Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
27 octobre 2019 7 27 /10 /octobre /2019 22:29
Săptămâna în care a roşit Moldova
nici tu măcar amintiri
doar o pată umană întinsă pe jos, după ce-au să-l ridice şi ducă,
ale cărei contururi sînt una cu, pe dinăuntru închise, frontierele ţării ce nu e.
după cît de păzit îi, cum n-a fost o viaţă, e limpede: nu mai apucă

să dea – abreviere – M[oldova&]UE!”,

Emilian Galaicu-Păun, "Arme grăitoare" (Cartier, p.44, 2009)

 

Cred că nu ar fi exagerat dacă voi spune că alegerile (primul tur pentru locale și parlamentare repetate pentru 4 circumscripții) care s-au derulat săptămâna trecută au eclipsat orice alt eveniment din Republica Moldova. E firesc. Procesele democratice în general și alegerile, chintesența democrației, în particular, întotdeauna ar trebui să fie în centrul atenției unei societăți sănătoase.

Din păcate, vom fi nevoiți să constatăm, nu fără tristețe, că suntem departe, prea departe, de un retur la normalitate. La primul tur al alegerilor au participat cu aproximativ 200.000 (!) de alegători mai puțin decât în 2015. Oficial, doar 42% din alegători au ieşit la vot… Rata participării la alegeri e în continuă scadere… Oricare nu ar fi cauza acestei tendințe, cifrele ne spun cu încăpățânare că toată această clounadă, complexă și mulți-eșalonată, care a căpătat numele de „statul independent Republica Moldova” este profund viciată, coruptă (în sens de putrefacție) și în ultimul timp chiar periculoasă, atât pentru cetățenii propriei țări (dar aici ei singuri își sapă groapa), cât și pentru regiune în general. Fiindcă vid de putere, în pofida clișeului des utilizat, nu există prin definiție. Există doar retragerea unei forme de putere (dorită sau înțeleasă) în favoarea unei alte forme de putere (nedorite sau rău înțelese). Nu vă place democrația? Nicio grijă: vine autocrația, mafia-craţia, colonizarea în loc … Orice altceva sau un mixt din toate acestea.

Nu, noi nu ştim ce-i asta libertate şi aşa şi nu am însuşit cu ce se mănâncă democraţia…

Dar se prea poate că acest scor să fie o reflectare a unui dezastru care deja s-a produs – emigrarea masivă a populației. Eu sunt adeptul acestei ipoteze. Avem o societate destul de politizată și rata de participare îmi pare exagerat de mică… Dar în acest caz cele scrise mai sus nu doar că nu-și pierd din sens, ci capătă o semnificație absolută de sentință (în italiană, de la sine înțeles) : Finita la comedia! Mascarada asta trebuie oprită!… Apropo, zilele astea am aflat că 440.863 de moldoveni participă la programul de imigrație al Statelor Unite „Green Card”…

TRANSNISTRIA NU VOTEAZĂ Absența totală a alegătorilor din Transnistria nu este altceva decât o dovadă a faptului cât de departe suntem noi de orice fel de re-integrare. Dar și un indicator clar pentru oficialii din Republica Moldova și acei internaționali (OSCE în mod special) că orice cedare a Moldovei de ordin economic sau instituțional nu este decât o poartă deschisă pentru bandiții transnistreni pentru ca ei să se îmbogățească și mai mult și să-și consolideze „separatismul”. Cifrele au vorbit! Mai departe, fără concesii din partea Tiraspolului de ordin politic și de ordin al unificării spațiului informațional nu se poate avansa. Și altceva: am primit o dovadă clară despre ce anume s-a întâmplat la prezidențialele din 2016. Votul masiv al transnistrenilor de atunci nu a fost un „avânt democratic”, ci o operațiune bine coordonată de ingerință în treburile interne (eufemistic vorbind) ale unui stat și nu trebuie tratată din alt punct de vedere. Iată unde plâng dosarele despre „uzurpare a puterii de stat”! Retrospectiv vorbind, repet aici ce am zis atunci, în 2016 : alegerile prezindențiale din 2016 trebuiau invalidate!

DIASPORA BLUES De acum încolo orice batere cu pumnul în piept venită din partea activiștilor de aiurea de prin lume despre „rolul diasporei” care să mai și ceară privilegii sau statut aparte nu o voi întâmpina decât cu hohote de râs. Doar 9,6 mii de cetățeni și-au mișcat poponețul că să-și voteze reprezentantul în parlament față de cei 64 de mii în februarie, atunci când nu au votat pentru un deputat al lor, ci pentru o mascotă indicată de la Chișinău. De fapt, același lucru s-a întâmplat și de această dată, fiind aleasă candidatul partidului de guvernământ. Dar și de aici se pot trage învățăminte: nu, diaspora nu-i mai brează decât populația din R. Moldova. Cu o singură diferență: ei au experiența Europei, o trăiesc zi la zi, și sunt profund pro-europeni. În rest, ei sunt la fel de manipulabili și maneabili ca și acei din R. Moldova. Oamenii se informează din sursele media din Republica Moldova sau din aceleași rețele de socializare. Toți! Inclusiv acei plecați în străinătate. Și dacă mass-media din țară nu i-a chemat pe emigrați la vot, fiind focalizată asupra localelor din R. Moldova, atunci ei nici nu au ieșit. Dacă nu i-a chemat televizorul să „salveze naţiunea” de un eventual dodonel, spiritul lor civic și setea de democrație a dormitat liniștit pe canapeaua molicică urmărind următorul epizod al vr-unui serial la modă pe Netflix, scrolând a lene newsfeed-ul de pe Facebook din telefon. Acest scor mai este și despre influența „liderilor” presupuși (cel mai des auto-presupuși) ai „diasporei”. Fără suportul mediatic, fără resursa administrativă din țară, ei sunt niște “neica nimeni”. Și de fiecare dată când cineva va încerca să-mi afirme contrariul îl voi trimite la rezultatele acestui scrutin.

REZULTATE Despre rezultate ar fi probabil prematur să scriem. Vom aștepta turul doi. Dar câte ceva se poate deja spune, în special despre culoarea consiliilor raionale, spre exemplu… Harta republicii se face din ce în ce mai roşie… De rușine, probabil. Și la CMC e jale mare. Or, CMC nu ți-e primarul! Acolo este concentrată puterea reală din Chişinău… E dreprt că ei, tradițional, preferă să-și facă mendrele fără a fi în sofitele mediatice și chişinăuenii se lasă păcăliți, excitându-se doar de la primar… Din rezultatele primului tur vom mai menționa și acele 190 de primării câștigate de PDM! Partidul este mai viu decât credeau mulți. Și am bănuieli că anume PDM va rămâne în continuare veritabila forță pro-europeană și progresistă din ţară… Tot meritul pentru această stare de fapt (să fiu înțeles corect: nu există motive mari de bucurie aici, căci a fi partid de opoziție în Moldova e o soartă vitregă, iar aleșii locali au în gestiune sate, orașe, raioane, nu like-uri pe FB și nu televiziuni, și nici nu coloniţe de cifre macroeconomice…) le aparține ACUM-iştilor și talentului lor politic… Dar despre acest lucru vom discuta mai pe îndelete după turul doi al scrutinului.

DODON-ÎMPĂ(R)ATUL Rețelele sociale vuiesc din cauza ținutelor vestimentare ale cuplului Dodon la ceremonia de inaugurare a împăratului Japoniei. Au și de ce, la o adică, dar ar fi fost oarecum straniu, dacă ar fi fost altfel. Din cartof portocală nu faci oricum nu ai încerca… Altceva e de remarcat. Marele „torpedonoseţ” al Moldovei a explodat toate bugetele pentru întreținerea sa, mai dihai ca o casă regală! Iată că și la această ceremonie (ce face un socialist la încoronarea unui împărat e o întrebare de alt ordin) s-a deplasat cu alai, cu cățel și purcel, luându-și până și fratele (!) nu doar copiii în călătorie…

MUZEUL DISCORDIEI Preș-edintele vrea să închidă Muzeul ocupației sovietice, adică să-l prefacă în muzeul eliberării. Ar fi fost de mirare ca din partea lui Dodon să vină și altceva în afară de mancurtism rudimentar. Dar iată ce s-a întâmplat mai departe în afară de nedumerire nu mi-a stârnit niciun sentiment. Unioniştii, în loc să-i sară în cap toți împreună și fiecare în parte lui Dodon, au început a se hărmălăi pe rețelele de socializare de la cine a fost care l-a creat... Las-că-l închide Dodon și poate vă veți împăca...

TVR CARE NU-I Vă ziceam cu câteva ediții în urmă: revenirea TVR-ului în grila de emisie e hârtia de turnesol a acestui regim, căci licența a intrat pe mâna lui Plahotniuc care difuza în loc de TVR o cacialma de prostologii, preponderent din televiziuni rusești. Săptămâna care a trecut CNA i-a acordat canalului lui Dodon, Accent TV, dreptul de a redifuza Pervîi kanal de la ruși, una din armele principale de propagandă a Kremlinului. Despre TVR – nimic. CNA sfidează direct, își bate joc în cel mai josnic mod de Prim-ministrul Maia Sandu care și-a făcut publică opinia insistentă despre revenirea TVR-ului în ţară. Până una-alta însă, suntem nevoiți să constatăm: acest regim nu este deloc despre lupta împotriva corupției. El nu este nici măcar despre lupta împotriva lui Plahotniuc. Acest regim este doar și doar despre geopolitică! Nimic altceva! Acest regim este despre renunțarea Moldovei la orice veleitate pro-europeană și despre re-intrarea ei în țarcul Kremlinului!

KULMINSKI LA POPESCU Nu credeți ce vă ziceam cu un rând mai sus? Iată încă una: filorusul Kulminski, promotorul „societăţii civile moldoveneşti”, e numit consilier al lui Popescu la externe. Cred că a venit timpul să renunțăm oficial la bucăţica „IE” din „MAEIE”. Nu-i frumos să păcălim lumea degeaba. Și Dodon va fi mai fericit, și Karasin (care a fost decorat cu „Ordinul de Onoare” de Dodon), și Vlah (care vrea exact tot ce i se dă și Transnistriei. păi are dreptate: nu stau pe aceleași baricade? nu duc același război?), și Transnistria (care iarăși face manevre militare). Concordie totală: de la Vladivostok la... măcar până la Prut, dacă nu până la Paris.

AJUTOR FRĂŢESC Iar ca tot acest circ să fie desăvârșit vom mai adăuga următoarele: UE ne mai dă 14 mln de euro! Cred că nici ei nu mai știu cum să formuleze scopul acestor „ajutoare”. De cealaltă parte, Rusia blochează, a câta oară! o partidă de struguri și prune din Moldova... Uite-aşa relaţii de „frăţie”. Bine, în afară de asta eu totuși sunt curios să știu care este idiotul care mai încearcă să ducă ceva înspre Rusia...

