existență la limita decenței... Toate speranțele se sparg inevitabil de un fapt macabru: anul în care în Republica Moldova s-au născut mai mulți decât au murit a fost... 1999!

Iată deci de unde trebuie să pornim: de la refuzul minciunii! Celelalte sunt variabile ajustabile.

CÂND?

Dacă ar fi întrebat cineva cu doar o săptămână înaintea căderii zidului de la Berlin când acela ar urma să cadă, mă îndoiesc că ar fi obținut multe răspunsuri cu un orizont de doar șapte zile. Cu toate acestea zidul a căzut, iar soldații nu au îndrăznit să tragă. Cu doar o zi înaintea de celebrul discurs al lui Ceașescu de la balcon, cota lui de popularitate era de 97-98%. Știm cu toții ce a urmat. Problema nu este când. Pe parcursul a 30 de ani de „Independență” istoria a fost mărinimoasă și ne-a oferit câteva ocazii enorme de a înfăptui Unirea, dar noi ne-am făcut a nu le observa. De ce? Fiindcă în capul mesei a stat și mai stă minciuna. Astfel, la această întrebare – Când? – nu am decât un răspuns: Oricând! Să ne ocupăm de ceea ce ar trebui să fie datoria fiecărui cetățean onest: triumful adevărului. Iar venerabila doamnă Istoria ne va răsplăti la un moment dat și ne va deschide vraiște poarta. Și asta poate fi peste câțiva ani, peste cêteva luni, dar poate fi și mâine. Și nu se va pune de-a curmezișul nici poliția, nici armata și nicio „mare putere”.

CU CINE?

Când mă întreabă careva „Cu cine?” îmi vine să-i răspund imediat: „Cu tine!”. Nu există alt răspuns. Fiecare pentru sine este făcător de bine. Nimeni nu va veni din exterior să facă ceea ce avem de făcut. Faptul că nu suntem înca re-uniți nu este vina „marilor puteri”, ci doar a noastră.

Doar ignoranța, lenea și confortul conformist (ale noastre, nu ale cuiva din exterior), indiferența față de soarta oamenilor, fac să perpetuăm devastatoarea și aberanta experiență „Republica Moldova”.

Partager cet article
27 septembre 2021 1 27 /09 /septembre /2021 18:57
Foto: presedinte.md

Foto: presedinte.md

Dacă înainte, pe vremea când pleca Dodon cu discursuri la ONU, îmi era doar rușine, astăzi, când merge într-acolo Maia Sandu, sunt îngrijorat și scandalizat... Chestia e că pe Dodon oricum nu-l lua nimeni în serios, trecea și el cu numărul său de saltimbanc pe acolo și ne făcea puțin de rușine pentru 20-30 de minute și atât... Cine îi ia în serios pe „prietenii lui Putin”? Pe Maia Sandu însă, nu-i exclus chiar s-o creadă... Asta și-i problema. Dar vom reveni la New-York mai târziu. Pentru moment însă, vă invit la Soroca!

CINCI SECOLE DE ISTORIE! De două săptămâni tot îmi zic să vă scriu despre un mare eveniment care ar trebui să fie oglindit de toate canalele de televiziune, ziarele și siturile de știri cu reportaje, articole și live-uri cotidiene! Pentru moment, „Observatorul de Nord” de la Soroca își face conştiincios treaba, ceea ce m-a făcut să fiu un cititor atent al știrilor de la ei. Evenimentul e de notorietate națională căci vorbim despre săpăturile arheologice care se desfășoară pe situl celui mai valoros și mediatizat monument istoric din Republica Moldova, cetatea Sorocii!

ALEGERI LA SEPARATIŞTI Rusia a deschis 27 de birouri de vot pe teritoriul nerecunoscut al Transnistriei pentru alegerile în Duma lui Putin. Bineînțeles, fără acordul Chișinăului. De protestat, au protestat doar americanii. Dar nu pentru Moldova neapărat, ci pentru toate teritoriile din Georgia, Ucraina și Moldova launloc, fiindcă așa ne văd ei de acum înainte: în același ceaun. Chișinăul nu a protestat tare. Vorba bancului, s-a relaxat și a încercat să primească placere.

Și în Găgăuzia au avut loc alegeri pentru așa numita Adunare Populară a Găgăuziei. În șase circumscripții alegerile nu pot fi validate din cauza numărului prea mic de alegători. Vom aminti că și ultimile alegeri, când s-a ales bașcanul, mai nu au fost invalidate, dar misterios, pe ultima sută de metri, în doar două ore, s-au completat voturile lipsă. Dar atunci era Dodon la putere și minuni din astea se întâmplau frecvent. Toate astea pentru a spune că formațiunea respectivă nu are nicio legitimitate pentru a exista și este o creatură artificială de la bun început. Vom pune punct aici pentru nu a dezvolta subiectul participării la alegeri...

MIZERABILISM Tiraspolul cere Chişinăului să plătească internetul la punctele de înmatriculare a autovehiculelor cu numere neutre. Eu zic să-l punem pe Kulminski să plătească. Căci sunt prietenii lui. Din banii pe care i-a primit pentru emisiunile sale de propagandă, spre exemplu. Și încă ceva, în limbaj accesibil gopnicilor: „за базар надо отвечать. не по поцански это”.

