După efervescența din săptămâna trecută, cauzată în mare parte de noutățile care au plouat după reuniunea comună a guvernelor române de la București și Chișinău și de povestea caragialeană, de un hilar stratosferic cu petrecearea de la ATTICO, a urmat o altă săptămâna despre care nu prea vreau să vă scriu... Evenimente trăsnite au fost și zilele trecute, despre care am fi scris și am fi râs copios în alte condiții (cât fac doar ambulanța care a stat blocată de polițiști pentru ca să treacă un cortegiu oficial sau un ditamai Airbus de la AirMoldova închiriat de naiba știe care mahăr ca să scrie „Relax” pe cer cu ocazia lansării unui post de radio!), dar ele s-au înecat în oceanul de anxietate legat de evenimentele din Ucraina. Îmi vine greu să scriu despre altceva, să pun pe același cântar valoric alte actualități...

La modul general sunt oarecum interlocat (în afara celorlalte sentimente) de lejeritatea cu care publicul tratează subiectul respectiv. Din ce în ce mai des îmi trec prin cap paralele istorice... Povești trecute (nu bag mâna în foc că ar fi și adevărate, dar totuși...) precum acea a lui Daladier. Cică în 1938, după semnarea acordurilor de la Munich, Daladier ar fi fost convins, cât a durat zborul retur, că va fi linșat la întoarcerea lui în Franța. Dar pe atunci telegraful era deja inventat, toți ascultau un fel de Facebook al epocii – radioul, iar avioanele zburau mai lent. Cât a plutit Daladier prin ceruri, propaganda și-a făcut treaba. Daladier, spre marea lui surprindere, descoperea că era întâlnit în calitate de erou național. El era omul care „aducea pacea” francezilor! Daladier ar fi rostit atunci „Ah les cons!”, dar există și variante care susțin că ar fi fost puțin mai politicos și că ar fi spus doar „Ces gens sont fous!”. Unii afirmă că totul ar putea fi o invenție livrească a lui Jean-Paul Sartre pentru romanul său „Les Chemins de la liberté” (chiar dacă însuși Daladier ar fi recunoscut că ceva totuși a fost spus).

Adevărul e că peste doar un an începea „oficial” cel mai teribil măcel din istoria omenirii - WW2! Iar Franța lui Daladier cădea în doar câteva săptămâni în 1940...

Din păcate, ceea ce ne-a fost prezentat drept o eventuală destindere în Ucraina nu au fost decât palabre. Rusia nu doar că nu și-a retras armata, ci a continuat pregătirile... Noi unități aduse, tehnică capibila să tragă cu muniții nucleare tactice (hârburi vechi datând din timpul URSS-ului), poduri militare care apar peste noapte în Belorusia, la câțiva kilometri de frontiera cu Ucraina...

Poate că am citit prea multe cărți despre război, poate că sunt prea empatic... Dar dacă și există un lucru de care mi-e teamă, este războiul...

Doamne, păzește-ne!

Și în Republica Moldova oare ce se întâmplă în același timp?

Oficialii anunță că ei controlează situația și că nu ne amenință nimic, căci suntem un „stat neutru”. Prețurile cresc iar Banca Națională ne anunță rate de inflație record...

În Republica Moldova, neutră pâna la neuroni, a fost viceministrul rus de externe, Andrei Rudenco. Apoi viceministrul rus de externe, Andrei Rudenco, a mers la Tiraspol, unde a onorat „însemnele statale” ale separatiștilor. Bănuiesc că Rudenco a venit să organizeze retragerea trupelor ruse de ocupație din Transnistria și să participe la auditul MoldovaGaz de către experți independenți. Nu văd ce ar căuta altceva la Chișinău în condițiile actuale. Apropo de MoldovaGaz: Igor Grosu ne-a spus următoarele: „Noi vrem să ştim şi să fim siguri dacă datoriile care se înaintează nouă, cu adevărat sunt ale noastre.” Nu cumva Preşedintele Parlamentului R. Moldova ne spune că noi plătim actualmente fără a ști cu adevărat pentru ce anume plătim?

LEGEA ANTI-OPOZIȚIE Aș fi pus punct aici, dar cred că este imperativ să vorbim despre un proiect de lege vicios și potențial extrem de periculos. Nu exagerez deloc. Citiți atent, dar foarte și foarte atent, ce scrie aici. Ne spune același Grosu: „Fiind vorba despre stare de urgență în energetică, sănătate publică sau, Doamne, ferește, ceva mai grav. Acest proiect de lege îi vă viza pe cei care fac propagandă și manipulează. Sancțiunile vor fi graduale. După ce terminăm consultările pe interior, vom aprecia opiniile jurnaliștilor la acest subiect. Acolo vor fi vizați chiar și cei care acum difuzează știri, dar până acum nu erau monitorizați nicăieri, diferite site-uri. Vă fi reglementată, inclusiv, propaganda în mediul online.”

Și acum vă explic: a combate propaganda rusească nu e doar bine, e un imperativ! E, dacă doriți, o chestie vitală, de securitate națională. Pân-aici suntem de acord. O spune și Asociația Presei Independente: „Republica Moldova a fost și rămâne ținta propagandei străine, în special, a propagandei pro-Kremlin prin instituțiile media, foarte multe la număr, care sunt retransmise aici.”

Dar de aici încolo încep problemele. Ați văzut undeva scris „Rusia” în citatul lui Grosu? Eu – nu, dar nu-i exclus să nu pot citi. Dacă dorești să combați propaganda rusă, interzici posturile rusești de propagandă. Ori poate nu știți care sunt ele? Inspirați-vă de la ucraineni atunci: ei au o listă oficială. Sau de la țările baltice: ei au una mai mică, dar tot o au.

Da, eu nu am văzut scris „Rusia” în textul lui Grosu.

În schimb am văzut mi-a atras atenția această frază: „Acolo vor fi vizați chiar și cei care acum difuzează știri, dar până acum nu erau monitorizați nicăieri, diferite site-uri. Va fi reglementată, inclusiv, propaganda în mediul online”. Și cine anume va decide care știri sunt „fake” și care nu sunt?... Şi dacă mâine cineva va decide că subsemnatul face "propagandă în mediul online" şi „manipulează”?

În URSS acei care îndrăzneau să spună că regimul nu este tocmai bun, erau duși la casa de nebuni. Fiindcă puterea a decis că trebuie să fii nebun ca să afirmi asta!