ARDEM! Dar să ştiţi că ne arde casa şi fără geopolitică... Ne-o facem cu propriile mânuţe. Astă vară membrii Societăţii Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii au alertat autorităţile că au fost depistate mai multe cadavre de cocostârci otrăviţi din cauza folosirii excesive a erbicidelor în preajma satului Răculești. 6500 de lei (325 de euros) – doar atât i-a costat crima pe „agricultori”! Cel mai probabil berzele au pescuit ceva din Răut... La Anenii-Noi legumele care au fost crescute pe o suprafaţă de 7.45 ha vor fi nimicite din cauza concentraţiei peste măsură de mari de plumb. Ele au fost irigate cu apa din râul Bâc... Apropo, şi asta se poate soluţiona cu „geopolitica”! În UE există legi şi norme inclusiv şi pentru mediu...

Iar Cireșica de pe tort din această săptămână o vom trimite la Curtea Constituțională. Un judecător, Eduard Ababii, a cumpărat doar anul trecut peste 300 (!) de loturi de pământ și un apartament care l-a costat exorbitanta sumă de... 1500 de euros! Fabulos noroc la afaceri, de care vă doresc să aveţi parte şi Dumneavoastră, dragii mei cititori!

Partager cet article

21 octobre 2019 1 21 /10 /octobre /2019 21:48
Sӑptӑmâna în care justiţia Moldovei s-a înecat la Veneţia

Săptămâna trecută la Chișinău a avut loc un eveniment cultural remarcabil, care s-a bucurat de un succes impresionant: festivalul „Zilele Filmului Românesc” a adunat aproximativ 3000 de spectatori, ceea ce este nu doar extraordinar, ci și o dovadă că cel puțin spațiul cultural ne este demult unificat. Dar și o mărturie că a apărut un public suficient de receptiv pentru valoare! No, cel puțin avem siguranța că acești 3000 s-au ridicat puțin în piramida lui Maslow. Pe ceilalți 3.000.000 când îi ridicăm?

Vom începe astăzi cu o noutate care nu este despe noi, dar care ne privește în modul cel mai direct. Francezii se pare că se opun destul de categoric negocierilor de adeziune la UE pentru Macedonia de Nord și pentru Albania. Nu vor ei state noi în UE și atâta-i tot! Ei cu Brexitul nu știu cum să se lămurească... Acesta este primul lucru pe care ar trebui să-l însușim. De aceea, și știu că sunt mulți din aceștia pe la noi, orice afirmație despre „integrare europeanӑ” a statului independent Republica Moldova trebuie calificat drept „batere de apă-n piuӑ” (pentru a păstra un registru al limbajului decent). Ceea ce demult este o evidență strigătoare la cer pentru finii observatori ai proceselor din UE (vedeți aici un text din 2011), devine astăzi enunțat tare și răspicat!

Pentru noi alegerea e simplă și clară ca lacrima mamei ce-și petrece odrasla în străinătate la Aeroportul Internațional Chișinău: „russkii mir” sau civilizația europeană. Pentru prima opțiune nu trebuie să facem nimic, este ceea ce avem azi și el vine singur peste noi. A doua opțiune (care înseamnă inclusiv bunăstare materială și luptă împotriva corupției eficientă) nu poate fi realizată decât prin Unire. Mai există întrebări?

Iar al doilea lucru pe care suntem nevoiți să-l constatăm e chiar trist de tot: o vreme ne comparau toți cu Albania... Dar iată că Albania bate insistent la ușa UE. Noi, unde-am fost, acolo am rămas...

Mai departe lucrurile devin extrem de plictisitoare, dar suntem nevoiți să le constatăm, că așa ni-i formatul:

ELECTORALA Octavian Ţîcu vrea comisie de anchetă în Parlament pentru a-l cerceta pe Dodon referitor la faimoasele filmulețe. În Parlament este susținut de tocmai 2 deputați! 3 din 101. Ce să zic? Multă verticalitate și respect pentru Constituție mai avem în legislativ!

Dumitru Țîra a cerut CEC-ului să fie scoși din cursă Ceban și Năstase. Dar în statul nostru „dezpiramidizat” se pot scoate din cursă doar candidați de alde Codreanu. La noi e ca la Orwell: toți sunt egali, doar că unii sunt oleacă mai egali ca alții, căci Curtea de Apel l-a achitat pe Ceban, dar l-a scos definitiv din cursă pe Codreanu.

În această campanie vești destul de trăsnite ne vin de la Anenii-Noi. Săptămâna trecută vă scriam despre un oarecare Octavian Zelinski de la... ACUM, dar să vedeți ce candidat are PSRM! Fiul lui Serafim Urecheanu în persoană! Cred că ar trebui să le acordăm Anenilor-Noi titlul de „buricul politicii moldoveneşti”, căci de acolo ne vine o înțelegere perfectă a situațiunii din țară!

În fine, duminică sunt alegeri! Tradițional, vă chem și vă îndemn insistent să mergeți la vot! De la asta începe tot: de la conştientizarea importanței actului în sine!

TANCURILE RUSEȘTI De obicei, adepții „pӑcii sociale” și „batistei pe ţambal” folosesc un clișeu deja consacrat, luând în derâdere orice argument care le-ar aminti de „geopoliticӑ” și de „mâna Moscovei”: acel al „tancurilor ruseşti”. Râd ei râd, dar degeaba! Și ucrainenii râdeau... Le-aș recomanda să privească o dezbatere la „Europa Liberӑ” (antena din Rusia) la acest subiect sau să vadă ce spun chiar rușii despre asta. Atunci când vin tancurile e deja târziu. Adevăratele lupte se duc în altă parte. Și altfel.

BĂTĂLIA PENTRU CCA Socialiștii nu au ascuns niciodată că vor și audiovizulalul. O ședință în care s-a dorit demiterea lui Vicol s-a încheiat cu scandal. Ținând cont de ceea ce ziceam puțin mai sus, ar trebui să ne intereseze subiectul dat foarte și foarte mult! Iată că și Usatîi vine cu o declarație care ar trebui, cel puțin, luată în serios. El afirmă că Dodon și-a creat un mega-holding media mai puternic decât acel al lui Plahotniuc. Și că, de recent, a adăugat la buchetul sӑu cunoscutul portal de știri, Unimedia... „Stat capturat”, zicea careva?...

FEDERALIZAREA: DOWNLOADING Încet, dar sigur, Dodon și ai săi „aliaţi” îi dă în cai cu federalizarea. La Comrat a promis să împingӑ în Parlamentun pachet de legi care ar întări „autonomia” Gӑgӑuziei. Despre Transnistria am și obosit să scriu. Vă las să vedeți ce zice și Dumitru Minzărari, fost secretar de stat în domeniul politicii de apărare și cooperare internaţională în cadrul Ministerului Apărării al Republicii Moldova, despre ultima rundă în format 5+2 la general și despre rolul OSCE în particular.

POPESCU CONFIRMĂ STATUL PE LOC Ministrul nostru de externe ne confirmă o evidență. Președinția și-a scris discursul cum a vrut. MAEIE cică le-a trimis niște „teze directorii”. Dar el ne zice că nu-i nimic grav. Că nu există „prejudicii” și că diplomații se arată „înţelegӑtori”. Da, are dreptate: Moldova nu-i Albania. Ăia știu ce vor. Noi – nu. Exact asta a înțeles „lumea diplomatică”. Sper că Nicu Popescu nu crede sincer ce spune și că e o declarație de circumstanță (căci ce altceva putea spune acum?). Altfel e, pentru a folosi o expresie franceză, un elementar „aveu d’incompétence” (mărturie a incompetenței). Dodon, prin discursul său la ONU, ne-a transformat dintr-o țară care se confruntă, cert, cu mari probleme, dar are aspirații clare, într-o țară cu... aceleași mari probleme, dar care nici barem nu știe ce vrea, ori mai degrabă o întoarce pe dos, spre cohorta de țări-paria, care sunt ascultate, înțelese desigur de „lumea diplomaticӑ”, dar evitate și izolate cu grijă ca pe niște bube rele...

CUIRASATUL DODON Dodon nu doar promite „torpede” (torpile în română) pentru partenerii de coaliție la emisiuni televizate, ci îi dă intens cu tunurile, o adevărată canonadă!, direct în statalitatea Republicii Moldova. Presa străină, spre exemplu, afirmă că există suficiente motive să se creadă că Dodon le-ar fi promis rușilor Aeroportul de la Chișinău. Nici simbolurile de stat nu sunt respectate, căci acvila de pe stema de stat are o tendință supărătoare de a scăpa crucea din cioc atunci când mega-creștinul Dodon se întâlnește cu alți „şefi de stat”... Pe lângă aceste „fapte, nu vorbe” butoaiele de vin trimise lui Putin par o gogomănie copilărească... Interesant, îi va ajunge oare lui Onişcenko vinul primit de la Dodon pentru a vopsi gardul reședinței prezidențiale?..

JUSTIŢIA DE LA VENEŢIA Atât de influenta (se pare ca doar la noi, în R. Moldova) Comisie de la Veneţia a publicat un aviz despre reforma justiției din R. Moldova. Din acele câteva declarații și documentul oficial publicat eu am înțeles următoarele: s-au uitat oamenii ceia peste proiectul reformei, și-au pus mâinile-n cap de la ce au cetit și au zis: „Gata, stop! Opriți-vă! Mai departe – faceți ce vă zicem noi!”. Ceea ce nu-i cel mai rău lucru, la o adică.

GAZ CU BUCLUC Se pare că tot GAZ-ul care vine din Rusia e cu năbădăi. Dar aici nu de gaze naturale vom vorbi, ci despre acele ambulanțe cumpărate de la ruși încă pe vremea PD-ului. S-au cimparat 69 de mașini a câte 37.000 de Euro fiecare. E un preț relativ mic, dacă am ști exact ce s-a cumpărat. Iată ce am găsit despre niște ambulanțe achiziționate în România: „Cât despre ambulanțele noi achiziționate recent de DSU-IGSU, cele de tip B 4x2 78.533 euro , B 4X4 87.034 euro, C 106.441euro prețurile de mai sus la cele noi incluzând și TVA 19%”. Eu aș aminti doar că noi nu suntem suficient de bogați pentru a cumpăra lucruri ieftine. La ce servesc 69 de mașini, dacă le arunci la gunoi? Și procurorii au întrebări. În fine, poate e mai sigur, din toate punctele de vedere, să ai de afacere cu țări civilizate?..