SALVAŢI SOLDATUL TV8! După declarația zguduitoare a Nataliei Morari ar fi fost absolut firesc ca postul de televiziune TV8 să dispară elementar și fară discuții, dar zilele trecute au fost întreprinse eforturi titanice pentru a-l salva. Până și Maia Sandu s-a deplasat în persoană pentru a spăla zoaiele (eram să zic „onoarea”, dar nu poți spăla ce nu a existat) mediatice! Interviul Mihaelei Dicusar, fostă reporteră TV8, anihilează, cred, orice tentativă de a curăța ceva. Asta desigur nu înseamna că TV8 va dispare: pentru asta e nevoie de ceva mai multă demnitate pe cap de locuitor.

OMBUDSPAS Natalia Moloșag, avocata Maiei Sandu, a fost aleasă „avocat al poporului” prin vot unanim al fracțiunii majoritare. Bănuiesc că ea va apăra doar oamenii buni, cum altfel? Nu este primul caz, cam asta se întâmplă acum la toate nivelurile. Se înscrie perfect și firesc în istoria acestui stat. Așa a fost dintotdeauna. Din acest punct de vedere nu există nicio diferență între Voronin, Filat, Plahotniuc, Dodon sau Sandu. Bine zicea Kurt Vonnegut: „So it goes... Poo-tee-weet...” Cip-ci-rip, dragii mei!

Cred că a venit timpul să ne întoarcem la New-York!

NE-AM „PEREKLIUCIT” ÎN „NEITRALKĂ” Belarus, Siria, Birma, Cuba, Venesuela, Sudan, Zambia... Ce vă inspiră lista acestor țări? Încercați o asociere. Dar dacă ați urmărit postările Maiei Sandu veți înțelege că din această listă lipsește un stat: Republica Moldova. Dar Joe Biden nu ne-a ratat. Modestele mele cunoștințe mi-ar permite să-i mai sugerez președintelui american și alte state: Somalia, Liberia, Liban... Iată deci rezultatul dezastruos al campaniei „statul capturat”. Extraordinară realizare! Și fiindcă astea nu au fost suficiente, discursul Maiei Sandu la ONU a avut meritul să spună lumii întregi: noi nu vrem nicăieri! Nici în UE, nici în NATO, nicăieri! Lăsați-ne în pace! Suntem neutri și basta! „În spiritul neutralității constituționale a Republicii Moldova...” – nici mai mult, nici mai puțin... Nu a existat nicio obligativitate să vorbească despre neutralitate de la tribuna ONU și totuși a făcut-o! Consecințele acestei declarații pot fi gravisime: nimeni, repet: nimeni! nu este obligat să ajute gratuit un stat care își reclamă neutralitatea, doar dacă alte interese regionale nu motivează acest ajutor. Ne vor ajuta, probabil, dar nu fiindcă statul Republica Moldova o cere, ci fiindcă, pentru moment, pot exista ALTE INTERESE în zonă... Iar dacă aceste „alte interese” vor fi oarecum soluționate, voința Republicii Moldova nu va mai conta. Dezastru... Dezastru absolut. Și încercarea disperată a lui Iohannis de a mai salva din mobilierul cocioabei în flăcări e prea puțin semnificativă...

CIREŞICA DE PE TORT Un moldovean a primit interdicție în Ucraina pe un termen de trei ani pentru că avea în mașină panglica Sf. Gheorghe. Extrapolaţi! Încercați un fel de „helicopter view”. Este exact ce va păți Republica Moldova cu toate panglicile ei din interior, cu această pretinsă „neutralitate”, de îndată ce acele faimoase „alte interese” vor fi soluționate. Într-un fel sau altul.

Apropo, cum stăm noi cu participarea la forurile CSI?

Partager cet article
20 septembre 2021 1 20 /09 /septembre /2021 21:29
Săptămâna în care am rămas fără energie

Cu tot regeretul, dragii mei, dar săptămâna care a trecut mi-a pompat prea multă energie și mă simt cam epuizat. Ajuns până aici și răsfoind filele actualităților săptămânii, chiar nu prea știu despre ce anume să vă scriu. Va trebui totuși să începem cu ceva și întotdeauna e bine să începem şi cu ceva bine.

LOVITURĂ DE TEATRU LA CHIŞINĂU! De această dată nu este nicio metaforă sau frază-clișeu. La Chișinău, în perioada 15-26 septembrie, va avea loc Reuniunea Teatrelor Naționale, ediția a VI-a. Trupe ale teatrelor din mai toate orașele românesti vor fi pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău!

PRIMARII LA SIBIU Autorităţi locale din România şi Republica Moldova au discutat pe 17 septembrie constituirea unui consiliu în vederea dezvoltării colaborării. Participanţii urmează să semneze o declaraţie de intenţie privind constituirea Consiliului Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova (CALRRM). La reuniune a fost remarcat și Ivan Ceban, primarul socialist al Chişinăului, prins în poză cu un tricolor la gât, la fel precum și toți primarii prezenți. Să speram că nu i-a provocat arsuri.

