Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
16 décembre 2019 1 16 /12 /décembre /2019 12:22
Săptămâna în care s-au încleştat PG şi PA

Inimioară – sălcioară,

Plîngi, căci jalea te doboară!

Curgă-ţi pleata peste ape,

Peste ape şi hîrtoape,

Peste dealuri, rîpi şi văi,

Pîn-ajungi la cei călăi,

Pîn-ajungi la cei ciocoi

Străjuiţi de cinci copoi

Care stau în jilţuri moi

Cu picioarele-n puhoi...

Un puhoi de lacrimi mute

Care curg de ici la munte,

De la munte pîn-la mare,

De-au umplut apa cu sare...

Sare, sare, săricică,

O durere mărunţică,

Marunţită, măcinată,

În cutii împachetată

Şi la prăvălii livrată… (VV, 2013)

 

Cândva demult, pe vremea cavalerilor cuirasaţi, regii și reginele cu suitele lor organizau turnee de cavaleri. Fiecare nobil (cu drept de a o face) își anunța cavalerul și ei se înfruntau în văzul tuturor. Iar regii stăteau în tribune și se delectau de la priveliștea bătăliei, protagoniștii careia, e drept, aveau, am zice azi, un anume „statut social”.

Ceva și mai demult, „cetăţenii liberi” ai Imperiului roman se excitau de la luptele gladiatorilor, niște robi care se omorau înde ei, glorificând Cezarul. Ave Caezar! Morituri te salutant! Dreptul lor era dreptul la ziua de mâine. În caz de victorie. Slăbuţ la capitolul „statut social”...

De fapt, nici în ziua de azi nu stăm mai breaz: indivizi își dau pumni în cap, iar milioane de spectatori (trăiască tehnologiile moderne!) abia de așteaptă când unul va fi doborât la pământ și numără victoriile prin KO. Iar faptul că discipline din astea violente de luptă (ei zic că e sport!) devin din ce în ce mai populare ne descriu societatea cum nu se poate mai bine. Gladiatorii de azi au și ei un fel de „statut social” care și-a găsit un echivalent universal și a devenit monetizat.

La ce zic toate astea? Iată de ce (că doar nu vom răspunde ca idiotul „de-atâta!”):

BĂTĂLIA PROCURORILOR Proaspătul numit PG Stoianoglo încearcă să-l dea jos pe mai vechiul numit, apoi scos, apoi restabilit, PA Morari. Nu știu dacă siglele PG sau PA pot fi asimilate cu blazoane de cavaleri medievali, ori dacă ar trebui să-i contemplăm ca pe un Mayweather și McGregor. E mai puțin principial la o adică. Pe scurt: Morari anunță că deschide o anchetă pentru a investiga finanțările PSRM. Stoianoglo scoate un decret prin care îl înlătură, dar Morari ripostează atacând decizia în judecată și este „parţial” restabilit. Tribunele oficiale urmăresc bătălia cu interes preţios distanțat. Dar cei mai nostimi sunt suporterii de rând. Știți?, ca la fotbal: ieri ești un paria, o capră cu picioare pătrate și cap triunghiular, dar dai un gol- două și gata! Ești erou! Ieri erai un element important al „statului capturat”, dar azi ești deja un erou care combate răul cela care a obijduit-o pe... știți voi pe cine!

PLATON. URGENT! Judecat de 10 ori în 19 zile! Ceva îmi spune că totul se va clarifica foarte repede, iar rezultatul îl cunoaștem deja. Cum n-ai da, dar e ultimul deținut de calibru care mai stă la pârnaie, iar sfârșitul încununează opera!

LA ORBAN Proaspătul eliberat Filat a plecat să-l vadă pe Orban. Pe cel unguresc, nu pe cel românesc. Și Greceanîi cică tot la Orban pleacă. La același. Oare prin ce-i ademenește? Şi oare de ce la Orban? Ah, câte mistere!..

PLAHA VREA O PRIMĂ Cică Plahotniuc vrea să-şi cumpere o televiziune în România, Prima TV. Per PRIMA ad ASTRA, căci BELOMORCANAL e VATRA! (Acei cu experienţă de viaţă ştiu de ce).

TRANSNISTRIA EUROPEI Trafic cu uraniu în Austria. Captură enormă de cocaină în Belgia. Trafic ilicit de tutun în toată UE. Există un singur lucru care leagă armonios toate aceste fenomene urât mirositoare: Republica Moldova! Felicitări, tovarăși!

CHICOGAZ Primul nostru ministru a plecat în Ucraina și s-a văzut cu Zelenschi. Au discutat despre gaze. Dar săptămâna trecută aflam despre existența unui gazoduct secret, un fel de instalaţie construită în timp record, care cică ne-ar permite să ne alimentăm cu gaz în mod revers! Nu, nu-i gazoductul din România. Ăla e cu ghinion. Nu se face, măcar tu crapi! Iar BERD ne dă, cică, 100 de mln ca să ne conectăm la rețeaua electrică cu... România! Tare i-aș sfătui să controleze pedant cum e cheltuit fiecare cent! Să nu ne pomenim conectați direct cu Magadanul pe banii ăștia...

DATUL DIN DEGET Câte ceva tot parcă au înțeles ei, se pare. MAE din România vine cu o declarație extrem de dură referitoare la asistența financiară acordată Moldovei, iar Bogdan Aurescu i-a chemat și pe europeni să fie mai atenți și mai precauți. E bine. Dar e târziu. Dar e bine.

HOTARUL DE PE PRUT La Paris s-au întâlnit Putin și cu Zelenschi. Va las să căutați și singuri despre ce s-au înțeles ei acolo. Din păcate, lucrurile sunt nasoale pentru noi. Asta e: așteptăm să cadă Putin... Până atunci, citiţi și recitiți ce vă scriam hăt în 2015!

NOUL PARTID AL AXEI Între timp, la Chişinău a fost înfiinţat un nou partid prorus de către Mark Tkaciuk şi Iurie Muntean. Partidele de azi vor îmbătrâni, şi foarte repede, căci sunt construite din material perisabil, de aceea se cere crearea unei forţe noi, mai trendy şi puţin mai „modernă” decât marasmul PSRM-ist sau banditismul prea evident al PN.

MAE NU MAI E Separatistul Leonid Manakov în cadrul unui forum dedicat drepturilor minorităților naționale organizat de ONU la Geneva a rostit un discurs în care a acuzat Chişinăul de nerespectarea drepturilor minorităților naționale. MAE-ul lui Ciocoi tace. Nici un MAE nu a tăcut până la acesta, condus de Ciocoi. IE a căzut definitiv.

Cam atât. Cireşica de pe tort o vom trimite Uniunii Europene. Nu-i de rău, dar prea frumos sună! Uniunea Europeană finanţează Circul de la Chişinău! Fain, nu? De fapt, totul e prozaic în realitate: clădirea Circului va fi renovată pe bani europeni. La fel rpecum cetatea de la Tighina. Le fel precum grădiniţe şi şcoli, teatre şi spitaluri, atâte alte instituţii, clădiri, infrastructură... Adică, cam tot ce mişcă în ţara asta. Adică circul.

