Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog
13 septembre 2013 5 13 /09 /septembre /2013 07:00

 

„„Molda, к ноге!”, răsună comanda unui om al ordinii, şi statalitatea patrupedă se grăbeşte să se execute.”, Emilian Galaicu-Păun, „Ţesut viu. 10 x 10.”

 

Iac’-amu să-mi dzici, iubite cetitoriu, aprigule iubitoriu de pace şi linişte, ţi-e bine ?

 

Iertată să-mi fie această ironică intrare în subiect, dar dacă ai, fidelul meu Sancho (nu te supăra că te numesc aşa, dar simt că mă năpădesc morile de vînt...), bunăvoinţa şi răbdarea să citeşti mai departe, vei fi nevoit s-o suporţi şi pe asta (pe lîngă alte digresiuni (dar, te asigur, nu şi agresiuni, după cum îţi este obişnuinţa), atavism scriptural de care nu ştiu dacă mă voi debarasa vreodată, deşi nici nu prea vreau să scap de el, la o adică).


voleur voleAcum cîteva luni, atunci cînd s-a aşezat pacea şi liniştea peste încălecata (căci îi ducem în cîrcă, fraţilor!) ţară a Moldovei, îmi exprimam neliniştea referitor la constituirea noului Guvern (vezi aici), ponderînd euforia şi zăngănitul de litanii ce răsuna din tot ce putea fi văzut şi auzit la acel moment. Am contra-zăngănit şi eu cum am putut (literalmente ! chiar de la ditamai Europa Liberă !), încercînd să pun o surdină pe goarnele ierihonice ce anunţau spargerea zidului de pe Prut şi revărsarea noastră iminentă direct în străzile Europei. Cu paşaport cu tot.


Ceva mai tîrziu, puneam şi eu un Punkt, aici, dar şi pe paginile online ale revistei cu acelaşi nume, calificînd Executivul drept „tenebru”...


Fraţilor, îmi fac cruce: nu a fost decît o figură de stil !!! ... Dar ei nu ştiu poezie...


Ah, ce bună şi frumoasă apare acum, la lumina nopţii, acea răzmeriţă constantă din Parlament şi Guvern... Dar iată că se întîmpla Huntergate şi acea escaladă a clounadei la toate nivelele puterii: bătaie curată de joc şi călcat în picioare de orice instituţie statală, fără a mai pomeni de bunul simţ. Şi noi am ajuns să-i implorăm: „Linişte, vrem linişte!!!”. Şi ei au zis: „Pozhaluista: all lights switched off!”. Un schizofrenic ar zice că totul nu a avut decît anume această finalitate...


Ah cît de mult îmi doresc ca textele mele neghioabe să nu rămînă decît nişte mostre ale unui paronoiac înnăscut incurabil şi să vină cineva să mi le arunce în faţă jubilator: „Vezi mă, Toma necredinciosule ce eşti, suflai şi tu la apă rece!”... Dar ne-a(m/u) ars din nou...


В тихом омуте черти водятся” zice o zicală rusă. Anume „черти”, ortografiat cu caractere chirilice şi nu altfel. Căci dacă nimereau BEM şi AIC pe mîna dracilor (sau devils, sau diables, etc., etc.) rămîneam totuşi cu iadul nostru (sau al lor, dar acel unde chipurile dorim să ajungem) cu o mică speranţă să ne scoată vreun ange(l) de acolo.


Căci de la Est salvatorii ni se înfăţişează în chip hidos de rogozini, kirili sau oniscen-coibili şi, zău, mutrele lor sperie pînă şi pruncii...


Poate să-şi tragă Leancă şi cîte zece bloguri pe zi în toate gazetele lumii, mai euro-integraţi nu ne vom face! Nu cu discursuri frumoase se face această integrare şi nici cu parafări de documente, oricît de înalt nu ar fi nivelul la care se semnează ele. Această chinuită integrare se face prin unificarea spaţiilor vitale, sociale, culturale, economice, informaţionale...


Urmaşii lui V. I. Ulianov o ştiu prea bine şi aplică à la lettre vechea, dar atît de eficienta reţetă: „Почта, телеграф, телефон”.


Activele „Moldova-Gaz”, în mare parte constituite din banii cetăţenilor (care, apropo, nu au primit nicio cotă valorică în schimbul miilor şi miilor de lei plătiţi pentru conectarea la „gaz”) au fost înghiţite de Gazprom în contul datoriilor...

 

RAO EES se joacă de-a electricitatea pe la noi...


Industria vinului (cică strategică) a trecut în mare parte la capitalişti ruşi... Şi dacă e să presupunem că toate aceste poveşti cu embargoul nu sunt decit o farsă: ţinînd cont de structura capitalului firmelor producătoare de vin, cine poate exclude un telefon în miez de noapte: „Dorogoi tovarishch, a nu-ka dobavi v sleduiushchuiu tvoiu partiiu vina nemnogo kisloty. A my proverim. Nu iА потом про этот случай раструбят по BBC”” ? Ridicol? Desigur!


De spaţiul mediatic nu mai pomenim... Dureros subiect.


Şi acum AIC şi BEM... Oare nu pentru asta să fi vrut ei la linişte şi la umbră?


Este o vorbă deocheată pe la noi: „de parcă ai băut gaz...”. apoi, chiar aşa şi este: noi bem, tot BEM gaz... pentru care tot noi mai şi plătim...


Pe final îţi propun, răbdătorule al meu cititor, un mic exerciţiu:


Quiz UE integraţional (practic toate punctele de mai jos depind în mare parte de R. Moldova, apropo):


1.             Unde ajunge un cetăţean al Moldovei mai uşor?

-                La Paris: +100 de puncte integraţionale

-                La Moscova: - 100 de puncte

-                La Bucureşti: +50 puncte


2.             Ce bere se bea în Moldova?

-                Belgiană: +100 de puncte

-                Franceză: +300

-                Germană: +50

-                Cehă: +50

-                Românească: +200

-                Moldovenească: 0

-                Ucraineană: - 100

-                Rusă: - 200


3.             La care sistem energetic (electricitate, gaz, petrol) suntem cuplaţi?

-                European/Românesc: +200 de puncte

-                Orientul Mijlociu: 0

-                CSI: - 200


4.             Care este ecartamentul căilor ferate?

-                European: +500 de puncte

-                Rus: - 500


5.             Care sunt standardele tehnice folosite în Moldova?

-                UE: +400 de puncte

-                GOST: - 700 de puncte

-                Alte: 0


6.             Unde costă să suni mai ieftin (Skype excluded)?

-                La Paris: +150 de puncte

-                La Moscova: - 150 de puncte


ETC. ETC. ... Aţi prins ideea Quizului? Atunci continuaţi singuri...

 

 

 

 

imagine: Amélia Toussaint "Le voleur volé"

Partager cet article

Published by Vitalie Vovc - dans Dări cu păreri
commenter cet article

commentaires

Despre PUNCT-ul din .FR

Poveşti, povestioare, gânduri, reflecţii, idei mai profunde şi mai superficiale, grave si ilariante... un punct de vedere şi doar atât. Doar un punct în imensitatea blogurilor. Doar un punct din atâtea altele dispersate în nebuloasa reală si virtuală. Doar un punct. Deşi... câte odată nu-ţi lipseşte decât un punct pentru a fi un i! 

"De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna."  Nichita Stănescu

Rechercher