TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD
Mai rămâne o zi și gata, am scăpat de acest blestemat 2016! Cam greu să găsești momente pozitive în acest an… Nu că nu ar fi fost chiar nimic bun, dar pe acea balanță imaginară pe care punem și cântărim lucrurile, biluțele negre trag mai greu la cântar. Iar pentru Republica Moldova chiar a fost un an negru.
Poate că ar fi fost mai potrivit să vă prezint, în loc de tradiționala sinteză săptămânală, un bilanț al anului, dar trebuie să recunoaștem că multe din câte s-au întâmplat anume în această săptămână și sunt evenimentele care-l încununează.
Dar voi începe totuşi cu altceva, o veste care m-a întristat nespus de mult…
MIHAI CURAGĂU A mai plecat unul din artiştii emblematici ai generaţiei mele… De la „Lăutarii” lui Loteanu şi până la „Plictis şi inspiraţie” al lui Cobâleanschi, toată istoria cinematografului moldovenesc a fost marcată de prezența lui inegalabilă. Iar eu îmi aduc aminte de ziua când l-am văzut pe scena teatrului de la Bălți, cu mulți-mulți ani în urmă, în „Hamlet”, dacă nu greşesc, deşi cum să uiţi aşa ceva? Nu, cu siguranță nu am uitat cât de uluit am fost de performanţa scenică într-un rol dramatic a unuia din zăluzii din „Văleu, văleu, nu turna!”... Ei pleacă. Noi ramânem. Ce anume pleacă odată cu ei ştim şi ne doare... Ce rămâne în urma lor? Chinuitoare întrebare.
ÎNCOR(N)ORAREA LUI DODON Iat-o, cireșica de pe tortul anului. Roșie, cum se și cuvine... Înainte de scrutin aduceam o mică replică celor care afirmau că alegerile respective nu sunt importante și le ziceam că un președinte poate că și nu poate, în virtutea Constituției, face mult bine, dar rău poate face mult. Acum să ne ținem bine, căci circul abia începe. 2017 se anunță promițător. Vinerea trecută s-a întâmplat: Dodon a jurat. Noi am înjurat. Putiniştii au jubilat. A fost suficient să privim la asistența din sală pentru a înțelege ce ni s-a întâmplat. Toată „floarea” țării a fost acolo, cu popimea în frunte, cu Roșca, Markel, Hazanov (apropo, ăsta ce căuta la Chișinău?) ş.a.m.d. Mai că nu ne-am pomenit și cu Rogozin la banchet, dar se pare că cerurile au decis să ne ferească de ridicol, măcar ceva ţine cu ţara asta... Rogozin totuși a fost. Pe la trei de noapte, cum îi stă bine unui KGB-ist.
STAF CU CONFLICT DE INTERESE Câteva săptămâni la rând vă scriam despre faptul că instanțele (toate!) din R. Moldova au găsit pretențiile grupului de inițiativă al emigraților care-și apărau dreptul la vot neîntemeiate. Așa au zis ei. Poziția CEC a fost apărată (destul de vehement, din câte am înțeles) de către Lebedinschi. Astăzi Lebedinschi face parte din staff-ul lui Dodon. Acum ce mai zici, înaltă Curte Constituțională, putea oare fi validat scrutinul ori ba?...
RO A DEVENIT MD Și cum să nu faci o mică porcărie chiar de la început? Pe situl Internet al președinției opțiunea RO a fost schimbată în MD. Faptă măreață, ce mai... Mare lucru asta nu schimbă, dar electoratul de teapa lui Vartanian e tare fericit.