Partager cet article

9 décembre 2019 1 09 /12 /décembre /2019 11:50
Sӑptӑmâna în care s-a aruncat cu Filat peste aeroport

Săptămâna care a trecut ne-a mai gratificat cu un eveniment - bombă! Din acele care eclipsează tot și astupă prin deflagrația sa orice altceva. Și, ca de obicei în spațiul nostru, întrebarea care se cuvine să ne-o punem, practic într-un regim de reflex condiționat, este: „Ce alt eveniment, cu adevărat important, trebuie să fie acoperit?”. Cred că v-ați dat deja seama că evenimentul-bombă sau fumigena la care mă refer este eliberarea lui Vlad Filat din detenție. Vom reveni imediat și la el, dar nu înainte de a pomeni despre altceva, căci, pe bune, nu-l pot trece cu vederea:

OVER-ROMÂNITATE Pe 1 Decembrie am sărbătorit Ziua Națională a României. Sărbătoare importantă și simbolică pentru toți românii, căci ea nu este doar despre Ziua Națională, ci comemorează Marea Unire de la 1918. În fine, nu am de gând să mă lansez în exces de patos pueril. Despre altceva voiam să zic: pe 1 decembrie tot newsfeed-ul de pe rețeaua de socializare pe care o folosim noi cel mai des s-a umplut de „tricolor”. Și-au afișat „românitatea” și și-au împodobit pozele de profil cu panglici și inimioare tricolore până și acei pe care-i consider rusofili convinși, antiunionişti, antiromâni chiar, persoane cu care am avut controverse diverse referitor la Unire sau românofilie... Asta cum? Nu vă este jenă, dragii mei? Nu vă stă în gât acea panglică comemorativă? Cum poți 364 de zile din an să aperi cu înverșunare, e doar un exemplu, o coaliție cu o forță politică vădit antiromânească, iar o zi, de circumstanță, să te declari român? Partea bună în toată această ipocrizie este tocmai „circumstanţa”. Dacă începe până şi "glamourul" moldovenesc să-şi anine tricoloare, înseamnă ca e bine. Înseamnă că Unirea este mult mai aproape decât am putea noi crede sau decât încearcă maintream-ul să ne convingă. Dacă toți acești „români de circumstanţă” ar fi mai puțin lași!.. De ce nu vă revendicați românitatea și la nivel politic? La nivel cotidian chiar? Cum de se face că tolerați indivizi care rup harta României în Parlament și ajung chiar vice-președinte al acestui for?...

Dar să vedeți că acei care vor sta în prima linie, alături de înalți oficiali, cu decorații și omagii oficiale, acei care-și vor atribui meritele și vor fi glorificați în ziua marelui eveniment istoric, tot mainstreamul de azi va fi. Vor asista cu toții la defileul gărzii militare cu ocazia Unirii. Căci nomenclatura este nemuritoare! E o lege a istoriei și asta... Nu-i exclus chiar să fie în rând cu Dodon în persoană. La fel precum erau cu toții prezenți la recepția de la Ambasada României ascultând ale sale felicitări pentru „fraţii români”. Ce frumoasă ar fi fost o ieşire din sală colectivă de protest a „românilor” noştri la intrarea principalului românofob de pe glob la ceremonie! Dar cavelerismul romantic a ieşit demult din modă...

Acum să revenim și la acea fumigenă de proporții care ne-a orbit în această săptămâna:

FILATUL A IEŞIT DIN CAPTIVITATE Deci iată ce a însemnat realmente „stat capturat”! Iată, deci, cum se scoate el din „captivitate”! De fapt, totul a căpătat o personificare și o explicație cât se poate de simplă! Glumesc desigur, dar cine poate astăzi veni cu argumente solide împotriva ipotezei că postul de prim-ministru a fost vândut pe eliberarea șefului de clan, din moment ce sunt făcute publice documente care atestă că fostul guvern este direct implicat în această „scoatere din captivitate”? Dacă e să ne aducem aminte de ceea ce ziceau mulți (inclusiv subsemnatul) acum 5-6 ani că asistăm la o bătălie a două clanuri avându-i în primă line pe Plahotniuc și Filat (pesonaje, e deplina mea convingere, secundare), oare nu capătă totul sens și logică? Să nu uităm însă de un adevăr vechi de când hăul: când doi se bat al treilea câștigă! Această „bătălie” epică l-a întronat pe Dodon, o altă marionetă, mult mai periculoasă, căci ea e manipulată direct de Cremlin (și aici eu nu fac nicio descoperire, căci PSRM nu-și ascunde deloc „afilierea”).

Niciodată o forță politică nu a deținut o putere mai absolută în Republica Moldova totodată obţinând un scor atât de mic electoral! Comparația cu regimul lui Voronin ar ține (parțial ar ţine, căci ei nu aveau Primăria Chișinăului) doar până când nu ne aducem aminte că Voronin avea, cum n-ai da, 71 de mandate în Parlament! Iar la capitolul nocivitate nici nu poate exista comparație...

Despre eliberarea propriu-zisă iată ce aș mai dori să spun: argumentul precum că Filat a fost eliberat din cauza condițiilor rele de detenție nu ține. Cert, nimănui nu-i place să stea la pârnaie, însă marea majoritate a deținuților nu cred că beneficiază de condițiile în care era deținut Filat. Şi una e să-l eliberezi, iar alta e să-i întorci oficial „Ordinul Republicii” și... eligibilitatea! Adică, teoretic, Filat poate fi candidat la prezidențialele din 2020!

La drept vorbind, îmi este profund indiferent dacă stă ori nu Filat în închisoare. Și nici barem creștinește nu este să-i dorești cuiva să stea la răcoare. Încă atunci când a fost arestat am afirmat că un avocat profesionist îl scoate când vrea pe viciu de procedură. Eu l-aș condamna altfel: la munci de interes public, remunerat tot atât cât primesc acei 400.000 de pesionari care sunt sub limita sărăciei: 1400 de lei pe lună sau mai puțin. Să știe pe propria-i piele la ce i-a condamnat el și acei de alde dânsul pe cetățenii țării cu care s-a jucat în bumbi!..

La fel precum a stat închis până acum Filat putea să stea și mai departe, ori alte două-trei săptămâni până la acel verdict CEDO care chipurile trebuie să vină. Dar a fost nevoie să iasă anume acum. Și uite aici lucrurile devin cu adevărat grave, căci ajungem și la întrebarea de la început: Ce trebuie să ascundă eliberarea lui Filat? Ceva important de tot, pe măsura bombei mediatice declanșate!

AEROPORTURI PENTRU OAMENI VERZI O mică notă introductivă și factuală se impune (ca să nu fiu acuzat de exces de interpretare): acum câteva luni, în plină criză venezueleană, Rusia trimitea „consultanţi militari” (Numărul lor va rămâne un mister, dar cu certitudine e mai mare de 100. Alte surse vehiculau cifre de până la 400, dar acest lucru este mai puțin esențial pentru noi) pentru a-l apăra pe Maduro. Nu i-a teleportat, după cum vă dați bine seama, ci i-a transportat cu avionul. În Siria, teatrul unei intervenții masive militare rusești pentru a-l apăra pe Assad, rușii au o ditamai bază aeriană la Hmeimim (e drept că în Siria ei pot ajunge și pe mare, având și o bază navală la Tartus, doar că rușii nu au port-avioane funcționale și au nevoie de sol pentru a efectua lovituri aeriene). Mai recent, în Ucraina, cele mai crâncene bătălii au fost duse pentru stăpânirea aeroportului din Doneţk, iar luptele nu au scăzut din intensitate decât atunci când el a devenit impracticabil, totalmente distrus. O altă incursiune în istorie, mai adâncă: în 1968 invazia Cehoslovaciei nu a început cu tancurile. Pe 20 august, pe la 20:30, un comando compus din 30 de parașutiști sovietici, deghizați în civil, aterizau la aeroportul Praha-Ruzyně pentru a prelua controlul asupra lui. Peste cîteva ore, mai multe avioane Antonov 12 aduceau la Praga Divizia 103 Aeroportată, iar alte 6300 de tancuri sovietice invadau Cehoslovacia la sol...

Importanța unui punct de legătură aerian devine și mai evidentă în condițiile Moldovei, care nu are legătură terestră cu Rusia, chiar și luând în calcul armata din Transnistria. Îmi veți spune că și cele existente pot fi ușor invadate, dar fiți de acord: e mai ușor să aperi un aeroport decât trei, or pentru o invazie armată e suficient și unul singur. Vă recomand, pentru acei pe care eu nu-i pot convinge din varii motive, un interviu interesant la REL cu Dumitru Mînzărari.