O ÎNTÂRZIERE DE 29 DE ANI Vreți suveranitate? Atunci aveți nevoie de câteva chestii elementare: o identitate națională puternică (da, da, chestia aia cu „limbă, alfabet”!); armată care să poată ține piept unei invazii măcar câteva zile; securitate informațională; securitate alimentară, securitate energetică și... biserică independentă. Verificat și răsverificat. Nu degeaba scoaterea bisericii de sub tutela Rusiei a fost una din prioritățile lui Poroşenko după 2014. Acum 29 de ani ar fi trebuit s-o facem și noi. La 14 septembrie 1992, Adunarea Eparhială constituită la Chişinău a hotărât reactivarea Mitropoliei Basarabiei, care a existat în acest teritoriu din 1925... Dar nu a fost să fie. Vorba lui Timofti: ceva ar fi trebuit să fie, dar n-a fost.

Dar parcă vorbeam de deficit de energie la început... Apoi chiar să vorbim despre ea:

PARTENERUL ANTICORUPŢIE PG a anunțat că ar fi deschis o anchetă pentru a investiga o schemă prin care au fost deturnați 11.927.173 dolari SUA. Mai simplu spus, cetățenii au plătit o majorare infimă pentru fiecare kW consumat, care se aduna, picătură cu picătură, în contul unor firme-ecran. Toate au fost puse la cale în 2008, iar implicați ar putea fi premierul de atunci, Zinaida Greceanîi, ministrul economiei, Igor Dodon, și Alexandru Gusev, director general al SA „Energocom”. Vai, dar sunt exact partenerii de coaliție din 2016 ai blocului ACUM cu care manifestau împreună pe străzile Chisinaului, luptau cot la cot împotriva corupției!

GAZE ŞI FLATULAŢII Așadar, Gazprom va mări prețul la gaze. Vom aminti că MoldovaGaz, care posedă toate țevile construite pe banii cetățenilor, aparține Gazpromului. Vom mai aminti că gazoductul Iași - Chișinău cam asta știe să facă: să ducă gaze de la Iași la Chișinău, nu şi mai departe. În aceste condiții, vicepremierul Spînu ne anunță că ei nu fac politică din acest subiect... Să te crucești, nu alta! Păi din ce altceva să mai faci politică, dacă nu din asta?! Trebuie să faci politică, și chiar geo-politică!, din ceea ce este unul din pilonii suveranității. Asta desigur dacă ții la statul pe care-l conduci...

GROSUL INTERESULUI Cât țin ăștia la suveranitate, chit că-s "statalişti" înverşunaţi, a mai confirmat-o o dată președintele parlamentului, Grosu, care într-o emisiune televizată a afirmat că ei apară interesul cetățenilor insistând ca ucrainenii să le permită transnistrenilor să circule și mai departe cu plăci separatiste. Asta e exact ca și echipa aia de fotbal a unui bandit de la Tiraspol: au nevoie de Moldova doar pentru a ieși în lumea bună. Dar aceeași echipă nu a ezitat să publice un comunicat prin care să celebreze „independența” Transnistriei... Chiar sunt curios să știu cum ar fi reacționat Ucraina la o eventuală declarație similară a Shakhtarului.

CIREŞICA DE PE TORT din această săptămână va fi un ditamai măr. Şi nu un singur măr, ci 60 de tone de mere! Vă mai aduceţi aminte când cu câţiva ani în urmă au apărut în presă reportaje similare? Vai, dar ce catastrofă naţională era! Ei uite că misterul s-a rezolvat acum: mergeau la suc merele, asta era. Vom remarca însă că de această dată campania media nu a funcţionat. Oare de ce?

Partager cet article
13 septembre 2021 1 13 /09 /septembre /2021 21:15
Săptămâna în care am aflat că revoluţia a fost platonică

ADIO, BEBEL! Nu cred că vom greși dacă vom afirma că marea noutate a săptămânii a fost trecerea în neființă a unui adevărat monument al cinematografiei mondiale. Ne-a părăsit “Bébel”, Jean-Paul Belmondo… Nu pot spune că moartea unei persoane ajunsă la venerabila vârsta de 88 de ani provoacă imense regrete sau durere. Aici e altceva: odată cu aceste persoane care ne-au marcat copilăria, adolescența, tinerețea, pleacă și timpul nostru. Nu pleacă persoane, idoli, actori, pe care oricum nu i-am cunoscut și filemele cărora oricând putem să le revedem. Moartea lor este moartea timpului nostru. Fiecare celebritate care dispare și care ne-a marcat cumva în trecut pleacă rupându-ne o părticică din acel trecut. Poate că sună egoist ce spun, dar cum am putea explica durerea acestei pierderi altfel decât prin propria dispariție?

ADIO, PATZAICHIN! Un mare campion ne-a părăsit. Poate că cel mai mare. Vâsleşte lin, campioane! Căutați cursele lui pe Youtube. Vă asigur, e un spectacol care merită privit!

Acum vom reveni la cele mai mărunte şi păcătoase, la ale noastre nevoi.

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE ŞI AL NEUTRALITĂŢII Săptămâna aceasta m-a împins păcatul să ascult un live organizat de MAEIE. Demult ziceam asta: ce păcat că există jurnaliști și presă scrisă! Ar trebui să ne cunoaștem demnitarii doar din live-uri sau din directe de pe sticlă. Ziariștii, oricât nu i-am critica noi, oricum sunt mai cărturari decât 99% din demnitarii noștri. Nimic nu-i mai revelator decât să-i asculți... Nu m-au ratat nici de această dată...