Cam atât. Cireşica de pe tort o vom trimite, nici nu știu cui anume, „autoritӑţilor locale” (adică la Primăria Chișinăului?) sau Guvernului (care a alocat banii din... „bugetul municipal”?). În fine, iată povestea: în ziua când tot Chișinăul se pregătea de un mare chef, de hram, vreo 30 de persoane au venit cu flori, cu busuioc și mare alai, să inaugureze bustul regretatului Dumitru Matcovschi pe alea clasicilor... Dar bustul – ia-l de unde nu-i! Nu-i bustul! N-au dovedit să-l pună! Și nici să comunice n-au dovedit...

Partager cet article

14 octobre 2019 1 14 /10 /octobre /2019 12:15
Organizația Națională din Basarabia (ONB) ”Arcașii lui Ștefan” (https://observatorul.md/social/2019/09/13/61754_onb-arcaii-lui-tefan-eroii-antisovietici-din-soroca)

Organizația Națională din Basarabia (ONB) ”Arcașii lui Ștefan” (https://observatorul.md/social/2019/09/13/61754_onb-arcaii-lui-tefan-eroii-antisovietici-din-soroca)

nu uita: nervul – a vrut să-l înjure: de unde ştii ce-i cu nervul meu? – e rupt şi numai tu singur ai să-l poţi întregi, nu femeia – de ce: femeia? – pentru că speri că ea te va ajuta să devii iar întreg... de altfel, nici tu singur nu vei fi în stare, trebuie să-i chemi în ajutor pe părinţi, pe bunei – aşa scrie în cărţile tale? – acela zâmbi şi nu zise nimic”,

Vladimir Beşleagă, „Viaţa şi moartea nefericitului Filimon”, (Cartier, 2013, p.63)

 

Sunt săptămâni în care scriu aceste texte cu de-a sila. Dar le scriu. Din inerție, din inconștiență, din disciplină, din respect pentru o înțelegere tacită, dintr-un angajament pe care mi l-am asumat și vi l-am enunțat cândva demult, într-o sfântă vineri, dar pe care cu siguranță l-ați uitat… din egoism (să nu-mi reproșez că am stat cu mâna-n sân), din durere, empatie… Mi-ar place să spun din speranță, dintr-un entuziasm nebun de a participa și ajuta o lume care se schimbă, dar…

În fine, să purcedem :

A PLECAT ULTIMUL ARCAŞ Despre mișcarea de rezistență împotriva sovieticilor de pe teritoriul fostei RSSM nu se știe mare lucru. Această constatare nu ne face deloc cinste. Știe careva dacă „Arcașii lui Ștefan” sunt pomeniți în manualele de istorie? Dar ce să mai întreb, dacă un adolescent de 14 ani mărturisește că a auzit despre deportări abia pe platoul de filmare a unui film?... Ultimul „arcaş”, Ion Moraru, a plecat în lumea celor drepți... Dumnezeu să-l odihnească, iar pe noi să ne ierte, căci nu știm ce facem...

Fiecare popor, fiecare țară, are nevoie de eroi, de fapte mărețe, de argumente trainice şi statornice, care să-i asigure continuitate, cu care să se poată mândri, în care să-și găsească repere suficient de solide pentru a se poziționa în raport cu alte popoare. Nu de dragul unei pretinse și false competiții, ci pentru pentru a alimenta un sentiment de demnitate umilă care să ne spună un singur lucru: „Nu suntem cu nimic mai răi ca alții!”. Ni s-a inculcat de-a lungul deceniilor că am fost duși la abator fără a crâcni, or, la noi, ca și în alte părți, au existat acte de rezistență, cu atât mai valoroase cu cât de disperate păreau în fața unui inamic necruțător și incomensurabil... În mare parte a funcționat... Au nu ne tratăm noi înșine de popor „mioritic” (denaturând până la absurd valoarea simbolică a unui mit fundamental)? Au nu spunem la cea mai mică ocazie despre noi „mămăliga nu explodează”? Ori poate de asta și spunem ce spunem, fiindcă Ion Moraru nu-i în manualele de istorie? Poate de asta și spunem ce spunem fiindcă nu cunoaștem despre acele răscoale ale femeilor din timpul foametei, care atacau depozite cu pâine?... Iar înainte de a căuta date istorice, începeți prin a ceti măcar beletristică: Vladimir Beșleagă, „Viaţa și moartea nefericitului Filimon”, spre exemplu. Sunt acolo suficiente piste pentru reflecție.

TRANSNISTROLOGIE După ping-pong-ul declarativ despre proiectul de rezoluție al lui Şora, parcă dictat direct de Kozak - că e coordonat, că nu e coordonat cu... guvernul -, până la urmă la Bratislava nu s-a semnat nimic. Și asta-i bine! Între timp aflăm că Orange Moldova și Moldcell au făcut front comun și se opun intenției Guvernului și ANRCETI de a oferi licenţă companiei Interdnestrkom, ce face parte din grupul Sheriff, controlat de milionarul Victor Gusan. Siderant! Și cu atât mai mult e bine că nu s-a semnat cu cât OSCE se pare că o ia razna rău de tot: în Ucraina unul de-ai lor își permite să afirme că Crimea a aparținut Rusiei, în Moldova – că dacă dispare arsenalul de la Cobasna, atunci armata rusă va trebui să plece acasă... Asta cum? Un fel de avertizare amicală: fiți atenți ce faceți, „bratani”, ca e rău dacă distrugeți arsenalul?

SOFT POWER? Un interviu de citit neapӑrat (!), apărut săptămâna aceasta: Dmitrij Chmelnizki, istoric, publicist, emigrat în Germania din 1987, răspunde la întrebări despre recrutarea de către Rusia a „agenţilor de influenţă”. Tot în această săptămână a apărut în presa occidentalӑ și o investigație despre o unitate specializată a FSB-ului care se ocupă anume cu așa chestii... Și pe acest fundal ne vin și alte noutăți, de la noi: la Chișinău a fost înregistrată organizația „Opora Rossii”, iar cea mai trăsnită (cel puțin pentru mine) este acea despre candidatul Platformei „Demnitate și Adevăr” în consiliul raional Anenii Noi, Octavian Zelinski, nimeni altul decât fratele lui Rodion Zelinski, provocatorul din cazul de rezonanță internațională din Rusia, „Novoe Velicie”. Mai e nevoie de comentarii?...

FILAT & PLATON – DEŢINUŢI POLITICI? Oricât de trăsnit n-ar părea, dar anume un asemenea amendament a fost depus la APCE prin care s-a cerut urgentarea examinării și clasarea dosarelor inițiate de către „fostul regim” împotriva activiștilor politici și avocaților acestora. Andrian Candu (PD) și Doina Gherman (PAS) au votat impotrivă și se cuvine să-i felicităm pentru curaj. Inga Grigoriu (PPDA) – pentru... Alexandru Machedon (PPDA) a rămas, cică, tablou. Kozlovska, de la „Open Dialogue”, e la fel de indignată, ceea ce e un marker mai mult decât elocvent în cazul respectiv...

ÎNCĂ UN POST TV RUSESC ÎN MOLDOVA Consiliul Audiovizualului (CA) a acordat cu votul a 5 membri PRO şi un vot împotrivă, în cadrul şedinţei din 4 octombrie, licenţă de emisie unui nou post de televiziune, Canal 5, care va retransmite postul „Peterburg - Piatyi kanal” din Federaţia Rusă. Fiindcă 70% nu sunt suficiente! Partea bună e că se discută despre retragerea licenței REN TV, dar până la decizia finală mai este... Întrebarea mea este următoarea: dragi membri ai CA, dar cu dorința arzătoare și insistentă a Prim-Minitrului, Maia Sandu, de a întoarce frecvența TVR-ului ce faceți?

Am vrut să vă mai scriu câte ceva, despre campania electorală cu numeroasele cazuri de încălcare a legislației electorale, repiramidizare, despre cum CNA îl apără pe nașul lui Dodon de la Metal-Feros, despre acei 4000 de șoferi beți și victimile lor, despre Ziua Vinului, la care s-a băut mult, uneori și frumos, și despre 22% din vinul nostru care pleacă cică în Belorusia (care exportă creveți în Rusia), dar ne vom opri aici.

În ultimii cinci ani nr. de elevi și de studenți s-a micșorat cu tocmai 12%, la fel s-a micșorat și numărul profesorilor, iar fără remitențe sărăcia din Moldova ar fi fost de două ori mai mare.

Cireșica de pe tort pe acest absurdistan desăvârșit a fost decizia Curții de Apel care l-a făcut pe Andrei Năstase... Primar de Chișinău! Ce cadou otrăvit! Se pare că socialiștii vor mai rupe v-o funcție înaltă... Rămâne de văzut dacă noul edil suspendat își va reclama restanțele la salariu.

Partager cet article

7 octobre 2019 1 07 /10 /octobre /2019 11:22
Săptămâna în care au dat năvală creditorii

Vom începe, tradiţional cu ceva bun :

EROII DE LA SMURD Am promis cândva că voi vorbi cât mai des posibil despre ei. Săptămâna trecută SMURD din România a transportat un moldovean din Muntenegru la Chișinău după ce acela a suportat un accident vascular.

ROMÂNIA NE PROMOVEAZĂ ÎN ROMÂNIA Republica Moldova este invitata de onoare în Maramureş şi la Baia-Mare. Pentru ca să-şi promoveze produsele.

Cam atât cu noutăţile bune, căci restul sunt toate cu „clenci”...

MONEY, MONEY, MONEY Must be funny in the rich men’s’ world... O delegaţie FMI și Frederica Mogherini au vizitat săptămâna trecută Republica Moldova. Și unii, și alta au spus exact același lucru: vă dăm bani, dar vrem reforme... Bla-bla-bla-ul cu care deja suntem deprinși de 10 ani. Lucrul amuzant este că cea care iradieaza bucurie și optimism este Prim-Ministrul Moldovei, cea care milita acerb pentru sistarea finanțării înainte de alegeri. Cu FMI nu i-a mers, dar cu UE chiar a reușit! Zic „amuzant”, căci aș vrea să-i văd reacția dacă un adversar politic ar începe azi să facă lobby pe la donatori pentru ca să-i închidă robinetul. Și încă un detaliu: ex-premierul, Pavel Filip, atenționează că unul din acorduri cu care se laudă guvernarea, acel care prevede finanțarea interconectării electrice cu România, a fost convenit de fostul guvern. Filip în genere a fost foarte activ și chiar pertinent activ săptămâna trecută, dar despre asta – puțin mai târziu. Aceste vizite grupate ale donatorilor mi-au adus aminte de un banc mai vechi: „Cică stă salata „olivier” cumințel în stomac. Când colo, toc-toc-toc. Care-i acolo? întreabă ea. O sută de grame! De unde vii? De la un chef! Bine, intră. Peste puțin timp, iar: toc-toc-toc! Care-i, bre? 100 gr! De unde vii? De la un mega chef! Bun, intră. Și iar: toc-toc-toc! Care-i acolo? 100 gr! De unde? De la un super-mega-chef! Și atunci salata zice: Hmmm, ia să ies eu să văd ce fel de chef e acolo!”(să am iertare pentru aceste rânduri puțin apetisante...) Cam așa-i și cu vizitele astea: probabil și-o fi zis „donatorii”: „Ia să vedem și noi la ce dăm noi banii ăștia, ce-i cu super-mega cheful ăsta acolo?