Aceste discuții au început după ce actualul Prim-Ministru a anunțat că, chipurile, am avea nevoie de alte două aeroporturi, unul la Nord (la Bălți?) și altul la Sud (la Comrat?), ambele în teritorii potențial ostile Chișinăului. Concomitent, Dodon se întâlnește cu ambasadorul Rusiei pentru ca să discute despre împrumuturi pentru „investiţii în infrastructură” (aeroporturi?) și bagă Moldova în așa-numita Bancă Euro-Asiatică (mecanism de finanțare în afară de control occidental?). Cu alte cuvinte, vom împrumuta bani de la ruși pentru care vom plăti și dobândă, pentru a le construi lor, rușilor, piste pentru avioane? Celor care iar vor sări să mă acuze că m-aș fi „ţicnit” le voi aduce aminte de ceea ce scriam cu trei ani în urmă (știu că nu-i bine să fac trimiteri la propriile texte, dar asta e...) că să vedeți că problema „aeroportului” nu-i de azi.

16 ianuarie 2017: RUSIA VREA SĂ CONTROLEZE ŞI AEROPORTUL DE LA BĂLŢI Ani de zile Aeroportul de la Bălți nu a trebuit nimănui. Nici Chișinăului, nici Rusiei, nici Tiraspolului. Nimănui! Până când a apărut o petiție online militând pentru re-deschiderea lui. Nimic deosebit până aici: petiții există cu zecile… Numai că în cazul dat inițiatorul petiției a mers mai departe, a muncit serios și proiectul începea să devină promițător de avansat. Și uite aici s-au activat imediat separatiștii de la Tiraspol! Un oarecare Likiorov cumpără compania care ar gestiona proiectul investițional de la Bălți în cazul în care autoritățile moldovenești l-ar accepta. Vi-l prezint pe Likiorov: vicepreședinte al Congresului Comunităţilor ruse din RM, fost membru al mişcării „Ravnopravie”, adjunctul atamanului suprem al Uniunii trupelor de cazaci din Rusia și din străinătate, etc., etc. Eu sper ca așa-numiții investitori să înțeleagă că în această zonă nu există decizii pur economice! Le voi aduce aminte că tot ce se va face se va face pe banii lor, nu ai lui Likiorov. La urma-urmelor, Tiraspolul nu de Aeroport are nevoie și nici de profituri, ci de control asupra lui. Doar atât. [...]. Îmi voi permite să vă aduc aminte că celor care băteau alarma atunci când a fost vândută BEM rușilor de la VEB li se răspundea cu argumente similare: e doar o logică pur economică, proiect investițional, creare de locuri de muncă și alte prostii de acest gen.

Iar pe final vom mai spune doar atât: la Nord, Aeroportul de la Iaşi e la o distanţă de doar 70 km de Bălţi sau la 120 km de Drochia. Ce-i mai uşor şi mai ieftin? Să construieşti un nou aeroport, sau să facilitezi accesul la cele existente? Asta dacă „grija faţă de popor” este motivaţia principală, desigur.

VEŞTI DIN FRANŢA Două la număr, care tangențial (ori ba) ar trebui să ne intereseze. Franța a adăugat 4 țări în lista neagră a țărilor considerate „paradisuri fiscale”, care nu cooperează pentru combaterea fraudelor financiare. Printre ele se număra și Bahamas, loc foarte drag președintelui nostru Dodon. „Le Monde” ne mai anunță că francezii au identificat 15 agenți diversioniști ruşi și locul lor de transit în Franța. Unii dintre cei 15 agenți ai GRU au efectuat operațiuni în Marea Britanie, Bulgaria, Crimeea, Republica Moldova și Muntenegru. Iată eu sunt foarte curios să aflu detalii despre „operaţiunile” desfășurate la noi! Voi - nu? Ori şi francezii s-au „ţicnit”?

SCUMPUL NOSTRU În 2016 instituția prezidențială ne-a costat exorbitanta sumă de 17,48 mln. de lei. Un lux absolut nejustificat (părerea mea!). Dar iată că socialistul Dodon, mare luptător cu inegalitățile sociale și în strictă linie ideologică a stângii socialiste a venit şi a făcut dreptate! În 2020 instituția pe care o conduce va cheltui doar 35,26 mln. de lei!

Iar Cireşica de pe tort o voi trimite personal cetățeanului român și deputatului în parlamentul Republicii Moldova, Lebedinschi. Dar îi voi trimite doar jumate, căci cealaltă jumate – entității abstracte „statul român”. Cetățeanul român Lebedinschi a votat împotriva limbii române în comisii parlamentare. Eu zic că ar trebui să i se retragă cetățenia pentru acte ostile statului român. Să vedem ce va zice entitatea abstractă „statul român”!

Partager cet article

2 décembre 2019 1 02 /12 /décembre /2019 12:32
Săptămâna în care RevVoienSovietul l-a numit pe Stoianoglo

Duminică, 1 decembrie, toți românii vor sărbători Ziua Națională a României, a 101 aniversare de la Marea Unire. Și în Republica Moldova câteva evenimente importante sunt preconizate. La momentul în care veți citi aceste rânduri multe din ele vor fi deja consumate. Cum ar fi concertul de muzică clasică de miercuri, 27 noiembrie, de la Filarmonica Natională ”Serghei Lunchevici”. Sau cel de pe 28 noiembrie, când TVR a chemat lumea la un concert de muzică folclorică la care au participat artiști de pe ambele maluri ale Prutului. Pe 1 decembrie sperăm să fie inaugurat bustul lui Dumitru Matcovschi pe Aleea Clasicilor din Chișinău. (Sperăm, căci la inaugurarea acestui bust a mai venit lumea o dată, dar atunci au venit degeaba...) Iar Garda Națională din R. Moldova va defila la București (e drept că cu acești guvernanți nu este exclus să-i vedem și la Moscova, de 9 mai...).

Despre acțiunile celor care prin definiție trebuie să le organizeze, organizațiile de unioniști, nici nu ar mai trebui să pomenim, căci nu asupra evenimentelor specifice voiam să focalizez atenția. Și în această săptămână ne vin vești despre banii alocați de România pentru diverse nevoi vitale ale Moldovei. Și liceul Asachi din Chișinău va fi renovat din bani românești! Cu toată rezistența și agresivitatea elitelor (poate în afară de cele culturale care într-adevăr reprezintă valoare) procesele de unificare a spațiilor devine din ce în ce mai evident și... inevitabil.

Săptămâna trecută, mai mult de 52.000 de cetățeni români din R. Moldova au participat la scrutinul prezidențial din România. (Scorul exorbitant obținut de Iohannis în Basarabia e un subiect destul de curios în sine și probabil atestă o lipsă de conectare mediatică cu România, dar acest lucru ne interesează mai puțin aici). E o cifră record. Tendința interesului în creștere pentru alegerile din România și dezinteresului față de cele din Moldova este un fenomen deloc neglijabil. Republică Moldova capătă din ce în ce mai mult o caracteristică de „failed state”, fără niciun fel de legitimitate, nici măcar democratică. Un exemplu similar în acest sens este Găgăuzia, başcanul căreia a fost ales in extremis, cu o evoluție a participării dubioasă în ultimile două ore. Aceste formațiuni statale nu au decât două justificări: o propteală din exterior (ah, geopolitica!) și eforturile de perenizare ale privilegiilor pe care statul respectiv le acordă elitelor nomenclaturiste (pe bune, dispare statul – dispare și funcția!).

In rest, evidenţele sunt strigătoare la cer: până şi Transnistria, acolo unde românofobia este unul din elementele constitutive fondatoare ale pseudo-statalităţii, exportă cel mai mult în... România!

TRANSNISTRIA, APROPO Săptămâna trecută, așa-numitul memorandum de la Bratislava, refuzat inițial de Republica Moldova, a fost cică semnat de autoritățile de la Chişinău. Ce conține acest memorandum asupra căruia a insistat atât Moscova, cât și OSCE, nu se știe. În acest context, declarațiile efemerului ex-Ministru de Externe, Nicu Popescu, despre pericolul unei federalizări de facto a Moldovei (ca să vezi, atunci când a făcut alianță cu socialiștii, ne asigura că nu există niciun pericol!) capătă un cu totul alt sens, căci eu cred că el știe foarte bine ce voia anume Lavrov atunci când îl saluta călduros pe Nikalai Nikalaici la Moscova...