Privind acel live nu mă lăsa impresia că ori ei ne au de proști, ori ei chiar sunt proști. Nu-i exclus ambele să fie adevărate. Afirmația e la nivel de impresie personală, un fel de apreciere pur subiectivă (ai înțeles, tovarășe caporal?) și nicidecum un păcat de lèse-magestate. Dar cel mai trăsnit lucru pe care l-am auzit a ieșit din gura lui Andrei Popov, nașul de cununie al ministrului Nicu Popescu (nu-i grav, căci doar nu-i este verișoară!), fost colaborator cu Natalia Morari la TV8 (nici asta nu-i grav, căci doar nu i-a făcut un copil!).

Popov ne-a anunțat, nu fară tupeu și cu exces de siguranță, că „neutralitatea” falnicului stat „Republica Moldova” ne aduce muuuuuulte beneficii! Și ne-a mai adus aminte că această neutralitate e înscrisă în Constituție! Uite-așa o nouă doctrină avem noi... Sărmanul Dodon, niciodată nu a fost la fel de convingător! Apropo, schimbând numele din MAEIE în MAEN (e cu o literă mai puțin) vom economisi tone de cerneală şi mulţi bani din bugetul ţării!

GENOCIDUL ROŞU Simţind atâta neutralitate la Chişinău, Krasnoselski şi-a ieşit cu totul din bălămăli. „Până în prezent, Moldova nu a răspuns pentru crimele sale de război. Nu a răspuns pentru atacurile teroriste împotriva poporului transnistrean, nu și-a exprimat regretul pentru genocidul împotriva poporului transnistrean.”! Atunci când ai miniştri care afirmă că a fost „război civil” te pomeneşti şi cu asemenea declaraţii din partea agresorului. După cum se ştie, Doamna Istorie nu învaţă nimic, dar pedepseşte dur când nu înveţi lecţia...

IAR PREŢURILE CRESC Pentru moment, pe fundal de neutralitate generalizată, doar prețurile se integrează activ în UE și chiar în SUA! ANRE a anunțat cred că de mai multe ori săptămâna asta că se măresc prețurile la carburanți. Iar dacă cresc prețurile la motorină, cresc prețurile la toate celelalte. Am avut un scrutin, au fost mărite puțin pensiile – respectiv cresc prețurile. Totul conform tradițiilor acestui pământ. Și niciun mister!

POPESCU LA BUCUREŞTI Ministrul nostru al neutralității externe a fost la București. Cică au vorbit și despre unificarea sistemului energetic. Este un subiect de-a dreptul crucial pentru noi și poate unicul care mă interesează din ce și-au spus. Sper să nu fie doar vorbe. Să vedem și altfel de sârmă trasă peste Prut, căci pâna acum doar din cea ghimpată au văzut malurile alea....

SCHIMBAREA GĂŞTILOR Între timp la Chișinău se întâmplă ceea ce se întâmplă de obicei după schimbarea puterii: mutări masive în rândul funcționarilor de stat. Cei vechi pleacă, cei noi se instalează. Din noile numiri, care mă lasă indiferent în marea lor majoritate, una totuși o voi saluta cu multă satisfacție: numirea lui Pavel Postică (de la PromoLEX) la CEC! O altă satisfacție a fost și destituirea lui Gorgan, acel care nu lipsea de la niciun chef de la ambasada Rusiei, din funcția se șef al Marelui Stat Major. Pentru ceilalți vom mai aștepta cu aprecierile.

LUSTRAŢIE! Dumitru Crudu a lansat un apel public susținut de Uniunea Scriitorilor către autorități pentru ca aceștia să adopte legea lustrației. Susținem întru totul! Numai că acest apel nu va fi auzit. Ori conținutul legii va fi absolut inofensiv pentru actualii „comsomoliști”... Sunt gata să pariez.

PALMA UCRAINEANĂ Interzicerea automobilelor cu numere transnistrene pe teritoriul Ucrainei „Este un semn de respect față de suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova”, a declarat vicepremierul Ucrainei Oleksi Reznikov. Superb! Ce subtil și ce dur pentru autoritățile de la Chișinău! Orice alt comentariu este de prisos.

MORARI, PLATON ŞI REVOLUŢIA MONDIALĂ Pariez că așteptați ceva și despre uluitoarea declarație a Nataliei Morari referitoare la paternitatea copilului ei, Rem, tatăl căruia nu-i nimeni altul decât Veaceslav Platon. Atâtea s-au scris la acest subiect, încât nu știu dacă aș mai avea ceva de adăugat. Voi spune doar atât: am râs cu gust. Genialissim!

Și să știți că nu am niciun dram de compasiune pentru careva. Și nici griji nu-mi fac pentru „credibilitatea presei” la general sau a cuiva anume în particular. În această poveste e amestecată foarte multă lume: acei care au finanțat TV7, apoi TV8 (ONG-uri, guverne, fonduri, ş.a.m.d.); acei care au susținut și promovat insistent incompetenţa, au premiat şi încurajat activitatea Nataliei Morari (nejustificat, căci lipsită de orice profesionalism); acei care au repetat ca o mantră și multiplicat inepțiile ei pe la alte mass-media; acei care i-au creat și acordat legitimitate pe la bancheturi, cafenele, ceremonii și alte măsuri oficiale. Priviți-vă-n oglindă: e creația voastră!