RUŞINEA NR 1 Epizodul rușinos și umilitor pentru Moldova de la ONU a avut continuare. Atât Maia Sandu cât și MAEIE s-au „delimitat”, pentru a folosi expresia lor, de discursul lui Dodon. Ei pot declara orice, dar Dodon nu a exprimat opinia personală a unui cetățean X, ci a reprezentat Moldova... Îmi vine greu să cred că MAEIE nu a fost la curent. Din câte înțeleg eu, toate formalitățile cu participarea la sesiunea ONU, inclusiv traducerea discursului în mai multe limbi (așa un detaliu), ar trebui efectuate de către această instituție sau cel puțin să tranziteze prin ea... Iată că și Pavel Filip tot nu crede. El a făcut o interpelare oficială la acest subiect și cred eu că vom afla degrabă câte ceva nou. (Vom remarca această activitate de opozant a ex-prim-ministrului, nu fără o doză de amărăciune: cât a fost în scaun a avut suficient timp să fie mai tranșant și mai hotărât în foarte multe dosare. După război – mulți eroi...)

RUŞINEA NR 2 Vine una și mai și: Vasile Șova se pornește la Bratislava pentru a participa la o întrunire despre Transnitria în formatul 5+2! Din câte înțeleg eu, el se duce singur-singurel! Maia Sandu și Nucu Popescu sunt, ar trebui să înțelegem, prea ocupați cu declarațiile despre delimitări și nu au timp. Și aici Pavel Filip a făcut o interpelare, la locul ei și asta... În contextul „transnistrizării” Ucrainei (săptămâna trecută a fost semnat, cu participarea activă a OSCE, așa numitul acord Steinmeier, care prevede o „autonomie” a regiunilor din Estul Ucrainei, condiționată, desigur, dar cine mai ține cont de condiții a posteriori?) acest eveniment se anunță îngrijorător... Cu atât mai mult că și aici OSCE e un actor important, iar Claus Neukirch a declarat clar că ei vor autonomie pentru Tiraspol, pe modelul Găgăuziei... Pentru un singur lucru ar trebui să-i mulțumim și să fim de acord cu dumnealui: „Nu forma contează, ci conținutul!” Mare adevăr: Moldova e deja (!) o federație, dacă e să ținem cont de ceea ce se întâmplă la Comrat...

RUŞINEA PREMĂRGĂTOARE Polonia se alătură Lituaniei, Letoniei, Estoniei şi Georgiei, care au renunţat să mai trimită delegaţii la Strasbourg, la ceremonia de aniversare a 70 de ani de la înfiintare a Consiliului Europei, în semn de solidaritate cu Ucraina care nu este de acord cu revenirea Rusiei la APCE pentru care, dacă nu am uitat, a votat şi R. Moldova. Cam aşa. Mai departe, vă recomand un text aici. Despre existenţă în istorie. Bine zicea Vieru: câtă demnitate, atâta tară!

HOGAN LA MAEIE ŞI LA ANRE Hogan a fost „primit” de Ministrul nostru de externe. Anume așa: nu a fost o „întâlnire”, ci o „primire”. Ca să-și știe locul! Hogan a mai fost la ANRE să vadă ce-i acolo cu energia. Nu-i nimic cu energia. Nu-i și punctum! Totul pe vechi: rușii ne țin de țeavă, Transnistria – de sârme. Iar noi – ni le învălătucim pe ambele pe gât. Stabilitate!...

REPIRAMIDIZAREA Demisiile și re-numirile continuă. Încă puțin și vor schimba și paznicii de la instituții. Ca pe timpurile lui Voronin. În această săptămână au început a circula zvonuri precum că băieții clanului vor fi învredniciți cu posturi de ambasadori (asta înseamnă că vor fi rechemați acei care se află în posturi). Dar zvonurile sunt doar zvonuri la acest moment. Vom urmări evoluția... La capitolul „repiramidizare” aș include și știrea despre sechestrul pe averea companiei „Air Moldova”, din simplul motiv că interesul pentru această companie din partea unui cunoscut exponent al noii puteri e prea evident și arhicunoscut.

BĂTĂLIA PENTRU JUSTIŢIE Poate că ar trebui și acest șir de evenimente de introdus la capitolul de mai sus. Am pomenit în edițiile anterioare despre anularea primului concurs pentru postul de Procuror Genral. Concursul a fost relansat de Ministerul Justiției (care e apolitic?) săptămâna trecută. Se duc bătălii și pentru CSM. Adunarea Generală a Judecătorilor care a avut loc recent și care a dorit să ridice mandatele membrilor CSM a fost cică anulată. Nu pot să mă pronunț asupra acestui proces, căci elementar nu sunt la curent și competent în domeniu, dar implicarea activă a Prim-Ministrului îmi pare exagerată. Din câte se zvonește în târg e și aici o banală bătălie de clanuri... Până și ambasada SUA a hotărât să dea un semn de îngrijorare!

ARESTĂRI ŞI PERCHEZIŢII Imediat după alegeri (Plahotniuc încă nu era definitiv fugit) ziceam că Țuțu ar trebui să fie sacrificat. Gluma-i glumă, dar iată săptămâna trecută a fost anunțat arest pentru Țuțu și pus sechestru pe averea sportivului de buzunar al fugarului Plahotniuc. E drept că PG imediat „s-a autosesizat” și a zis că nu-i niciun sechestru nimic. Greșeală. De fapt, nici Țuțu nu-i în țară. Au avut loc percheziții și la domiciliul fostului președinte Lucinschi. Știți expresia în rusă „сбитый лётчик?” (pilot doborât). Păi iată: aceștia doi sunt din această categorie. Dar e bine că-i gâdilă organele. Și publicul vrea sânge, și celorlalți – de învățătură.

ELECTORALA – SHOW Suntem în perioadă electorală. Respectiv mai avem un motiv da a constata și admira independența și caracterul apolitic al instituțiilor de stat (pe loc). CEC-ul a refuzat candidatura lui Codreanu în cursa pentru scaunul de Primar al Chișinăului. La fel a refuzat și candidatura lui Sveatoslav Mihalache de la PUN. Ambii – pe motiv că o parte din semnături nu ar fi „conforme”. Se vede că nu degeaba au fost membrii CEC-ului la Moscova la consultații! Același CEC însă nu vede probleme cu candidaturile lui Năstase (plângere pentru implicarea cetățenilor străini în campanie), a PSRM-ului (utilizarea resurselor administrative și finanțare ilicită) sau chiar a candidatei ACUM pentru circumscripția 50 (pentru folosirea unui spot în care utilizează imaginea instituțiilor de stat sau a demnitarilor, iar în acest caz există chiar și o decizie judecătorească!)

ACCIDENTUL-TIP Săptămâna trecută rețelele de socializare au vuit din cauza unui Porsche-kamikaze care a tamponat un troleu provocând o moarte și numeroși răniți. Șoferița era beată-criță... Viteza ei depășește orice înțelegere: 120 km/h! Indignarea publicului este firească, dar dacă urmăriți newsfeedul din Republica Moldova vedeți cazuri asemănătoare în fiecare zi... Vă mai aduceți aminte de avocatul ăla care tampona persoane pe pasajul pieton, beat și el, și care mai amenința și cu o armă? Oare ce mai face? Chiar în noaptea care a urmat accidentul cu troleul, în raionul Călărași două BMW-uri nu au încăput pe șosea... Și acum – lovitura sub centură: dar de felul în care circula prin Chișinău răposatul Braguţă vă mai aduceți aminte? Toate fac parte din același tablou. Când zic „toate”, mă refer la întreg editorialul de astăzi. O armonie desăvârșită... Și nu mai întrebați de ce o șterg toți din R. Moldova. De aia!

BANI MAI PUŢINI E deja o tendință confirmată. Fluxul de bani din exterior, așa numitele remitențe, scade constant de ceva vreme deja. Pe parcursul perioadei ianuarie-august 2019, volumul lor a fost cu 6,5% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut. Ceea ce a constituit totuși tocmai 802,88 milioane de dolari...

Cam atât pentru azi. Cireșica de pe tort o voi trimite tocmai la Moscova, anchetatorilor care au vrut cică să-l aresteze „în absenţă” pe Plahotniuc. Numai că Interpol a refuzat să-l dea în căutare. Tare-i tare acest Plaha: a capturat până și Interpolul! Iar dacă e să fim serioși, nimic nu disculpă și nu spală mai bine reputația cuiva decât o acuzație venită din Rusia!

P.S.: După declarațiile de săptămâna trecută ale Prim-Ministrului Republicii Moldova referitoare la dorința ei nesăbuită personală și insistența oficială de a întoarce frecvențele TVR-ului pe teritoriul țării, s-au scotocit mări și s-au răsturnat munți! Ia puneți televezorul: este TVR?

Partager cet article

3 octobre 2019 4 03 /10 /octobre /2019 12:36
Când vor trӑi şi moldovenii mai bine?

Nu, moldovenii nu vor trăi mai bine în viitorul apropiat sau cel puțin mintal palpabil.

„Dezoligarhizarea” ori, dacă e să folosim un termen mai puțin propagandistic, lupta împotriva corupției, de dragul căreia se fac coaliții abracadabranteşti (pentru a aduce prin acest cuvânt un omagiu ex-președintelui francez, Jacques Chirac) nu va face decât să perenizeze starea de fapt actuală din Republica Moldova, și asta în cel mai bun caz!

Dar să amintim, înainte de a intra în miezul acestui text, și doar în linii mari, care este postulatul de bază călare pe care au ajuns la putere actualii guvernanți și care le servește drept scuză pentru a constitui „coaliţii temporare” fără durată limitată în timp: „Republica Moldova a fost un „stat capturat” de către un singur oligarh și pentru a trăi „ca europenii” trebuie să scăpăm cu orice preț de „pӑpuşar”. Orice argument de ordin „geopolitic” nu este decât un instrument pentru a „dezbina societatea” și ne împiedica să trăim în armonie și să construim un prezent și un viitor luminos”. Variate modulații sau registre de limbaj pot fi folosite pentru a reproduce teza resectivӑ, de la istericale agramatice pe rețelele de socializare până la rapoarte „tehnocrate”, cât se poate de oficiale, sau considerații sofisticate și savante cvazi-filozofice.