MOLDOVA – TERITORIUL GOTR Un militar rus a fost oprit la frontiera moldo-ucraineană cu echipament radiofonic și de comunicare vădit peste necesitățile ordinare ale unei persoane de rând... A fost oprit de către ucraineni, nu de moldoveni, și trimis înapoi în... Moldova. Moldovenii au zis că din punctul lor de vedere totul a fost ok. V-ați prins, da? Un militar al forțelor armate de ocupație se poate plimbă prin Moldova cu un sac de echipament dubios și totul e ok.

PUNCTE COMUNE DE CONTROL CU UCRAINA Tot în acest context ar trebui să ne bucure faptul că se discută deschiderea a încă două puncte de control vamal comun cu ucrainenii. Mai bine zis, ucrainenii ar trebui să se bucure. Căci pericolul din partea noastră vine în ziua de azi, nu a lor. Iată ce fel de „furnizori de securitate” am devenit pentru regiune!

PATIMI LA FRONTIERĂ La Nordul țării interlopii se iau la bătaie, în cel mai direct mod, cu poliția de frontieră. Se trag focuri, nu foaie verede! Care și cum și ce anume se întâmplă nu știu și nu am cum să știu, dar bănuiesc că e temporar. Nu fiindcă vor fi combătuți bandiții. Pur și simplu ze schimbă șefii, se schimbă și circuitele... Vă recomand un film slovaco-ucrainean, „Čiara” (The Line, 2017), realizat de Peter Bebjak. Cred că nu există o descriere mai bună despre cum funcționează chestia cu frontiera.

UN CHICULEŢ Săptămâna care a trecut am ascultat două interviuri ale noului Prim-Ministru și unul al noului Ministru de Externe. E lucru știut, în orice declarație a unui politician fiecare aude anume ceea ce vrea să audă. Eu am auzit ceea ce nu doream. Dar am auzit o confirmare a faptului că noul guvern a întors oiștea vectorului pe dos. Cred că a venit timpul, mai ales după declarațiile Ministrului de resort, de a scoate „IE” din coada „MAE”. Iar insistența lui Chicu de a repeta la infinit că „nu vom umbla cu mâna întinsă” nu au decât un singur sens: „Vreţi să ne dați bani? Vă privește. Dar noi nu mai acceptăm constrângeri din partea „Occidentului””. Mai ales, geopolitice. Iată că s-a realizat visul celor de la ACUM: finanțările de la UE, colaborarea cu FMI, toate fițele astea occidentale riscă să dispară...

FĂRĂ CHICULEŢ DE RUŞINE A fost semnat bugetul pentru 2020. Cu tocmai 7 miliarde de lei deficit! În realitate acest deficit poate deveni și mai enorm, dacă se întâmplă să ne fie tăiat robinetul din exterior. Desigur, în anul alegerilor prezidențiale scopul suprem este consolidarea electoratului, dar toate aceste deficituri vor fi răsplătite! De către acei care cică beneficiază de ele. Și cu dobândă...

REVVOENSOVET-UL LUI BRÂNZAN Toate aceste cataclisme nu ar fi avut loc dacă acei de la Acum nu depășeau anumite linii roșii și nu transgresau niște tabu-uri elementare: cu socialiștii sau comuniștii nu faci alianță! Dar e o speranță deșartă... Săptămâna trecută am avut și o dovadă că aceste linii roșii și tabu-uri pentru sus-numiţii nici nu au existat vreodată! Efemerul și ex-Ministrul Economiei, Brânzan, a declarat următoarele: „Trebuia de creat un tribunal, ceva de genul la рев воен совет, un tribunal pe care am fi împuternicit câțiva procurori și judecători, oferindu-le protecție de stat, cu anumite responsabilități și drepturi, pentru a începe să curețe sistemul judiciar”. Pricepeţi, da? Nu există în capul lui Brânzan semnal „stop” la astfel de noțiuni. Iată „ghestapo” el nu ar folosi, aici e ok, dar „revvoensovet” se poate! Fără a mai pomeni de absența însăși din imaginarul său a unui sistem de DEMOCRAȚIE! Într-un fel, ar trebui să-i mulțumim: el ne-a explicat cât de aproape conceptual sunt acei de la Acum de socialiștii lui Dodon (să fiu înţeles corect: PDM nu-i exclus din această ecuaţie) și cât de firească apare astfel efemera lor coaliție...

PATIMI LA OLĂNEŞTI Reabilitarea unui monument grănicerilor români a stârnit mânia din partea primarului şi preotului de la Olăneşti. Când aud de România – văd roşu. Deşi în cazul lor cred că e explicabil: ei sunt din categoria celora care au interiorul craniului tencuit cu roşu... Se spală doar din interior.

STOIANOGLO – PROCUROR ACUM l-a vrut pe Ștefan Gligor. A fost ales Alexandr Stoianoglo. Iată și toată ecuația. În rest, nu există diferențe. Unul e dintr-o gașcă. Altul – din alta. Ambii sunt controlați politic și independenți în funcție de cine se pronunță asupra lor. L-am ascultat 2 minute pe Stoianoglo... Atât merităm. Un individ care abia de leagă o propoziție. Iar una fără greșeli gramaticale e greu de găsit în discursul său.

LIMBA MOLDOVENEASCĂ ÎN LEGE PSRM bagă un proiect de lege în Parlament în care figurează „limba moldovenească” şi limba rusă. Asta deja nu mai e doar ridicol. E lamentabil! Demn de casa de nebuni.

UN CHIC DE ASFALT ŞI EVRO-REMONT Chicu a început reabilitarea drumurilor din R. Moldova. A început cu drumul care duce spre propria casă. Firesc, nu? Și Ceban a început să repare Chișinăul! A început cu propriul cabinet. Eu zic că e la fel de firesc. Avea cândva Gheorghe Urschi un sketch în care zicea că pentru a-i face pe moldoveni bogați, trebuie să-i facă pe rând deputați pentru un an-doi. Nici nu ai cum zice că nu a avut dreptate...

ŞI CEBAN LA MOSCOVA Şi Ivan Ceban va pleca în vizită la Moscova. Ceban e primar de Chişinău. Ori această funcţie e doar aşa, un element din alt scenariu? O cuvertură...

APROPO DE PRIMĂRIE Ceban a dat toți pretorii de sectoare afară și și-a recrutat cei patru vice-primari. Primăria Chișinăului nu a avut staful complet de o eternitate! Era comod cu un singur vice-primar „face-tot”. Toţi furau, dar în văzul tuturor doar unul se afla. Acum când totul e sub control total, se poate lucra şi cu staf complet. Iar acea care va monitoriza și va evolua totul va fi... fostul vice-președinte al partidului lui Usatîi, Elena Panuş! Repet: atâta merităm - atâta avem.

FALS DE LA DODON Dodon l-a felicitat pe Iohannis. N-avea cum să nu-l felicite. Numai că între varianta trimisă Președintelui țării și ceea ce a afișat el pe situl instituției sale sunt atestate mici diferențe. Fiindcă Dodon e un macho cu păr pe chept! Și trebuie să se vadă! (Vedeți aici detalii, căci nu am dorință să comentez mai mult)

INTERCEPTĂRI Un alt epizod tragicomic: Moțpan fâlfâie în parlament niște hârtii dubioase (cel mai degrabă un fals) în care afirmă că liderii opoziției și reprezentanți ai presei sau societății civile au fost „ascultați”. Nu e bine, clar. Totul trebuie să fie legal și viața privată - respectată. O, dar ați zis „viaţă privată”? Pardon, atunci când lumea își face selfi chiar și la ușa WC-ului, când știi fiecare ce mănâncă la micul dejun, în real-time totul, ei reclamă „viaţă privată”? Ori e chestie de complot ceva? Ceva ilegal, poate? Personal, mă doare-n cot dacă sunt ascultat ori ba. Ca principiu, na, zic și eu că nu-i bine. Dar dacă află SIS ce cred eu despre ei, ori despre șefii lor și raportează unde trebuie, tot nu strică! Ascultați, tovarăși, sănătoși! Iar dacă vă scapă ceva, nu ezitați, întrebați! Pentru voi, tovarăși dragi, pot și să repet a doua oară, dacă v-a scăpat ceva! Ce ziceți, domnilor, poate încercăm ceva transparență? Poate îi ajutăm și noi pe cei de la SIS să afle ce-i interesează?... Căci dacă interceptează ei ceea ce toţi ştiu deja, reiese că-i facem inutili?