DANŢUL CU STEAGURILE A urmat o suită de „evenimente” demnă de cel mai rocambolesc vodevil. Și dacă e vodevil și clounadă – e PL cu Ghimpu în frunte! Dodon scoate drapelul UE de pe Președinție. Ghimpu se duce și îl ticseşte la loc. Dodon îl scoate înapoi, apoi îi fură lui Ghimpu de la sediu steagul UE (noaptea!) și îl înlocuiește cu acel moldobou (nu vă supărați, dar așa este steagul: un bou aurit pe fundal roșu). Apoi Dodon taie din rădăcini suportul metalic de la Președinție să nu se mai poată băga niciun alt drapel. Toți scriu satus-uri pe Facebook. Şi-s fericiiiiți! „Pulsează lungă vreme / În orologi cu paşii uniformi / De ce te temi? Cu mine nu te teme! / De nu te culci, te culc cu sila...Dormi!” ... Vă rog să mă iertaţi. Să nu intrăm în cele sfinte. N-are treabă Eminescu cu saltimbancii de pe Bâc...
DEMITEREA LUI ŞALARU Ghimpu i-a făcut plăcerea lui Dodon: acel care a semnat ukazul a fost chiar noul președinte în persoană, nu altcineva, şi asta-i trei la mână. Tare-s maladets amândoi... Dar eu am o nedumerire: Ghimpu i-a retras „încrederea politică” lui Şalaru, supărat că acela îi contestă geniul strategic politic graţie căruia PL demult nu mai figurează în sondaje cu un procentaj peste pragul de trecere. Aici parcă e clar și asta e una la mână. Dar a mai existat un „intermediar” aici: acel care a fugit repejor cu demiterea de la Guvern la Președinție, acel cu doi la mână. Cine oare este el? Și de ce nimeni nici nu crâcnește despre asta?...
PLAHA – PREŞEDINTE ŞI EL Ca să nu rămână în urmă, Plaha a devenit și el Președinte. Lumea zice că ar avea mai multă putere această funcție a lui decât acea a lui Dodon. De fapt nu-i chiar așa: Plaha s-a făcut Președinte când a vrut și cum a vrut. Adică puterea lui nu e legată de funcție. Funcția e doar un moft. Dar eu zic că-i mai bine așa: atunci când moftul corespunde cu puterea. Cel puțin de ochii și pentru ochii lumii.
LEGEA „MAGNIŢKI” – PENTRU TOŢI SUA a decis – de acum încolo legea e valabilă pentru toate statele lumii! Iată acum, dom’ Gofman, vom vedea și noi cine anume din R. Moldova va nimeri în lista respectivă. Cu alte cuvinte vom înțelege dacă ai turnat la gogoși ori ba.
PORNO CARUSEL Oameni buni, asta nu poate fi real! Cu riscul de a mă repeta, am să vă povestesc o mică anecdotă. Discutam acum câțiva ani cu un prieten francez despre Emir Kusturica și filmele sale. Francezul îmi zicea că le găsește de un burlesc exagerat. Eu încercam să-l conving că nu este. Acum îmi zic că ar fi trebuit doar să-i dau să citească știrile din Moldova. În ce țară, în ce loc mai poate fi posibilă instalarea în centrul capitalei a unui carusel pentru copii cu gagici în pielea goală? Repet: nu e un bâlci oarecare, e ditamai centrul capitalei! După ce pozele au apărut pe net, goliciunea a fost astupată cu nişte cârpeli. Eu nici nu știu dacă realizați cât de hilară și demențială e această poveste! La fel ca și cea cu steagurile și multe altele, de altfel... Așa că Kusturica, dacă s-ar nimeri pe la noi, țara în care berea este considerată alcool, iar vinul – produs alimentar, ar renunţa la ficţiuni şi nu ar mai face decât documentare...
Cam atât pentru această săptămâna şi... pentru acest an.
Vine 2017... Să ne păzească Dumnezeu! Dar vorba aia: El dă, da-n traistă nu pune. Să-mi fiţi sănătoşi, dragii mei, tari în cuget şi buni! Nu vă lăsaţi cuprinşi de ură. Căci a fost scris: răul şi întunericul nu există. Există doar absenţa binelui şi a luminii