Acest discurs, alimentat copios de o mașinărie impunătoare propagandistică, a funcționat de minune. Nu voi mai stărui asupra mecanismelor sau actorilor care au făcut posibilă „coaliţia situațională sau temporarӑ”, precum o numesc acei care o justifică, sau „coaliţia monstruoasă sau Kozak”, precum o consideră acei care nu o acceptă.

Convingerea mea despre „imposibilitatea fericirii” în ceea ce ne privește nu-și are, însă, originea în argumentări de ordin naționalist sau „geopolitic”, ideologic sau pragmatic, tehnocrat (termen consacrat astӑzi), deși toate acestea, oricum nu le-ai suci, același lucru spun. La baza ei stă ceva mult mai profund, mai funtamental, ontologic chiar.

Istoria umanității își are legile proprii, dure și implacabile, care nu tolerează excepții, și ea nu are capăt, oricât de multe volume despre sfârșitul ei nu ai scrie. Iar locul oricărui popor în această poveste a umanității se merită. Și dacă galoanele și gradele de noblețe se câștigă în jocurile cu ceilalți (fără îndoială, la această masă se trișează mult!), de respectul acestor legi depinde existența însăși a unui popor.

Istoria este o placă de vinil infinită care își cântă simfonia indiferent dacă are ascultători ori ba. Vinilul este, din câte se știe, o materie fragilă. Deseori, nesăbuința oamenilor lasă urme adânci în această placă și atunci acul istoriei se împiedică, sare și reia turul... Căci această doamnă, istoria, este mărinimoasă și ne mai dă o șansă. Pentru a continua trebuie să ridici acul și să-l treci peste defect. Dacă n-o faci, nu ai cum avansa. Numai că tururile la un moment dat nu se mai repetă. Acul se satură și o ia pe altă pistă, jucând altă melodie.

Iar noi suntem un popor cu defect... Unul adânc și profund. Și acul sare. Nu e nimic peiorativ aici, ci doar factual. În doar 10 ani, între 1940 și 1950, acest teritoriu a pierdut a treia parte din populație! Nici nu mă încumet să caut echivalențe pe mapamond... Căci ar exista și riscul să ne complacem în acest dulce rol de orfani și victime ale destinului... Fatală autocontemplare!

Și nici nu ar fi adevărat, nu ar trebui să considerăm că suntem unicii cu „traume”... Ziceam, vinilul e o materie fragilă, iar lumea – sucită și neîndemânatică de când e ea. Totul e în capacitatea fiecărui popor de a muta acul mai departe! Evident – cu cât mai profund defectul, cu atât mai greu gestul... Iar a noastrӑ zgârieturӑ a fost adâncӑ, pâna la os...

Dar alții au știut! Și o fac în fiece moment! Chiar în aceste clipe! Iată, poate cel mai grăitor exemplu: primul război mondial din care nu s-a învățat mare lucru (era și acela un defect) a generat regimuri totalitare în Europa, holocaustul și al doilea război mondial... Și atunci europenii și-au zis: „Plus jamais ça!” și au creat Uniunea Europeană. Da, UE este în primul rând despre securitate și despre pace, așa a fost ea concepută, UE nu este despre economie! Simplific, dar anume astfel s-a ieșit dintr-o buclă defectată și s-a sărit peste un defect. Europa își continuă simfonia!

 

Dragă bătrină Europa, dragule vechi continent, curvă autoritară,

aristocrată şi libertară, burgheză şi muncitorească,

purpurie şi înzorzonată cu secole mari şi coloşi clătinîndu-se.

Priveşte-ţi umerii gîrboviţi, nicio şansă să scuturi dintr-un gest,

unul singur, mătreaţa veche, pielea moartă de ieri şi tabula rasa…

De aici am putea crede în putregai nobil şi în suspensie.

el mai pluteşte încă în acest iz de pucioasă. Crasă şi bătrînă Europa,

cea care între două războaie şi chiar pînă şi în timpul mîngîia pentru binele său

burta ţărilor din ale sale îndepărtate locuri şi cu pula în mînă

iriga cu propria-i spermă sexele autohtone.

Poti să-ţi revii după asta ? Poţi să-ţi revii din orice chiar şi din căderi fără fund.

Noi am ştiut să urcăm noi am ştiut să coborîm, noi putem să ne oprim

şi noi putem reîncepe…

Europă a luminilor ori poate a întunericului

de-abia nişte licurici în teatrele umbrei.

De-abia o scînteie în noaptea care se lasă şi apoi se dumireşte,

şi apoi un nou răsărit, după crimele din copilărie,

erorile din tinereţe nu se mai rup aripile libelulelor de aur.

Ne-a stat ceva în gît şi noi dorim să scuipăm

este puţinul elementar dar puteţi, stimată doamnă,

să vă adresaţi nouă căci nu totul este pierdut nu nu totul este pierdut

din miturile dumneavoastră de zori de ziuă aici soarele străluceşte pentru toţi şi noi mai credem.

(Noir-Désir, L’Europe în traducere proprie din franceza: http://www.vitalie-vovc.com/article-europa-123034555.html)

 

Ajunși aici, întrebarea întrebătoare e mai mult decât evidentă: Și, în caz de se strică pista, cum să treci peste? Cum se face?

Aparent, simplu de tot. Două reguli de aur! Legi pe care nu poți să le ignori. Și nu sunt teoreme demonstrabile, ci axiome (!) fără de care nu poți trece acul istoriei mai departe:

  • Recunoașterea și asumarea trecutului în totalitatea sa : nu se poate omite nimic, nu se pot accepta jumătăți de adevăr. (Da, în acești zece ani de exterminare sistemică în Basarabia a existat și holocaust, și „repatrierea” nemților în Germania hitleristă, și exodul băștinașilor în fața Armatei Roșii, și executări ale NKVD-iştilor, și deportări, și foamete organizată, și deznaționalizare!)
  • Elaborarea de tabuuri, consacrate ontologic la nivel de definiție societală a binelui și a răului : Nazismul e rău! Comunismul e rău! Și nu pot exista discuții în societate la acest nivel. Ca exemplu elocvent: nu poate astăzi exista în Europa o forță politică sau mișcare (oricât de extremist nu i-ar fi discursul) care să poată arbora simbolistica nazistă! „Plus jamais ça” face parte din această paradigmă!

Am putea aduce o multitudine de exemple de terapii similare sau încercări de terapie colectivă. Și doar dacă aceste două condiții sunt respectate, e posibil de mutat acul istoriei mai departe. În caz contrar, istoria o ia de la capăt. Până la uzura definitivă a pistei...

Așa că nu ar trebui să se mai mire careva ori să caute milioane de justificări pentru a explica „succesul” țărilor baltice și, ca o polaritate opusă, acel noroi vâscos din care tot nu reușim să ieșim... Nu mai țin bine minte cine o zicea, poate Solzhenitsyn ori poate altcineva din marii ruși, dar a existat așa o zicală cândva: „Rusia nu va putea să se schimbe cât timp nu este scos și înmormântat Lenin din mauzoleu”...

Revenind la noi și la acea „coaliţie situaţionalӑ” vom mai spune doar următoarele: acea înțelegere cu socialiștii nu este despre corupție sau calitatea aliaților (o fi Ţopii sau Dodon mai breji ca Plahotniuc?), nu este despre geopolitică (cu cine e mai bine, cu UE ori cu „Russkii mir”?), ci despre noi ca entitate în istorie.

Am apucat-o pentru încă un tur... Și dacă nu înțelegem că nu poate exista acea „bunӑstare” sau „normalitate” a populației fără efortul necesar de a ne pansa și linge rănile, atungi degeaba. Istoria are legile ei. Ea este mărinimoasă, dar implacabilă cu acei care nu le respectă.

Partager cet article

30 septembre 2019 1 30 /09 /septembre /2019 12:22
Sӑptӑmâna cu corӑbioare şi guzgani

Jur, oameni buni! Eu chiar am vrut! Eu am încercat. Eu chiar am rӑbdat de la început… Dar după câteva minute sprâncenele mele s-au ridicat într-atât de mult, încât mai n-au spart tavanul, iar eu consider că nu e bine să te cerți degeaba cu vecinii, așa că am renunțat...

Vom reveni puțin mai târziu la acest act de lașitate oblomovianӑ al meu. Vom începe cu altceva. Cu ceva de bine:

MINISTERUL ROMÂN AL SĂNĂTĂŢII DIN RM Două milioane de lei acordӑ Județul Vaslui pentru reparația spitalului raional de la Strӑşeni. Tot pe bani români vor fi procurate două RMN, două TC și două mamografe staționare la Bălti și Cahul, dar și un RMN pentru copii la Institutul Mamei și Copilului din Chisinău. SMURD din România continuă să salveze vieți și în RM. Săptămâna trecută a fost heliportat un bărbat la București... Eu zic cӑ ar trebui discutatӑ serios la „coaliţie” posibilitatea de a da în arendӑ  României „protecţia sӑnӑtӑţii” din R. Moldova, ori de a introduce o taxă ceva de stat pentru dreptul la intervenţie pe teritoriul suveran al statalitӑţii neafiliate. Sӑ vinӑ şi la buget ceva, nu doar la cetӑţeni!

FMI NU ASCULTĂ DE MAIA SANDU În pofida cerinței actualului prim-ministru (făcută hăt în 2016, pe când încă nu era prim-ministru) de a sista finanțarea Republicii Moldova (cerință care a fost una din declarațiile-forte grație cărora Maia Sandu a devenit prim-ministru), FMI a acordat Moldovei o tranșă de 46 de milioane de dolari. Vom trece această noutate la știrile pozitive, căci salariile și pensiile totuși trebuie plătite, dar bucuria prim-ministrului este oarecum bizară în acest context, nu-i așa?

VOTUL CU PICIOARELE Doar 22,5% din banii trimiși de către moldovenii emigrați provin din așa numita zonă „CSI”. Cred că orice comentariu este inutil. Dar când te uiți la componența „guvernӑrii” parcă ești în fața unei oglinzi din alea ce distorsionează realitatea. Paradoxuri... Tradiţie şi mister...

Cam atât cu veştile bune, sӑ trecem la cele mai nebune şi vom începe cu ce începeam:

100 DE CORĂBII CU GUZGANI După cum vă ziceam: mi-am pus eu căștile pe urechi cu gândul să ascult conferința de presă a Guvernului. Vă rog să mă scuzați, dragii mei, dar nu am reușit. Îmbătrânesc pe semne și am devenit slab de fire. Nu pot asculta eu chestii din astea, măcar tu sӑ crăpi! Atâta sper: ca acest discurs al Maiei Sandu, cu corăbioare, furtuni și guzgani, să nu fie chiar opera ei. Iar dacă nu este, nu pot decât să-i recomand să-i dea un șut speechwriter-ului în posteriorul de jos și să-l trimită de unde a venit... Iar a doua recomandare premierului ar fi să le mulțumească personal fiecărei media în parte pentru faptul că i-au redactat substanțial discursul și au ferit-o, atât cât a fost cu putință, de ridicol...