FĂRĂ TV RUSESC Între timp, alte țări știu ce înseamnă să-și apere interesele, suveranitatea și bunăstarea cetățenilor. În Letonia, spre exemplu, nouă posturi de televiziune au fost oficial interzise săptămâna trecută. Printre ele: Pervîi Kanal, NTV, Rossia 24, RTR Planeta și REN TV. Fiindcă ei știu ce vor!

FĂRĂ PROF DE ROMÂNĂ Iar la Chișinău, în liceul teoretic „M.Eminescu”, deja de câteva luni, 3 clase de-a V-a nu fac ore de limba romană din motiv că liceul nu are cadre didactice! Nu-i nimic, încă puțin și vă trimite Vasneţov comisari pentru a-i învăța „limba maldavnească” în loc!

Cam atât a fost. Vă felicit, dragi fraţi români, cu ocazia Zilei Naţionale! Fiţi mândri de destinul care e al vostru!

Iar Cireşica de pe tort din această săptămână o voi trimite direct lui Ivan Ceban : la Chișinău un sărman suferind a urcat pe un pilon de înaltă tensiune amenințând că se aruncă în gol. 11.000 de locuințe au rămas fără electricitate timp de 8 ore, până când salvatorii nu au rezolvat problema. Iar Ivan Ceban nu a venit la fața locului precum a făcut-o Dorin Chirtoaca cu al său nebun… Nu e bine, tovarășe Ceban, nu e bine! Tradiţiile casei trebuie respectate nu doar în privinţa evro-remontului!

Partager cet article

26 novembre 2019 2 26 /11 /novembre /2019 22:41
(imagine simbol)

(imagine simbol)

Aflam zilele trecute ceva, care pe mine m-a zguduit cu adevărat. M-a umplut de mândrie, dar și de năduf. Vă explic imediat cauza, cred că veți înțelege fără exces de explicații. Dar pentru început – încercați de vă conectați imaginația :

Anul 1969.

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.

Orașul Bălți.

Am plantat decorul? Cunoașteți unde se află vechea librărie Prometeu? Atunci cunoașteți cu certitudine acea alee pietonală care duce spre Universitatea de la Bălți. Dacă nu cunoașteți, nu are nicio importanță. Imaginați-vă doar o stradă destul de largă.

Pe acea stradă, între 10 și 15 tineri se îndreaptă spre Universitate scandând : „Traiască nația! Jos porcii!

Acum resituați acțiunea în timp și spațiu. Recunosc, inițial eu nu am crezut. Am cerut să mi se reconfirme. Persoana care mi-a povestit despre acel marș mi-a confirmat cu certitudine că a fost în toamna lui 1969. Și că anume asta se scanda. Majoritatea erau băieți, dar erau și câteva fete cu ei. Am crezut-o când mi-a zis că și astăzi o trec fiori când își aduce aminte. Într-adevăr, așa ceva nu se uită!

Sau iată: aflam de la aceeași persoană despre un Costică Porcescu, locuitor al satului Cureșnita, raionul Soroca. În 1972 era student în anul II la Institutul de Medicină de la Chișinău. A fost cu acei care au apărat monumentul lui Ștefan cel Mare pe care sovieticii voiau să-l scoată din oraș. Costică Porcescu pentru cutezanța sa a fost exmatriculat și nevoit să se întoarcă în sat. Prin ce a trecut, numai el ştie. Lumea zice că a fost bătut rău de tot. Nu mult după aceea a şi decedat... Amintim că după moartea lui Stalin trecuseră 20 de ani deja!

Nu cred că are rost să stărui asupra cauzelor sentimentului de mândrie. Dar cred că nu strică să vă explic în câteva cuvinte ce e cu acea senzație de năduf și obidă.

Trăim cu toții cu un trecut inventat și desenat de alții. Suntem toți epigonii unui trecut inexistent. Urmași ai nimicului, ieșiți din scorneli și de aceea nici nu suntem în stare să creăm altceva decât un nimic sau o scorneală. Ni s-a tăiat orice amintire despre demnitate. Ni s-a amputat orice continuitate cu firescul, cu tot ce ar putea să ne ajute să realizăm că suntem un popor prin nimic mai rău (poate că nici prin nimic mai bun, dar aici nu asta contează) decât celelalte.

Din acest punct de vedere aceste acte de rezistență, de rebeliune, oricât de idealiste sau utopice, oricât de vane sau suicidare nu ar fi fost, contează pe balanța istoriei enorm de mult. Poate la fel de mult, ori poate chiar peste, decât cunoașterea adevărului despre suferințele și genocidul căruia am fost supuși, prețul pe care l-am plătit, inclusiv pentru a înnăbuși aceste acte și voința însăși de a rezista. Costică Porcescu, dar la fel și toți ceilalți care au avut un curaj nebun de a se opune imperiului sovietic, merită să fie pomenit și comemorat!

P.S.: Nu știu câți au supraviețuit, câți au văzut, câți au trăit evenimentul de la Bălți. Acea manifestație din toamna lui 1969 mă interesează foarte mult. Fac un apel: orice mărturie, orice amintire îmi este prețioasă. Dacă există careva care a trăit acele evenimente pe viu, sau știe cine au fost acei tineri, vă rog să mă contactați! Suntem obligați să le cunoaștem numele!

 

Lecturi: „Fără termen de prescripţie. Aspecte ale investigării crimelor comunismului în Europa”. Volum coordonat de Sergiu Musteaţă si Igor Caşu. (Cartier, 2011). Igor Caşu: „Opozanţi politici în RSSM după 1956:spre o tipologizare bazată pe dosare din arhiva KGB

Partager cet article

25 novembre 2019 1 25 /11 /novembre /2019 13:12
Săptămâna în care s-au dus cu poclon la Moscova

Bizară săptămână… E din acelea în care ori ești nevoit să intri prea mult în detalii, ori o reduci la o singură frază. Şi fraza respectivă sună a sentinţă: guvernul putinist se instalează!

Am putea pune punct aici, dar câteva nuanțe totuşi le vom nota. Nu înainte de a vă comunica că la București e în plină desfășurare salonul de carte Gaudeamus! Practic toate editurile de la Chișinău sunt prezente la târg cu o ofertă de carte destul de solidă atât la nivel de cantitate cât și calitate! Ar fi cazul să ne mândrim, dar când te uiți la celelalte domenii în afară de cultură – parcă sunt lumi paralele, nu alta! Decalajul e de-a dreptul devastator!

Vom reveni acum la celelalte nebunii:

BANI PENTRU USATÎI Usatîi anunță cu mare pompă de pe scena unui concert (ce altceva știe ăsta să facă?) că lansează niște proiecte cu Botoșani. Bani grei, care fără partenerul din România nu i-ar fi căzut în gușă. Pariez că tot ce se va spune despre aceste proiecte va avea drept laitmotiv inevitabil renunțarea la geopolitică, renumita deja „batistă pe ţambal”. La câți bani a băgat România în Moldova, ar trebui demult ca rata unioniştilor să ajungă la vreo 70%, cam toți acei care nu au votat pentru PSRM, partidul care deține astăzi puterea absolută în țară. Uite-așa niște paradoxuri...