În principiu, o societate sănătoasă ar reacționa fără ezitare: Natalia Morari ar trebui îndepărtată definitiv (şi nu temporar) de orice activitate jurnalistică ținând cont de gravitatea actului comis și de incompatibilitatea deontologică. Iar TV8 ar trebui să dispară din grilă și aici nu contează nici câți anume lucrează la ei și nici gradul de integritate al fiecărui din angajații postului. Pur și simplu TV8 este creația Nataliei Morari, iar cine anume este Natalia Morari se știe nu de azi și nu de ieri. A fi angajat al unui post precum a fost TV8 (și acesta nu e unicul de acest gen, de altfel) e, cert, lucrativ, dar și riscant. Iar riscurile se asumă.

Apropo, de la TV8 au demisionat doar doi: Alex Macovei și Mihaela Dicusar.

Cam atât. Pe final vă propun şi CIREŞICA DE PE TORT: În Marea Neagră, nava "Happy Wolf", sub pavilionul Republicii Moldova, a suferit o defecțiune la motor şi echipajul ei a trimis un semnal SOS. Nava e în plină derivă. Simbolic, nu credeţi?

Partager cet article
7 septembre 2021 2 07 /09 /septembre /2021 21:24
Săptămâna în care Moldova a ajutat separatismul

După câteva săptămâni, cât să se instaleze noua orânduire mai bine (asta de ochii lumii, căci adevăratul motiv al absenței acestor texte au fost vacanțele subsemnatului), revenim la vechea datorie față de cinstitul popor, reprezentat onorabil de cititorii acestor pagini.

Așa se face că pe 27 august curent (jur: nu a fost niciun calcul la mijloc!) am înfăptuit actul cel mai reprezentativ al celor 30 de ani de așa-numită „Independență” a așa-numitului stat „Republica Moldova”: am urcat în avion, și trecând pe lângă avioanele prezidențiale ale lui Duda și Zelenschi (pe al lui Johannis nu l-am zărit, probabil a venit la Chişinău cu bicicleta, căci aşa-i la modă acum), am părăsit patria-mamă. Am emigrat, cum ar veni, la fel precum o fac în fiecare an de la domnia lui Lucinschi încoace. Nu știu de la cine și-o fi cumpărat el firman de domnie pe timpuri, dar unii zic că paragina din vița lui și astăzi mai crește pe lângă palatele îngrijite de sultanul turc. Iar ca să nu să chiardă de tot semința, de ceva vreme au pus și garduri ca s-o ocrotească. Puterea se mai schimbă, gardurile, inclusiv cele de la paradă, – nu, și asta-i tot! O fi un fel de „acquis social”, de nu se mai revoltă presa liberă ca pe timpuri.

Și bunul Dumnezeu s-a ținut de simboluri, dar el, conform statutului, a fost mai magestuos-așa și a năpustit o ceață peste teritoriu de nu se puteau așeza gâştele pe iaz, dară-mi-te să aterizeze avioane prezidențiale. Mai clară aluzie nu se putea, că doar nu vreți să vină chiar Domnul în carne și oase să v-o spună direct, dar ăstora doar statalitatea le este dumnezeu și s-au ținut mai departe de parade. Istoria nu ne va spune câte Smolenskuri a văzut Duda și BUK-uri Zelenschi în fața ochilor, dar până la urmă au aterizat și au asistat la defilare, la fel ca și cetățenii țării de după gard, care așa și nu au înțeles pe cine au salutat: președinții, armata sau epidemia. Președinții le-au dat din mână, armata a răspuns doar președinților, iar virusul i-a salutat pe toți cu un cod roșu oficial epidemic. Dacă tot a fost zi cu roșu în calendar, apoi chiar așa să fie!

N-am scăpat bine dintr-o belea că am intrat în alta: sărbătoarea cea mai incomodă pentru autorități – „Limba noastră cea română”. Așa se numea ea cândva, căci de ani buni „cea română” a dispărut, iar oficialii fac noduri la limbă și contorsiuni neuronice pentru a găsi o metodă de a nu pronunța „română”. Anul acesta însă scăparea a venit de unde ne-am fi așteptat mai puțin: Irina Vlah, başcanul Găgăuziei, și socialistul Ion Ceban, primarul Chişinăului, au spart gheața și au rostit cu mândrie „limba română”! În așa condiții (cu izbăvire de la șefi, pare-se) a plouat cu omagii pentru limba română de la toate fețele boierești. Guvernul a mai rezistat puțin, dându-i cu „Limba noastră” pe situl oficial, dar după șuturi în fund pe rețelele sociale s-au conformat și ei adevărului științific. Drept că în Constituție așa și stă „limba moldovenească” în articolul 13, iar guvernanții s-au și grăbit să anunțe că nu le ajung voturi în Parlament. Bine, domnilor, dar pentru schimbarea numelui sărbătorii din 31 august în „Ziua Limbii Române” voturi aveți, nu-i așa? Și? Ce așteptați?