REPIRAMIDIZAREA Săptămâna trecută au mai fost demiși câțiva funcționari (cu de-a sila), iar cea mai semnificativă a fost acea a șefului CFM, Topală (care a demisionat „de bună voie”). A fost ridicat, sau urmează a fi, la indicația SIS-ului (controlat de Dodon), Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ). Să nu credeți carecumva că-l consider pe Druță curat ca lacrima, eu elementar nu am de unde s-o știu, dar am să vă zic de ce am pus acest epizod aici: cu ceva timp înainte au fost reținute două deputate de-ale lui Șor pe motiv că ar figura în raportul Kroll. Tot atunci Sliusari venea cu o declarație-trăsnet: cică nu există în raportul Kroll urme despre soțul Zinaidei Greceanîi (care, dacă e să urmăm același șir logic, ar fi trebuit și ea reținută). Dar în această săptămână Ilan Șor, fugarul, a ieșit cu o declarație în care insistă asupra faptului că soțul speakerului a beneficiat prin intermediul companiei sale de credite de la BEM. Uite-așa corăbioare și ape liniștite avem noi. Imparţiale!

TVR, UNDE EȘTI? Maia Sandu declară că va insista pentru ca CNA (audiovizualul, nu anticorupția) să întoarcă licența TVR-ului. Să dea Domnul să fie auzită! În principiu, are dreptate: legal, nu-i neapӑrat treaba ei. Dar la fel nu este treaba ei (chiar nu este recomandată deloc ingerinţa politicienilor în justiție!) ce anume vor decide judecătorii la adunarea lor din 27 septembrie, care urmează să aleagă o nouă componență a CSM. Numai că în acest caz ea a venit cu un ditamai discurs oficial plin de patos... O chestie de motivație, fără îndoială.

GLUMELE LUI DODON Procuratura Anticorupție a zis că nu-i grav, că mai glumește omul din când în când și nu-i cazul să ancheteze. Nu știu cum arătați, ce mimică, ce postură aveți, dragii mei cititori, atunci când glumiți. În ceea ce mă privește, eu nu sunt crispat, roșu de încordare și cu broboane pe frunte. Anume așa apare Dodon în filmulețul difuzat de Plahotniuc în care respectivul Dodon îi povestește câți bani îi vin lui de la ruși și în care îi propune federalizarea Moldovei. Putem presupune că și invitația lansată rușilor pentru a pune laba pe aeroport și pe terminalul de la Giurgiuleşti (obiecte strategice din toate punctele de vedere) este o glumă. Eu aș merge și mai departe, continuând acest fir logic: poate și Dodon însuși este o glumă proastă ambulantă?!

NEÎNFRICATUL GRIGORCIUC De îndată ce a fost eliberat de noua putere, Grigorciuc și-a făcut poze cu un alt „deţinut politic” (e drept că a existat și în acest caz o înregistrare, dar astea, din câte ați înțeles mai sus, nu sunt decât glume), Bolboceanu. Și a sărit din nou la bătaie la un procuror. Iată ce face euforia și sentimentul de invincibilitate, de stăpân deplin pe situație, din om! Ori e doar natura lui profundă?... În fine, vrei - nu vrei, dar a fost din nou reținut pentru 72 de ore.

DODON SCOS LA PLIMBARE Tare era trist Dodonul nostru național că nu era primit la casele mari! Doar cu niște paria mondiali de alde dânsul putea să se vadă... Nici barem vecinii nu voiau să se uite la dânsul... Dar țara e liberă acum, dezoligarhizatӑ, și, călare pe corăbioara acumistӑ, s-a pornit Dodonul peste mări și oceane, de a ajuns la ditamai ONU! Unde și o poză cu Trump și-a făcut, și cu Iohannis s-a văzut (drept că asta, vizibil, nu i-a făcut deloc plăcere: aratӑ de parcӑ îi propunea lui Plahotniuc federalizarea), și pe "druganii" din Transnistria i-a ascultat cum aceia cer să le fie recunoscută independența... Mai pe scurt, viața e din nou frumoasă! Iar pentru ceilalți... E oarecum injust că nu a fost pomenită această reușită în discursul Maiei Sandu. Cum n-ai da, dar e o performanță notorie: să scoți Dodonul în lume! Putea zice și ea ceva de genul „guzganii au fugit de pe corabie, iar noi l-am luat pe Dodon în loc!”. Carele Dodon de la tribuna ONU a minţit (auzi, cică la noi e 50 la 50 cu vectorul!), a îndrugat la prostii de s-a ofilit şi marmora verde din spatele său (cică suntem polietnici şi am avea 125 de etnii (asta cu 75% de moldoveni!); cică „statut special” pentru Transnistria (nici nu miroase a federalizare!)... Mai pe scurt, redus la o idee simplă el a spus urmatoarele: occidentalii să nu aibă treabă în Moldova (aşa se traduce „neutralitatea” din discursul său, altfel e „agresiune”), căci aici sunt deja ruşii, cărora noi le lingem ciubota, salutându-i în rusă de la tribună! Cred că Zelenski şi Johannis au apreciat...

IMPOZITE MAI MARI, MAI LUMINOASE! Și păcat că nu prea a vorbit Maia Sandu de prețurile care au crescut, de tarifele majorate, de impozitele care vor crește... Dar poate asta voia să spună atunci când zicea că „corabia e plină cu merinde”?... Atât că a uitat să specifice a cui anume corabie, dar nu-i nimic, cu asemenea omiteri noi suntem demult deprinși...

Cam atât pentru azi. Vin alegerile. Va fi şi mai vesel de acum încolo: sӑ vedeţi voi acum metafore si figuri de stil!

Iar Cireşica de pe tort din aceastӑ sӑptӑmânӑ o voi trimite-o Georgetei Mincu, ministrului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, pentru iniţiativa salvatoare de a le turna must copiilor din şcoli! Corect! Sӑ-i turmentӑm şi sӑ-i otrӑvim de mititei, mama lor ce copchii! Alegӑtorii trebuie formaţi din faşӑ!

Partager cet article

27 septembre 2019 5 27 /09 /septembre /2019 11:38
Balalaika lui Dodon la ONU

A doua zi după discursul lui Dodon la ONU e firesc ca să apară interpretări peste interpretări și comentarii despre comentarii. Să apară în Republica Moldova, în primul rând, căci ținând cont de numărul jilțurilor goale din sală am mari dubii să fi stârnit Dodon furtuni în apele tulburi internaționale.

Păcat, am zice noi, în primul rând din simplu șovinism și egocentrism – totuși e puțin frustrant când îți dai seama că nu multă lume se arată interesată de destinul ţării tale pe mapamond –, dar și dintr-o perspectivă mai largă, regională. În calitatea mea de cetățean european sunt absolut indignat de lipsa de expertiză și capacitatea occidentalilor de a influența anumite procese în această zonă. Nu din cauza viziunii idealiste a diseminării valorilor democratice nu mai știu pe unde aiurea prin lume, ci din perspectiva cât se poate de mercantilă și egoistă a unui european ce-și bate capul de securitatea propriilor frontiere și de soliditatea proceselor democratice de la el de-acasă.

Pentru a exemplifica această lipsă totală de expertiză (ca să nu o numim altfel) voi aduce doar un caz: dacă e să-l credem pe jurnalistul ucrainean Dmitry Gordon, cu doar câteva zile înainte de anexarea Crimeei, CIA făcea un raport despre situația pe teren, menționând că sunt doar valuri în pahar, că nu va fi război, căci, vedeți D-stră, „omuleţi verzi” sunt atestaţi, dar rușii nu au adus și unități mobile sanitare pentru a se ocupă de răniți eventuali!... Ce a urmat știm astăzi cu toții...

Vom mai menționa că respectul și interesul comunității internaționale se merită, iar pentru o țară mică el nu poate fi trezit decât prin calitatea și capacitatea acestei țări de a-și depăși statutul de „ţarӑ micӑ, perifericӑ”...

Dar să revenim la discursul lui Dodon. Cutuma comentatorilor politici, a jurnaliștilor şi experţilor e să iei la puricat un discurs de acest fel alineat după alineat, cuvânt după cuvânt, căutând semnificații și interpretări pragmatice și performative. Dar acesta este un exercițiu corporatist de gașcă, făcut de cineva care are drept scop personal să-și creeze un capital de expert sau analist pentru o comunitate care se consideră de experți și analiști. Nu acest aspect ne-ar interesa aici, ci exact inversul.

Sunt perfect convins că orice discurs, oricât de lung, poate fi redus la o simplă frază, o idee fundamentală. De fapt, tot discursul nu este decât un set de instrumente care modulează această idee: o face imperativă, amenințătoare, supleantă, constatatoare, descriptivă, etc., etc. Pentru a nu greși în formularea acestei idei-chee, idei-mesaj, nu este suficient să citești o relatare în presă, nu este suficient nici barem să citești stenograma discursului. Trebuie să asculți atent și chiar să privești persoana rostindu-l, căci comunicarea nu este doar text.

Acest proces de simplificare se produce în capul fiecărui om oricum și inevitabil, este o caracteristică firească a creierului uman care procesează orice informație, abstractizând și generalizând multitudinea de unități de informație colectate de toți receptorii sensoriali.

Și iată ce am a vă spune: după ce l-am ascultat și privit atent pe Dodon, am ajuns la următoarea concluzie: timp de 20 de minute Dodon a spus lumii următoarele: „Moldova – russkaya zemlya!”. Restul sunt modulații. Din fericire, discursul nu a fost chiar categoric, lăsând suficiente poduri în spate pentru retragere. Dar la fel de puțin categorice au fost și discursurile anterioare despre dorința noastră nemărginită de a integra familia statelor cu democrații dezvoltate și funcționale. De unde a rezultat și (dez)interesul pentru Moldova despre care vorbeam de la început.

Partager cet article

25 septembre 2019 3 25 /09 /septembre /2019 07:00
Crima de dupӑ pedeapsӑ

Ceea ce face în chiar aceste momente Guvernul Republicii Moldova, de mânuță cu Președinția, nu poate avea alt calificativ decât „crimӑ economicӑ”... O crimă împotriva propriilor agenți economici și, respectiv, a propriului popor. Cred că ați priceput deja că mă refer la toată această pălăvrăgeală, declarații și promisiuni, toate acele „eforturi” (pe banii noștri, se pare), cu vizite repetate și organizări de „foruri economice”, pentru a dezvolta relațiile noastre economice cu... Rusia!