CHIRONDA – VICEPRIMAR Dar cele spuse mai sus nu ar trebui să ne mire prea mult, când ne gândim cine au fost acei care ar fi trebuit să se ocupe de comunicare. Unul din aceștia a fost Victor Chironda care a devenit săptămâna trecută, fără nicio sinchiseală sau ezitare, vicele lui Ivan Ceban, socialistul ales de recent în scaunul primăriei de la Chișinău. Ceilalți vice-primari propuși de Ceban nu au fost votați de CMC.

PRIMĂRIA SCOASĂ DIN PRIMĂRIE Ceban a anunțat că va muta primăria din sediul istoric. Chipurile clădirea actuală ar avea nevoie de restaurare. Dar poate cauza e alta? Omul vrea birouri luxoase, moderne, nu ca în clădirea asta cu iz vechi. Are nevoie bratanul da spațiu pentru „raspal’ţofkă” și „pal’ţî veerom”. Birourile vechiului sediu sunt prea înguste pentru anvergura degetelor sale... Mă rog, ar fi și mutarea în spaţii noi o idee, dar actualul sediu e totuși monument istoric și primăria - instituție publică. S-ar cuveni parcă concurs de oferte pentru noul sediu, expertiză științifică pentru restaurare... „Niet, khoziain – barin!” (nu vă supărați pentru rusismele folosite, dar noul idiom va trebui însușit!)

ANTIROMÂNISM RUDIMENTAR Ca să înțelegeți cine sunt noii miniștri vă vom aduce doar un exemplu: noul ministru al educației este autorul (împreună cu nevastă-sa) cursului de „Istorie integratӑ” şi a manualelor respective care au fost trimise în școli în îndepărtatul an 2006, pe timpul băbacului Voronin. Acest manual a fost categorizat atunci de breaslă drept unul profund antiromânesc, cu atacuri nefondate la adresa României și cu numeroase citate din propaganda sovietică. Probabil avem aici definiţia tehnocrației în limbajul dodonist...

POPULISM DICTATORIAL Vă vom aminti, dacă poate ați uitat, că Republica Moldova este oficial o republică parlamentară. Dar în țara în care un partid controlează toate pârghiile puterii, nu guvernul, puterea executivă, ci președintele anunță măsuri sociale, cu mărire de pensii, indexări și restul. Ca la Stalin: tătuca popoarelor anunță, iar guvernul nu are decât să execute și puțin contează mijloacele!

IARĂŞI CONCEDIERI Cândva demult, încă în 2011, publicam un mic text pe care îl numeam „Spirala incompetenţei”. E și astăzi în acces public și nu a pierdut nicio fărâmătură din actualitate. Noul guvern a trecut și el cu mătura prin efective, procedând la alt val de demisii. De facto, guvernul Sandu, sub pretextul lichidării „statului capturat”, a concediat un număr considerabil de funcționari, inclusiv specialiști și profesioniști valoroși (știu ce zic, nu sunt presupuneri subiective), eliberând terenul pentru socialiști, care sunt, după cum am văzut mai sus, perfect apolitici și mari profesioniști. Uite-așa o salubrizare...

LUMINA VINE DE LA RĂSĂRIT! CU TANCURILE... Donald Tusk îi reproșa săptămâna trecută președintelui Franței, Emanuel Macron, ăla de umblă cu idei fanteziste despre o Europă de la Vladivostok până la Paris, că acesta nu știe ce zice, căci țara lui nu a cunoscut ce înseamnă tancuri rusești pe teritoriul său... Și are perfectă dreptate! Dar se pare că nu doar francezii suferă de amnezie (la o adică, francezii chiar nu au cunoscut urgiile secerei și a ciocanului, dar ia încercați-o cu o swastica nazistă pe la ei, să vedeți cum sar ca fripți!)... Moldovenii de amnezie nu pot suferi prin definiție, căci e o boală legată de memorie, ceea ce nouă ne lipsește cu desăvârșire. Între 1940 și 1950 acest teritoriu a pierdut cam 1/3 din populație. 10% din locuitorii RSSM au pierit doar pe foametea din 1946-1947... Dar moldovenii nu-și împovărează cutia craniană și conștiința cu așa chițibușuri. Ei fac coaliții cu secera și ciocanul de dragul „luptei cu corupţia” fără remușcări sau chinuri existențiale. Iar când firescul îi ajunge din urmă și sunt măturați ca niște gunoaie, găsesc din nou explicații ubueşti pentru a justifica și explica dezastrul în care ne-au aruncat.

Iar noul guvern a și plecat în Rusia! Înainte de a fi anunțat programul de guvernământ! Din Rusia ne-au adus două vești: -că vom plăti gazul mai ieftin (deși aici Gazprom avea o marjă enormă, căci noi plăteam niște prețuri exorbitante, net superioare celor de pe piață); -că ni se va acorda un credit de tocmai 500 mln $! Referitor la acest credit nimic nu se comunică despre condițiile lui. Or fi mai bune decât cele ale creditului din partea României, cu o dobândă simbolică de 1,5%? Ori decât cele ale FMI-ului cu ale lor 2%? Mă îndoiesc. La fel precum mă îndoiesc (nu fără bucurie) că va ajunge până la urmă măcar o lețcaie. Îmi mai aduc aminte de o promisiune de 300 de mln $ nu chiar într-atât de demult care așa și a rămas în domeniul promisiunilor. Sper mult exact asta să se întâmple și cu acești bani. Nu există vasal mai supus decât acela care-ți este dator cu bani... N-ar fi rău să repete Medvedev ceea ce a mai spus cândva: „Deneg net, no vî derjites’!”. Iar ca să fie actul de vasalitate desăvârşit, din Rusia ne va veni, ca un soare, ditamai Lavrov!

Cam atât pentru această săptămână. Cireșica de pe tort o voi trimite la MSMPS (iată chair sunt curios, știți ce înseamnă această abreviatură?): ei au anunțat că pensia medie a judecătorilor va fi în 2020 cu 2000 de lei mai mare ca în 2019. Adică, doar diferența cu care la va fi mărită pensia va fi mai mare decât pensia majorității pensionarilor din această ţară care au muncit o viață! Lunar, un fost judecător va primi în mediu 21.031 de lei! Felicitări, tovarăși!

Partager cet article

21 novembre 2019 4 21 /11 /novembre /2019 12:23
Yue Minjun, "Omul care râde"

Yue Minjun, "Omul care râde"

Cetӑţeanul Republicii Moldova trӑieşte ca-n poveste! Pe bune, nu mӑ credeţi?

De unde oare ni se trage? Îmi aduc aminte de perioada când străzile orașelor (poate că și ale satelor, dar nu pot spune ceva despre asta, căci am crescut la oraș) se goleau la ore fixe, de semănau cu orășelul Pripiat’ în luna mai a lui 1986, când doar maidanezii și mâțele fără stăpân mai hoinăreau pe-afară. Aceste imagini post-industrialo-apocaliptice aveau o explicație simplă: începea serialul la televizor! „Roaba Izaura”, „Si bogații plâng”, „Pur și simplu Maria”... Și toate – rusește, de la sine înțeles, deși acesta este doar un detaliu (ori poate nu chiar detaliu, dar o cărămidă importantă în zidul realității de azi?). Dacă nu am tradus corect, nu-i bai, înțelegeți perfect la care anume soap-opere fac referință.

Îmi aduc aminte de orele ratate la școală atunci când o profă ne-a anunțat că i-a ars televizorul și că vom privi cu toții reluarea de dimineață a epizodului pe care nu l-a privit aseară, căci acest film era o veritabilă lecție de viață pentru fiecare din noi, nu-i așa?... Acum, aș fi și ipocrit dacă aș zice că nu ne bucurau panele frecvente ale televizorului profei. Ne bucurau, cum să nu? Atâta doar că eram obligați să stăm în clasă, căci atunci când am plecat cu doi băieți să jucăm baschet în sala sportivă, ne-a prins directorul și ne-a dus de urechi înapoi la „lecţie”...