Săptămâna aceasta Ziua Națională și-a sărbătorit-o și... Transnistria! Cu paradă cu tot! Republica Moldova le-a făcut un cadou de Ziua Independenței și i-a cerut Ucrainei să amâne aplicarea acordului conform căruia numerele de înmatriculare din Transnistria nu mai sunt recunoscute. Ucrainenii nu vor să audă de așa ceva, căci ei au aflat pe pielea lor ce-i asta separatism și nu-l mai încurajează ca pe timpuri. Dar a uitat Moldova și au reiterat cererea! Este absolut halucinant cât efort depune Kulminschi pentru a amâna aplicarea acestui acord! Și nu doar el, căci a fost organizată o ditamai ședință de guvern pentru a explica „publicului” cererea. Vom menționa, printre altele, că guvernul nostru a încercat să treacă chestia pe ascuns, pe furiș. Mai că nu au negat că au înaintat ucrainenilor o asemenea cerere. Scandalul a erupt absolut întâmplător, datorită serviciului vamal de la Odesa care, elementar, nu știa că trebuie să tacă chitic. Să sperăm că ucrainenii nu vor ceda. În acest context devine mult mai clar ce zicea Zelenschi despre „pericol” și la ce se referea Sandu când spunea „stabilitate” cu referire la Transnistria.

Ferice de Ucraina, că ne mâncau ăştia ca pe bombonele!

Cam atât. Au mai fost noutăţi demne de atenţie precum subordonarea procuraturii (şi cu independenţa justiţiei cum facem? nu că l-aş apăra pe actualul, dar dacă maîne vine un ipotetic „dodon” la putere, ce ne facem?), demisia lui Usatîi (totuşi a plecat. s-a supărat. are şi de ce. de acum înainte politicienii vor şti că geaba bagă ei bani în infrastructură sperând să fie aleşi deputaţi – tot propaganda e mai tare), vizita lui Grosu la Bucureşti (şi contorsionismul său lingvistic în stăruinţa de a nu pomeni cumva Unirea sau ceva de genul ăsta. cred că l-a bătut pe Voronin la acest capitol), vizita ministrului de externe francez la Chişinău, noul reprezentant UE în Moldova (mă bucură îndeosebi că e din Letonia), dar voi pune punct aici.

Partager cet article
22 juillet 2021 4 22 /07 /juillet /2021 16:28
Sursa: https://www.presedinte.md/

Sursa: https://www.presedinte.md/

La doar o sӑptӑmânӑ de la triumfala victorie a PAS-ului la scrutinul parlamentar nou-aleasa președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu, a plecat la Batumi, în Georgia, unde a avut loc (pe 19-20 iulie) o întrevedere între președinții Ucarinei, Georgiei și Republicii Moldova. Pe fotografia protocolară cei trei președinți, Salome Zourabichvili, Volodymyr Zelenskyy și Maia Sandu apar flancați de Charles Michel, Președintele Consiliului European.

Această fotografie s-ar potrivi de minune pe simbolicul monument funerar al visului european al Republicii Moldova.

Vom reveni la această poză-simbol, dar nu înainte de a ne lămuri cu ceva primordial: pentru ce anume au votat cetățenii Republicii Moldova la ultimul scrutin?

  1. Au votat împotriva „hoților” (acei care au „capturat statul”) care, chipurile, sunt principalii responsabili de toate relele care se abat asupra Republicii Moldova. Să trecem peste faptul că această idee a fost inoculată insistent alegătorului timp de câţiva ani de zile (nu că nu ar fi fost motive, nu vom merge până la a afirma că Republica Moldova e o țară în care nu există corupție, dimpotrivă: corupția în Republica Moldova este o boală cronică, iar rădăcinile ei își trag seva din straturile profunde ale istoriei și nu sunt nici un fenomen nou, nici legat de o persoană anume). Dar a lupta împotriva corupției e precum ai lecui o boală virală cu paracetomol: combați efectele bolii, nu și cauza.
  2. Au votat împotriva cuplului Voronin – Dodon, reuniți firesc după separarea de după 2009, și au votat împotriva lor până și acei care nu neapărat împartӑşӑ idealuri occidentale și pro-europene. Fiecare apariție în public a celor doi mirosea fatal a naftalină. Total depășiți de... timp și istorie, în afară de nedumerire și respingere acești doi nu mai sunt capabili să genereze alte sentimente. Vom trece și aici peste faptul că PAS (pe atunci – ACUM) nu au ezitat să coalizeze cu Dodon atunci când oportunismul politic le-a dictat acest... pas. Argumentul „votului util”, un instrument pe care îl voi califica de profund antidemocratic, a funcționat și el din exact același motiv: respingerea totală a dicursului „Voronin – Dodon”.
  3. Și nu în ultimul rând, ba poate că e cel mai important motiv!, alegătorul a ales un vector geopolitic! Exact ca și în 2010, doar că de această dată și mai răspicat, alegătorul a spus: „Noi vrem cu Europa!”. Și uite-aici am încheiat bucla... E timpul să fac o trimitere spre textul pe care-l publicam cu exact 10 ani în urmă, atunci când valul de euforie și extaz general era similar cu acel de acum, articol care nu a îmbatrânit deloc, e la fel de actual și doar câteva detalii nesemnificative denotă că ne desparte un deceniu de la publicarea lui. 