În principiu, teoretic vorbind, statul nu are obligația să se comporte ca un agent comercial, el are rolul de regulator și nu ar fi trebuit să se ocupe de „promovarea” companiilor moldovenești în Rusia, nici de promovarea rușilor în Moldova. Dar teoriile nu sunt decât teorii pentru mucoși visători din băncile universitare, chiar și alea de la Harvard.

Toate statele fac comerț și nu e nimic reprimabil în promovarea unor politici economice raționale, care ar favoriza atât un flux constant și important de investiții în economie, cât și un cadru cât mai securizant pentru propriii agenți economici. Activitate economică intensă înseamnă locuri de muncă și bază sănătoasă pentru impozitare din care să se finanțeze învățământul, protecția socială și securitatea.

Oricât de mult nu ne-am supăra noi pe guvernările precedente (ne putem chiar supăra tare de tot, căci am avea de ce), dar până la înscăunarea noii coaliții noi am ajuns la o repartizare destul de sănătoasă a fluxului de schimburi economice, atunci când principalii noștri parteneri erau țări occidentale (75% din schimburile economice), acolo unde înțelegerea e înțelegere, contractul e contract, iar proprietatea este ceva sfânt. Ar fi fost firesc ca, în continuitatea eforturilor deja depuse, să se insiste de acum încolo pe volum, dar... În pofida declarațiilor (proaspӑtul nostru ministru de externe ridica chiar la rang de trăsătură națională faptul că exportăm majoritar în UE!) și a logicii elementare, noua guvernare îi dă cu intensificarea relațiilor economice cu... Rusia!

Argumentul adus este că piața Rusiei ar fi una mare, iar banul nu miroase și ar fi o prostie să nu "profităm" de ruși. În realitate, există doar două explicații a ceea ce se întâmplă: setea de profit imediat a unor clanuri mafiote care controlează fluxul de export spre Rusia (știți cine e capul ei, cred, și fără a o specifica) pe de o parte, cea a Moldovei, și menținerea unui teritoriu în continuare sub papuc prin dezvoltarea şi multiplicarea pârghiilor de influență și șantaj, de cealaltă parte, a Rusiei. Anume faptul că Rusia este o piață mare, în care mecanismele fireşti economice nu funcţioneazӑ și prezintă un risc enorm pentru noi. Aceastӑ „piaţӑ” poate lesne înghite o mare parte din „exportul” nostru la o simplă mișcare de arătător al marelui khan şi astfel putem deveni din nou extrem de vulnerabili, la cheremul aceluiași deget de după zidul Creminului... 

„Tot pӑţitu-i priceput” spune o vorbă mai veche. De pățit am tot pățit până acum, nu cred că e nevoie să mai amintesc de embargourile repetate cu care am fost gratificați de Rusia atunci când credeau ei cӑ nu eram „cuminţi”, sau de prețurile ridicate pentru gazele naturale pe care le plătim, dar de priceput așa și nu am priceput nimic...

Partager cet article

23 septembre 2019 1 23 /09 /septembre /2019 11:52
Sӑptӑmâna în care procurorul visat de noi a devenit european

Recunosc: zilele trecute cea mai urmărită poveste de către subsemnatul a fost reportajul scriitorului român Jan Cornelius despre călătoria sa de la Iaşi spre Chișinău, publicat, fragment după fragment, pe peretele său de pe Facebook. Invitat de către centrul german Akzente să participe la un eveniment cultural, „neamţul român” cu reședință în Germania, la Düsseldorf, duce în timp real un mini „jurnal de cӑlӑtorie”. (Iatӑ o mostrӑ, o postare din vamă: „Nu știu de ce mi se pare că văd după colț zidul de la Berlin. Dar cred că e zidul toaletei.”)

Vă recomand cu insistență să vă conectați și să-l citiți: e relatarea unui om care vine dintr-un spațiu al normalității despre acea absurditate în care trăim și pe care nici nu o mai luăm în seamă. Ne-am deprins. Și nici nu pare să ne deranjeze prea tare...

Pe 20 septembrie Jan Cornelius a citit la Cenaclul Republica din cartea „De ce nu-s românii ca nemții?", pe care a scris-o impreună cu Adina Popescu, apărută anul acesta la editura Paralela 45.

Dar nu doar Jan Cornelius a ajuns la Chișinău. Toată floarea teatrului românesc va participa la cea de-a cincea ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești! Festivalul teatral, finanțat de ICR și ministerele Culturii din R. Moldova și România, a debutat cu spectacolul „Dosarele Siberiei” în regia lui Petru Hadârcӑ și va dura până pe 29 septembrie.

Din cele bune vom mai menționa și „darea în exploatare” a sistemului de canalizare în satul Roșu, construit, bineînțeles, pe bani din Germania și din România (aproape 1 mln de euro!). La fel, pe bani româneşti (ai Bucureştiului) au fost refӑcute scӑrile de granit din parcul „Valea Morilor”.

Cam atât cu veştile bune. Sӑ trecem la cele mai nebune, obişnuite...

Dar înainte de a o apuca pe aceastӑ hudiţӑ, vӑ invit sӑ citiţi şi acest articol în care mӑ jucam de-a consultantul (nu neapӑrat pentru cӑ l-am scris eu, ci pentru a pricepe mai bine ce urmeazӑ).

SPUTNIK ZBOARĂ PREA SUS După ce li s-au ridicat imunitățile respective (parlamentare, nu aletele) deputatele lui Shor, Tauber și Apostolova, au fost arestate (e drept cӑ ulterior a fost anunţat arest la domiciuliu). Oficial – pentru că figurau în raportul Kroll. Nu a fost arestat însă și Novasadiuc, actualul șef al agenției Sputnik de la Chișinău. Ruşinicӑ, stimați ofițeri mascați! E mai ușor să te legi de acei rămăși fără „krâşӑ” (pentru a folosi expresia de pe un panou publicitar pe care l-am văzut astă vară la Florești) decât de un individ protejat de Kremlin, nu-i așa? Tot la capitolul respectiv vom menţiona şi cererea de ridicare a imunitӑţii pentru Vladimir Cebotari și Petru Jardan de la PDM, adicӑ tot nişte orfani de „krâşӑ”. Cebotari, aşa un detaliu, e candidatul PDM la alegerile primarului Chişinӑului. E posibil ca la momentul în care veţi citi aceste rânduri sӑ fie deja sӑltaţi... Sӑ nu credeţi cӑ plâng cuiva de milӑ, poate doar, dar puţin de tot!, îmi pare rӑu pentru viitorul luminos al kolhozului de la Jora de Jos... Și mai am un regret, de aceastӑ datӑ mult mai mare. E ceva absolut macabru în comportamentul acelor „anchetaţi”: chiar şi atunci când cad, aparent irecuperabil, ei rӑmân fideli „partidului”. Aşteptӑm în continuare sӑ fie „aruncat în aer” sistemul politic... Pe semne, „încӑ nu a venit momentul”... Ori e amatorism total şi aici: doar vorbӑraie mӑruntӑ, fӑrӑ acte serioase, fӑrӑ „compromat”...

COALIŢIE „SITUAŢIONALĂ” BETON PSRM și ACUM au semnat mult-așteptata coaliție. Desigur, toată lumea știe că nimic nu-i mai durabil decât temporarul, mai ales când așa-i „situaţia”. Cică e acord între instituții, nu între partide, ceea ce-i absolut ridicol, căci colaborӑrile între instituții sunt reglementate de alte acte (cum ar fi Constituția, spre exemplu), dar cine mai ține cont de ele? Cât privește textul, doar un singur alineat merită atenție (al doilea din capitolul „Principiile de guvernare”, chiar de pe prima pagină), iar sensul lui poate fi redus la o simplă propoziție: „Stӑm pe loc!”. Dacă-i „beton”, atunci „beton” să fie! Ce să-i faci?, suntem eminescieni până-n măduva vectorului: „Iar noi locului ne ținem, Cum am fost așa rămanem”. Păcat doar că nici barem poeziile nu le învățăm până la capăt...

BĂTĂLIA PENTRU PROCUROR  A fost modificată procedura numirii Procurorului General, ceea ce în limbajul noii coaliții înseamnă „Reforma procuraturii”. Nu sunt mare specialist în domeniu, dar cred că textul lui Alexandru Tănase e suficient de accesibil pentru toată lumea. Redusă la o frază, această „reformă” înseamnă doar atât: „Procurorul îl vom numi noi!”.

NĂSTASE PUNE CRUCE PE MAI Bine, bine, nu chiar „pe”, ci „în”. Un coge crucelӑu! Să știe toți ce cruce au a duce! Mie personal mai potrivit (și mai corespunzător, printre altele, cu aceeași Constituție care zice că biserica e separată de stat) îmi pare un alt proiect de instalație: un țambal astupat cu o batistă maaare, cu horboțele, croșetata cu ornamente naționale.

TREI AU PLECAT Pavlovschi și Spătaru au zis NU platformei DA. S-o fi supărat pe ceva. Dar asta e firesc, oameni mulți, funcții puține... Nu se ajung pentru toți. Dar a plecat și al treilea, o figură mult mai grea: Octavian Ţâcu! El anunță că va fi candidat la funcția de edil al Chișinăului și face apel la Năstase să nu se bage în cursa electorală, adică să-și ducă crucea mai departe la MAI. Iatӑ asta zic şi eu – uppercut! Ţinând cont de agitaţie, se pare cӑ furnicarul a fost lovit simţitor!

JUDECĂTORI DISCIPLINAŢI Piramida a simțit că s-a schimbat vârful și încet - încet se mută sub cel nou. Astfel înțeleg eu demersul judecătorilor care cer demisia in corpore a CSM (bănuiesc că tot de ei ales). Această mișcare este absolut independentă și neafiliată, fiți pe pace. E din altă simfonie acest proces. (nu degeaba vӑ recomandam eu un articol mai sus)

UN PENCE ÎN LOC DE POMPEO Tentativa Maiei Sandu de a-l vedea pe Pompeo a eșuat, acoperită de cenușă precum Pompei de Vezuviu. Chiar eram curios cum vor reacționa americanii. Poate că dacă îi bătea smerită la ușă, i-ar fi deschis Secretarul de Stat pentru o poză, dar..., Mike Pompeo a șters-o din gară. Chestie de priorități. În schimb, Maia Sandu a fost primitӑ de un alt Mike, acel care e Pence, Vice-Preşedintele. Sӑ zicem cӑ aparenţele au fost salvate!