Ori poate originea acestui fenomen de „trai în basm” e și mai veche? Poate ni se trage de pe atunci când muream ca muştele de foame, ne mâncam unii pe alții, dar eram obligați să credem și să repetăm că „Viaţa a devenit mai bună! Viața a devenit mai veselӑ!”?* Și dacă, cu ceva noroc, din foamete poate și ieșeai, scăpai cu zile, de nu demonstrai suficient entuziasm și obediență noului regim, erai împușcat sau trimis în Siberia, cu șanse infinit mai mici de a supraviețui... Iar de-asupra la toate astea să mai repeți în continuu că răii satului sunt jandarmii români împreună cu regimul burghezo-moșieresc românesc!

Oricare-ar fi cauza, suntem nevoiți să constatăm că cetățeanul Republicii Moldova așa și nu a ieșit din basm. Realitatea care-l înconjoară e o chestie prea complicată pentru el. Iată stă omul în fața unei cărămizi și nu știe ce să facă, cum s-o numească. Și atunci el deschide televizorul sau se conectează la Internet pe grupul ăla care știe tot, postează acolo o poză și așteaptă să i se spună: „Om bun, acest obiect este o cӑrӑmidӑ!”. Ușurat, expiră satisfăcut și repetă: „Vai, dar e o cărămidă!”

Dar asta în cel mai fericit caz, căci nu-i exclus să i se spună că acest obiect greu, acest paralelipiped, este de fapt un proiectil bun de aruncat în capul cuiva (de obicei se explică imediat cine este ținta)... Și atunci cetățeanul nostru simte cum i se încrunţeşte fruntea, cum i se apropie sprâncenile și li se ridică extremitățile mai ceva ca la Greta Thunberg în fața „imperialismului mondial”, iar mâna deja ține strâns proiectilul, iar ochii îi caută deja mutra aia care cere insistent o cărămidă**.

A spune lucrurilor pe nume, a procesa informaţia elementar, fără ocolișuri și detururi prin tumultuoase teorii conspiraționiste, este o corvoadă pentru el, un adevӑrat chin. S-o fi produs v-o modificaţie geneticӑ, à la Darwin: au supravieţuit acei care au fost mai bine adaptaţi mediului...

Albul este, de fapt, negru (era şi o emisiune la REN TV asearӑ, nu-i totul aşa cum pare!), pacea este război, o înfrângere este o mare victorie, o prostie – o mare stratagemă politică, o crimӑ este o faptӑ eroicӑ, moartea este viață, „Hristos a înviaaat din mooorţi, Cu moaaaaartea pe moarte cӑlcând”... Doi morți, trei răniți și iarăși muzică!

Da, dragii mei, trăim ca-n poveste! Trăim ca-n basm! Păcat că-i scris de alții...

 

 

*”жить стало лучше, жить стало веселей”, citat dintr-un discurs de-al lui Stalin.

**traducere din rusӑ: „рожа просит кирпича

Partager cet article

18 novembre 2019 1 18 /11 /novembre /2019 09:19
Foto: https://d.newsweek.com/en/full/606313/putin.jpg

Foto: https://d.newsweek.com/en/full/606313/putin.jpg

Acest text era zămislit înainte de răsturnarea guvernului Sandu și nu era prevăzut drept comentariu al săptămânii. E oarecum jenant să scrii un articol în care să afirmi inevitabilitatea și ireversibilitatea unor evenimente sau fenomene exact după ce ele chiar se întâmplă… E și ridicol în acelaşi timp, căci seamănă cu idiotul satului care, după ce se întâmplă o catastrofă, țopăie excitat printre mulțimea adunată strigând: „Eu am știut! Eu am știut!”. Dar pentru a ieși cumva din rândul nebunilor vă voi trimite spre un text nu chiar vechi în care am explicat necesitatea absolută pentru popoare precum al nostru de a-și edifica „tabu”-uri care nu pot fi transgresate nici într-un caz.

Guvernul Maia Sandu nu a căzut din cauza pretinsului conflict despre „reforma justiţiei”. El a căzut fiindcă trebuia să cadă. Atunci când îți întinzi gâtişorul pe trunchiul gâdelui este oarecum straniu să te miri că l-a tăiat securea.

Noul guvern a şi fost ales, votat operativ şi fără mare stres. Operativitate de invidiat! În câteva ore au fost găsiți toți miniștrii, întocmit programul de guvernare, propus deputaților care l-au citit și nu au avut nicio obiecție sau întrebare...

PSRM are un singur obiectiv: să nu lase R. Moldova să se apropie de UE și s-o păstreze în sfera de influență a Rusiei. Atât. Aici nu există variații și nici nuanțe. În schimb, paleta mijloacelor pentru a atinge scopul respectiv este infinită! Dacă la un moment dat pentru a atinge scopul suprem va fi necesar ca toți (!) moldovenii să devină români – PSRM va deveni cel mai român partid din Univers!

Căderea guvernului nu este una întâmplătoare. Ea apare drept una perfect firească, deși cu același succes Guvernul putea continua. În principiu, PSRM avea și așa suficiente pârghii pentru a zdruncina politicile pro-europene ale Moldovei. Dar Guvernul a fost demis. Aşa a vrut Kremlinul, pe semne. Cel mai probabil cauzele acestui moft trebuie căutate în evoluția evenimentelor și situației din regiune în general: poate alegerile din România?

Ori să se fi speriat cu adevărat PSRM de noul PG, subordonat totalmente ACUM-iştilor? Potențial, un PG ostil ar fi putut să le provoace destule bătăi de cap socialiștilor, la fel precum un PG subordonat socialiștilor ar putea să le producă suficiente necazuri celor de la ACUM. Dar bătălia pentru PG este un chițibuș prea puțin important. Căderea acestui guvern se înscrie perfect în trendul continuu al acaparării instituțiilor de către putinişti în R. Moldova.

În iunie 2019 într-un pamflet (recomandări pentru partidele politice) scriam următoarele: „Pregătiți-vă un scenariu frumos de victimizare: ați vrut bine țării (exemplificați prin toate măsurile populuste, vezi mai sus), dar am fost trădați! „Statul capturat” poate funcționa și mai departe.” Mă adresam celor de la ACUM.

Pavel Filip de la tribuna Parlamentului a afirmat că ACUM a ales deliberat confruntarea și că aceștia și-ar fi dorit să pice Guvernul anume acum, pentru a nu pierde din șanse pentru următoarele scrutine. În principiu, e o ipoteză sprijinită de destule argumente: localele au demonstrat că procesul de acaparare a bazei piramidei PD-ului de către socialiști încă e în fază incipientă: au căzut municipiile cele mai mari, au căzut jumătate din centrele raionale, dar talpa încă mai rezistă... PDM, față de 2015, a pierdut doar vreo 20 de primării. PSRM încă nu deține acoperire teritorială totală, precum o deținea PCRM pe timpuri (de altfel, nici PDM, în pofida celor vehiculate, nu a avut vreo dată acoperirea comuniștilor). Ei nu reprezintă electoral decât ceva mai mult de 30%. Socialiştii nu pot încă declanșa alegeri anticipate, iar pentru a alege guvernul au nevoie de voturile PDM. ACUM a avut și are doar un singur atu elctoral: „statul capturat”. Iar pentru a-l folosi ei nu puteau ramâne la guvernare.

Dar toate astea sunt speculaţii. Nu-i exclus ca ACUM, elementar, să se fi crezut mari şi tari, stăpâni desăvârşiţi pe situaţie. Ceea ce a fost departe de adevar, iar Putin le-a demonstrat-o cu uşurinţă.