Iatӑ deci acel text: Fumisteria europeanӑ

Să revenim acum la evenimentul de la Batumi. Ceea ce s-a produs nu-i altceva decât oficializarea simbolică a creării unui nou pool de țări – Ucraina, Georgia și Republica Moldova – toate prezentând caracteristici similare: guvernări pro-europene, toate luptă aprig cu corupția, toate cu conflicte teritoriale cu Rusia. Prezența lui Charles Michel anume asta vrea să spună: de acum încolo aceste țări vor fi tratate „la pachet”.

Ce include acest „pachet” va depinde foarte mult de cum evoluează lucrurile în UE (și aici greu putem găsi ceva îmbucurător pentru noi), dar și de felul cum vor evolua realațiile UE cu... Rusia!

Dacă se va întâmpla o minune și UE vă recupera rapid din lustrul, atât economic cât și instituțional, de altădată după crizele recente (criza economică, Brexit și celelalte mișcări separatiste, criza epidemiologică, neînțelegerile din ce în ce mai accentuate între țările din Europa centrală și cea occidentală), dacă și se va vorbi în deceniul apropiat de o nouă extindere, cu certitudine nu țările din proaspătul pool vor fi considerate. E suficient să examinați cu atenție harta UE. Următoarele state-candidate la extindere vor fi țările din peninsula balcanică. Și, repet, acest lucru nu se va întâmpla degrabă.

Cât privește relaţia UE – Rusia, doar încăpățânarea paranoică a lui Putin de a se opune Occidentului și visurile sale imperiale (care prind nuanțe de anamneză clinică) ne mai este avantajoasă... Numai că nimic nu e veșnic, mai devreme sau mai târziu Putin va dispare, iar ce va veni după el e încă o mare necunoscută. Dacă puterea post-putinistă va merge spre o destindere în relațiile cu Occidentul, atunci UE o va întâmpina cu brațele deschise, iar noi suntem o monedă de schimb prea puțin valoroasă ca să nu fie amanetată cu ușurință pe altarul noii „prietenii între popoare”. Exemplul ultimului conflict armat ruso-georgian e mai mult decât edificator.

Cam așa se prezintă lucrurile astăzi. Visul european al alegătorului din Republica Moldova a rămas, precum și a fost, doar o himeră electorală.

Desigur, noua guvernare, plenipotențialӑ, cu Președinția și Parlamentul la picioare, mă poate contrazice și înfăptui re-Unificarea cu România. Și atunci fom fi cu toții fericiți. Inclusiv subsemnatul.

Altfel, vă invit să fixăm de pe acum un rendez-vous simbolic peste 10 ani pentru un nou epizod al serialului: „Fumisteria europeană 3”.

Partager cet article
20 juillet 2021 2 20 /07 /juillet /2021 19:54
Sӑptӑmâna în care RM a mers la PAS cadenţat

Duminica trecută întreaga Republică a Moldovei, Europa, cât de întinsӑ o fi ea (poate nu chiar pânӑ la Ural, dar totuși o bună parte a ei), Americile - ambele, pinguinii din Antarctica și urșii albi din Arctica, triburile Tutsi și Hutu din Africa, aborigenii din Australia și acei cărora Lenin le-a deschis ochii, dar numai pe jumătate, de-au ajuns doar pânӑ la Mao (cine are probleme cu corectitudinea politică să citească bancuri sovietice pentru referințe culturale), tot globul pӑmântesc, tot sistemul solar și pânӑ și cele mai îndepărtate colțuri ale Universului au celebrat zdrobitoarea victorie a PAS-ului moldovenesc. 52,8% din alegători, 63 de mandate din 101! Domnilor, asta nu ți-e foaie verde!

La atâta bucurie a uitat și soarele să se mai ogoiască și a pogorât peste Moldova de se topește țara de căldură.

Ceea ce nu știe umanitatea este că pasul moldovenesc se prea poate să fie o bătută pe loc de cea mai mare frumusețe... La urma urmelor, face parte din patrimoniu!

Dar să vedem și partea bună. Cu 63 de mandate nu mai poți spune că iapa-i chioară și măgarul şchiop. Nu mai poate exista nici stat capturat, nici de trădat nu are cine, nici justifica alianțe din cele de nejustificat nu mai poți. Viitorul este luminos, dragii mei! 48% de procente de viitor!

Partidele care au avut de suferit cel mai mult au fost PPDA, Usatîi și cele două formațiuni unioniste. PPDA au reacționat destul de civilizat, conducerea demisionând și anunţând reforme de partid. Usatîi, ca un copil, s-a supărat și a lepădat pânӑ și primăria de la Bălți. Bălțenii, rămași subit orfani de tătucă, chiar au ieșit la miting să-l implore să nu-i abandoneze.

Probabil cel mai rușinos scor a fost totuși înregistrat de formațiunile unioniste. E mult de scris aici, începând cu o axiomă elementară: în politică 1+1 nu face niciodată 2. Astea fiind spuse, vom adăuga un singur lucru: îmi par exagerate învinuirile aduse partidelor pentru așa numita „prestație electorală”. Fiecare vede ce vrea, iar despre memorie scurtă nu voi mai stărui în aceste rânduri. Cândva, pe vremuri, Maia Sandu era ridicată pe sus din fața monumentului lui Ștefan cel Mare de către polițiști, știind pertinent că anume asta se va întâmpla de Ziua Independenței, atunci când oficialii depun flori la monumentul sus-citat. Admiratorii ei nu au considerat atunci că era gest teatral și plin de ridicol.