MOSCOVA – BERLIN E un traseu, nu o axӑ, nu cobiţi, vӑ rog! Dupӑ ce a fost la Moscova, ministrul notru de externe a plecat la Berlin. Probabil sӑ-i asigure pe nemţi cӑ a rӑmas acelaşi Nicu Popescu şi nu „Nikalai Nikalaici”, precum îl vede Lavrov. Poate va reuşi sӑ le explice şi acel alineat doi despre care scriam mai sus, dar asta va fi mai greu... Explicaţii vor fi fӑcute, cu certitudine, drept cӑ nu se ştie care va fi vectorul explicaţiilor.

NIKALAI VS HOGAN Voi începe cu un disclaimer (așa-i la americani primit): ceea ce voi spune nu este nici rasist, nici șovin. Dimpotrivă! Un eveniment de la Bălți mi-a adus aminte de un vechi banc despre cum pregătesc americanii un spion ca să-l trimită în Siberia. După multiple pregătiri și exerciții, spionul vorbește la perfecție rusa, înjură de mama focului, stăpânește de minune codurile pușcăriașilor și bea vutkӑ de se usucă taigaua de la suflarea lui, mai dihai ca un rus. În ultimul moment, pentru verificare, cheamă un emigrant rus care le dă toată pregătirea peste cap: „Înţelegeţi, domnilor, în Siberia nu prea sunt negri...”. La Bălți, Hogan a vorbit românește. Grigorişin – rusește! Găsiți intrusul! Eu zic că e o chestie de obraz, nu de culoare a obrazului.

ÎNTREBAREA SĂPTĂMÂNII Poate chiar a deceniului! Va reveni oare TVR în Moldova? Vom reaminti că TVR și-a sistat emisia pe teritoriul Republicii Moldova pe timpul lui Voronin, la 27 septembrie 2007. Frecvențele au ajuns ulterior să fie gestionate de holdingul lui Plahotniuc, prin care erau difuzate Canal 2 și Canal 3. Iată deci veritabilul test pentru actualul guvern, adevărata hârtie de turnesol! În funcție de decizia luată va fi definitiv clar: e un guvern anti-Plahotniuc sau unul de natură pur geopolitică?

Cam atât. Cireșica de pe tort din această săptămână o voi trimite-o Reprezentantului comercial al Rusiei în Republica Moldova, Vladislav Darvai. Ăsta cică vrea să dezvolte „inteligenţa artificialӑ” în Moldova! No bine, a cam întârziat: inteligența în Republica Moldova e deja ceva artificial, contrafăcut, căci cea „naturalӑ” și „organicӑ” s-a cam evaporat... Dar dacă ne aducem aminte de acel robot al ruşilor care s-a dovedit a fi un om mascat, totul devine cât se poate de logic. Așa că data viitoare când ne vor anunța că ale rușilor cunoștințe despre Moldova se datorează „inteligenţei artificiale” să nu căutați roboți și algoritme, ci omuleți mascați. Tot un fel de network.

P.S.: Hei, deşteptule, mӑ veţi întreba, dar ce are titlul editorialului cu textul? Vӑ zic imediat: Laura Codruţa Kovesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene! S-ar cuveni sӑ-i felicitӑm pe europeni. Și sӑ ne întristӑm niţel, cӑci ce avem noi cu ei, cu europenii?...

Alineatul II e crezul nostru!

Partager cet article

16 septembre 2019 1 16 /09 /septembre /2019 11:33
Sӑptӑmâna în care Nikalai Nikalaici a fost lӑudat

Se pare că acea „fereastrӑ de oportunitate” (nu știu cât de academică este această traducere din biz-engleză) pe care rușii ne-au deschis-o vraiște cu tunurile în 2014 nu doar că s-a închis definitiv, dar e și bătută cu sârguință în scânduri. Am avut o oportunitate unică să ne folosim de acea deschizătură și să ne desprindem definitiv de „lagӑrul socialist”. Afirmam chiar, plin de speranță, că ar trebui să-i mulțumim lui Putin la un moment dat.

Nu a fost să fie... Ne-am speriat. Am stat cuminței în țarc. E drept că și Putin a desfășurat și și-a activat la maximum coloana a cincea, cu „furtul meleardului”, cu „statul capturat” ș.a.m.d., dar oricum inițiativa ne aparţinea și aveam și spatele asigurat.

Fără îndoială, principalii responsabili de acest rateu istoric sunt acei care au fost la manete în perioada 2014-2018. Îmi aduc aminte cum, atunci când încă guvernul se mai juca de-a transparența și mergea cu acceleratul spre UE (declarativ vorbind), îi adresam online Prim-Ministrului o întrebare simplă (formulată mult mai desfӑşurat decât atât, bineînțeles, cu argumente și trimiteri la contextul internațional): „Când ieșim definitiv din CSI?”. Răspunsul m-a năucit: „Nu este momentul oportun”!..

Ceea ce observăm astăzi este o revenire în forță a putinismului și o afirmare graduală a „ownership”-ului (iarăși, nu știu care ar fi echivalentul potrivit în română) asupra unui teritoriu. Care, dacӑ nu aţi uitat, îl consideram al nostru. Mă și plictisește să le înșir pe toate aici, dar mă rog, asta mi-e pâinea...

DODON LE-A ARĂTAT LIMBA OCCIDENTALILOR Dodon a plecat la Bruxelles și le-a spus clar și răspicat tuturor (nu cred că se poate mai evident) că Republica Moldova nu vrea nici în UE, nici în NATO. Apoi a fugit repejor la stăpân, la Moscova adică, unde a fost netezit pe cӑpşor, iar Putin a zis că-i place. Dodon a promis că va fi cuminte și mai departe, că o va face și mai lată la ONU, unde va pleca să reprezinte Moldova (asta de ochii lumii, căci de facto va reprezenta interesele Cremlinului).

MALADEŢ, NIKALAI NIKALAICI! În urma lui Dodon a plecat la Moscova și ministrul nostru de externe, Nicu Popescu. Felul în care a fost întâlnit este batjocoritor... Iată nu-mi închipui să-l numească Lavrov pe Jean-Yves Le Drian, de exemplu, „Ivan Ivanovici” și nici mӑcar „Jean Jeanovici”. În genere, discursul de primire, difuzat public!, al lui Lavrov a fost strigător la cer de obraznic și de condescendent. A fost acolo afirmată și necesitatea prezenței armatei ruse în Transnistria, și limba rusă care e prigonită în Moldova, și o aluzie faină „este pentru prima dată când veniți la noi în calitate de Ministru de externe”... Vă las să scotociți semnificațiile. Diplomații cu experiență nu mă vor lăsa să mint: la acest nivel orice are importanțӑ: cuvintele alese, intonația, aluziile... Și Lavrov s-a comportat, deliberat cred, ca un stăpân în fața unui valet.

BĂGĂM ARMATA LA COBASNA Apropo, Lavrov s-a arătat mulțumit de faptul că Moldova le cere ajutorul pentru a lichida armamentul de la Cobasna. El a zis că vor trimite oameni și echipament. Vreo divizie-două, pe semne, cu tunuri şi tancuri pentru a executa la zid mai sigur amuniţiile alea perimate. Mă tem că, dacă vin, vor uita să plece înapoi, precum le este feleșagul...

VIN RUȘII ! ÎN MASĂ ! Iar pentru a intra definitiv în posesia guberniei, un veritabil desant este anunțat pentru următoarele săptămâni : festivaluri de filme, conferințe (Iurivanâci Roșca ne anunță una cu Dughin în persoană!), forum economic la care cică se așteaptă peste 1000 (!) de persoane... Socialiștii îmi vor spune că bunăstarea populației e mai presus de toate și că banii nu au miros. Numai că ce înseamnă business à la russe se știe demult... Care nu știe poate să caute pe net investigații anticorupție... Sunt cu duiumul..

ALEGERI CA LA RUȘI! Ați urmărit (inclusiv grație presei de la noi, care, chiar dacă se cheamă „liberalӑ”, tot în spațiul rusesc informativ a rămas) poveștile despre ultimul scrutin în Rusia? E faină experiența, nu-i așa? Trebuie preluată! Anume asta face acum o delegație de la CEC la Moscova! În curând – și la noi!

DIACOV – CANDIDATUL LUI USATÎI Fratele președintelui de onoare al PD, acel care se perinda pe la toate televiziunile denunțând „statul capturat” și „justiţia teleghidatӑ” va fi candidatul lui Usatîi la localele care vin. Uite-așa o ecuație!

50 DE MLN $ PENTRU PLATON Tare-i bună țara asta... O mulgi și din închisoare! R. Moldova va fi obligată să plătească 50 de mln $ unei firme afiliate grupării lui Platon. Asta e echivalentul a 180.000 de pensii lunare în valoare de 5.000 de lei fiecare. Calculați și niavoastre, dacă nu mă credeți.

NU-I FRONTIERĂ PENTRU SEPARATIȘTI! În loc să fie cumva blocați, dacă nu chiar arestați, separatiștii de la Tiraspol sunt întâmpinați de către ofițeri ai poliției de frontierӑ (cu acolade și îmbrățișări) și trecuți pe din spate, fără rând, fără control, fără nimic. Voi, cetățeni care respectați legea și statalitatea, beneficiați de asemenea favoruri?

Apoi cum, dragii mei, vӑ place „evoluţia”?

ROMÂNIA SALVEAZĂ VIEŢI Între timp, SMURD din România își extinde zona de intervenție pentru a „acoperi” practic tot Sudul Republicii Moldova. Serviciul Mobil de Reanimare și Descarcerare „SMURD Sud” a fost inaugurat la Cahul. Au fost distribuite trei autospeciale și va fi creat un punct comun al SMURD și spitalului raional.

Cam atât. Cireșica de pe tort din această săptămână am s-o trimit lui Brânzan. Naftogaz din Ucraina vine cu un anunț care, în mod bizar, a rămas fără mare tirajare la noi. Ei anunță că tot ce se vehiculează de către autoritățile din Moldova referitor la prețul la gaze e bullshit absolut! Cică Republica Moldova ar putea, chiar și în configurația actuală a gazoductelor să cumpere gaze de la... Slovacia! Cu 20% mai ieftin. Nu știu dacă e așa ori ba. Numai că aceastӑ întrebare miroase deja a geopolitică pură. Iar noi pentru bunăstare luptăm, nu facem speculații la țambal, nu-i așa?...

Partager cet article

Despre PUNCT-ul din .FR

Poveşti, povestioare, gânduri, reflecţii, idei mai profunde şi mai superficiale, grave si ilariante... un punct de vedere şi doar atât. Doar un punct în imensitatea blogurilor. Doar un punct din atâtea altele dispersate în nebuloasa reală si virtuală. Doar un punct. Deşi... câte odată nu-ţi lipseşte decât un punct pentru a fi un i! 

"De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna."  Nichita Stănescu

Rechercher