Dar să lăsăm: orice nu am spune, 63 de mandate vor ramâne.

Îmi aduc aminte de alegerile prezidențiale din anul trecut când un jurnalist francez mă întreba cine-i Maia Sandu, ce reprezintă ca politician și ca curent de gândire, iar eu, ca să nu întind mult vorba, îi răspundeam: „Vladimir Zelenski, știi ce reprezintă? Dacӑ știi (or eu ştiam cӑ ştie), pune-i o fustă și vei obține o Maia Sandu.” Similitudinile cu Ucraina au mers și mai departe și, la drept vorbind, e de-a dreptul jenant...

Nu de asta am avea noi nevoie...

Partager cet article
5 juillet 2021 1 05 /07 /juillet /2021 22:10
Săptămâna fiilor lui 28 iunie

Rare sunt săptămânile când nu prea găsesc știri demne de a fi commentate. Într-un fel, e bine. Cândva demult, încă prin 2014, pe atunci când începeam această aventură, obișnuiam să-mi termin editorialele cu o urare pentru cititori: “Va doresc cât mai puține noutăți, căci se știe: No news – good news!”. Oare am ajuns să trăim zile bune?

Aşşş… Să nu ne amăgim. E doar perioadă electorală, mai exact – ultima ei sută de metri, iar cititorii fideli ai acestor rânduri (dacă am presupune că există din aceștia) știu că vânzolelile electorale ale politicienilor nu mă interesează decât dacă doresc să mă amuz.

Iată, spre exemplu, cum poți reacționa serios la ceea ce s-a numit „dezbatere electorala” la Pro TV cu participarea unui individ pre nume Kalinin, care a făcut un caca nervos din cauza că nu i se vorbea rusește? Adevărul e că acest clovn nu este o excepție și are clone destule care bântuie spațiul dintre Prut și Nistru... Iar acest lucru nu e deloc amuzant...

28 IUNIE 1940 Totul a început cu 81 de ani în urmă atunci când URSS invada România în urma înțelegerii frățești dintre Stalin și Hitler. Undeva are dreptate cekistul Putin: URSS a avut un rol determinant în declanșarea celui de-al II-lea război mondial şi acest fapt nu poate fi negat. În următorii zece ani acest teritoriu pierdea a treia parte din populație... Iar armata sovietică așa și nu a mai plecat de aici.

CEDO CONDAMNĂ RUSIA CEDO a condamnat Rusia în cazul Ion Manole și Alexandru Postica, victime ale incidentului de la podul de la Vadul lui Vodă din 2005, atunci când un soldat rus (aşa zisul „pacificator”) i-a agresat pe membrii asociaţiei Promo-LEX. Desigur că pe Rusia oficială o doare-n cot de această condamnare, exact ca acum 81 de ani, pe 28 iunie 1940.

UE NE TRIMITE UN NOU AMBASADOR Îi zice Janis Mazeiks şi e din Letonia. Ceea ce e, incontestabil, bine pentru noi.

MOSCOVA ŞI FIII SĂI Moscova a trimis o echipă de „consilieri” pentru a-i ajuta pe Şor și Dodon. Cel puțin așa afirmă un alt fiu al „neamului” – Renato Usatîi, fapt care poate să pună pe gânduri. Cert însă e altceva: Dodon nu a contenit cu călătoriile la Moscova. SIS însă nu zice nimic. Nici acum, nici săptămâna trecută, atunci când în Germania a apărut o publicaţie despre finanțarea campaniei prezidențiale a lui Dodon de către Moscova... În schimb SIS este foarte vigilent cu unioniştii! (săptămâna trecută ei au avertizat CEC că unul din cele două partide unioniste, AUR, este ajutat „din exterior”). Ziceam eu – adevărați fii ai lui 28 iunie!

CHIRONDA BĂTUT ÎN CHIRON Între timp Chironda a fost dat afară din funcţia de vice-primar al Chişinăului. Dar aici povestea poate fi una foarte lungă. Nu poţi da afară aşa de uşor un vice-primar. Doar dacă va vrea însuşi Chironda să plece, profitând din plin de statutul de „victimă”. Altfel, ne aşteaptă procese de judecată cu rezultat previzibil: Chironda va rămâne în funcţie.

Cam atât.

Aveţi grijă, dragii mei, şi profitaţi de faptul că nu prea avem noutăţi, căci se ştie: „No news – good news!”

Partager cet article

Despre PUNCT-ul din .FR

Poveşti, povestioare, gânduri, reflecţii, idei mai profunde şi mai superficiale, grave si ilariante... un punct de vedere şi doar atât. Doar un punct în imensitatea blogurilor. Doar un punct din atâtea altele dispersate în nebuloasa reală si virtuală. Doar un punct. Deşi... câte odată nu-ţi lipseşte decât un punct pentru a fi un i! 

"De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna."  Nichita Stănescu

Rechercher