Iar ca să punem capacul peste principalul eveniment al săptămânii de a trecut vom menţiona câteva lucruri:

  1. Totul până la urmă s-a adeverit a fi doar geopolitică şi nimic altceva decât geopolitică.
  2. PSRM, cu concursul celor de la ACUM, deține o putere absolută în țară, la care PDM nici nu a visat! Altfel spus, Republica Moldova e din nou gubernie rusească.
  3. Este ridicol și absolut idiot discursul celor de la ACUM astăzi. Ei, și doar ei! sunt responsabili de situația în care ne-au aruncat. Cu secera și ciocanul nu se face coaliție! Niciodată, nicicum și în niciun fel de condiții! Transgresarea tabu-urilor se pedepsește dur!
  4. Am ascultat ședința Parlamentului: ce jalnic spectacol! E mai ușor să-i numeri pe acei care au avut un discurs cât de cât sănătos, demn de Parlament (indiferent de platformă şi opinie): Ţâcu, Filip... și miniștrii guvernului demis (în afară de Maia Sandu). În rest: e o catastrofă. Inclusiv deputații blocului ACUM... Țara care are asemenea parlamentari nu merită să existe!
  5. Fără sprijin notoriu din exterior (financiar, în primul rând) ACUM este o forță politică moartă și nu poate avea altă soartă decât PPCD-ul lui Roșca. Rămâne de văzut dacă Kremlinul va miza în continuare pe ei (dar nu cred) sau va contribui la crearea altei forțe pe sectorul centru-dreapta.
  6. Ţâcu a avut perfectă dreptate atunci când a anunţat de la tribuna Parlamentului: nu există altă speranţă pentru populaţia actualei Republici Moldova decât Unirea. Restul sunt prostii şi visuri deşarte. Şi asta nu-i ideologie, nu-i naţionalism, nu-i românism, nu-i niciun „ism” şi nicio „ie” de nicio formă: e statistică şi matematică. Algebră pentru clasele primare.

DIXIT!

Noapte bună!

Partager cet article

11 novembre 2019 1 11 /11 /novembre /2019 10:34
Capitularea cetății Malaga (1487) şi remiterea cheilor

Capitularea cetății Malaga (1487) şi remiterea cheilor

Noi? Privirea scrutătoare ce nimica nu visează,

Ce tablourile minte, ce simțirea simulează,

Privim reci la lumea asta – vă numim vizionari.

O convenție e totul; ce-i azi drept, mâne-i minciună;

Ați luptat luptă deșartă, ați vânat țintă nebună,

Ați visat zile de aur pe-astă lume de amar.

(Eminescu, „Epigonii”)

Cred că săptămâna care a trecut ne-a gratificat cu noutatea pe care o putem lesne pune în top 5 al evenimentelor de la Independență încoace. Să facem un exerciţiu: dacă e să vă întrebați fiecare, ce evenimente ați pune în top 5? Vi-l propun pe al meu, și anume în această ordine:

  1. Războiul din Transnistria şi crearea Găgăuziei (pentru mine e acelaşi eveniment)
  2. Aprilie 2009
  3. Pierderea Chişinăului în favoarea PSRM
  4. Trădarea lui Roşca în favoarea PCRM
  5. Anularea regimului de vize cu UE

Am putea desigur vorbi doar despre rezultatele alegerilor astăzi, dar aş dori să încep cu altceva:

7 NOIEMBRIE 1989 Cu exact 30 de ani în urmă, pe străzile Chișinăului urma să defileze armata sovietică pentru tradiționala paradă consacrată loviturii de stat a teroriștilor lui Troțki de la Petrograd (ei o numeau pe atunci „Marea Revoluție Socialistă din Octombrie). Dar blindatele nu au trecut! Strada a fost blocată de către manifestanți! Cât curaj aveau acei oameni! Și la ce stare jalnică am ajuns astazi… Să faci tu coaliție cu „secera și ciocanul”?...

Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâni în ruină,

Proști și genii, mic și mare, sunet, sufletul, lumină -

Toate-s praf... Lumea-i cum este ... și ca dânsa suntem noi.

FILME DESPRE MOLDOVA Mai bine mai târziu decât niciodată, toți cunoaștem acest proverb. Două reportaje (tocmai două!) despre Basarabia au fost difuzate săptămâna trecută, ambele destinate publicului din România. Primul este realizat de Mihai-Alexandru Hash și e difuzat pe Youtube : „Aici trăiesc români”. La momentul în care scriam aceste rânduri avea 38.810 vizualizări. Și al doilea, realizat de Marian Voicu, „Basarabia sau RSS Moldovenească? Frați sau tovarăşi?”, difuzat la TVR1 în cadrul emisiunii „Adevăruri despre trecut”. Și această emisiune este disponibilă pe Youtube. Vă invit insistent să le priviți pe ambele! Îmi par foarte bune, iar importanța lor este enormă, căci peste Prut se cunoaște foarte puțin despre Republica Moldova. Nu știu dacă are cumva v-o legătură, dar noul Prim-Ministru al României, Ludovic Orban, a anunțat crearea Departamentului pentru relația cu Republica Moldova în cadrul Secretariatului General al Guvernului. Prima sa vizită „internaţională” va fi la Chișinău. S-au trezit, n-au trecut nici 30 de ani... Mulţumim şi pentru atât.

A CĂZUT CHIŞINĂUL Năstase a luat cu aproape 17.000 de voturi mai puțin decât în 2018. Iar Ceban cu 7.000 mai multe. Și Chișinăul a căzut. Niciodată de la Independență încoace nu s-a pomenit socialist sau cremlinofil declarat în scaunul Primăriei, nici măcar în vremuri de răstriște, atunci când comuniștii lui Voronin luau 71 de mandate fără nicio alianță fără nimic. Îmi veți spune că Chișinăul a căzut înainte de turul 2 atunci când s-au calificat acești doi energumeni... Îmi veți mai spune că „gospodarul” Urechean nu era mai breaz, căci a îndemnat lumea să votese cu socialiștii de această dată și că fecioraşul său a candidat pe lista socialiștilor la Anenii-Noi. Mă rog, și Roșca se dădea drept unionist... Dar acesta e păcatul lor și doar al lor! Simbolic, un bolșevic declarat nu a fost niciodată ales la Chișinău. Până acum, în 2019.

Nici cu centrele raionale nu stăm mai breaz. 17 din 34 sunt în mâna celor de la PSRM, PN sau ŞOR... Întrebarea mult-întrebătoare este obișnuită: Cine-i vinovatul? Înainte de a învinui, precum obișnuim, „electoratul”, să nu uităm de politicieni, care au urcat pe scenă, au luat cu asalt televiziuni și parlament, au manifestat și mărșăluit împreună cu socialiștii și cu Usatîi cot la cot... Să nu uităm că și astăzi sunt în coaliție cu secera și ciocanul, că le-au dat ce au putut să le dea și poate chiar mai mult decât li s-a cerut. Și ar mai avea careva gât să acuze „boborul”?...

Să nu uităm nici de adepții teoriei cu „statul capturat” căci meritul lor pentru dezastrul de azi le aparţine în egală măsură. Oricât de mult nu s-ar strădui propagandiștii de buzunar și năucii de-i ascultă să dea vina pe „statul capturat” sau să justifice prin acelaşi „stat capturat” această coaliție absurdă, legea care l-a anihilat cândva pe Roșcă, îi va ajunge și pe ăștia din urmă. Chiar dacă lecțiile trecutului au fost învățate bine de către „centru” și s-a muncit acerb pentru că acest lucru să fie bine camuflat, Năstase nu a pierdut din altă cauză decât faptul că a coalizat cu socialiștii. Sunt lucruri care nu se iartă. Probabil de aia și au alergat repejor Hogan cu Michalko la Guvern când au auzit de anticipate. Dodon cică zice că dă 90% că răstoarnă guvernul... În caz de anticipate, nu-i deloc sigur că nu se repetă 2001... Deși... Cine știe ce-o mai fi prin capul lor?...

Uite-aşa un „stat capturat”, tovarăşi...

Vom menţiona că PDM a luat 261 de primării. Faţă de 287 câte le-au avut în 2015 nu-i un scor deloc neglijabil... Ce bobor „neînţelegător” avem noi: nu pricep nimic în dezoligarhizare.

IMPERIALISTUL DODON Dodon își consolidează imperiul mediadic. Mai bine zis el consolidează imperiul mediatic al Cremlinului: postul Accent TV a fost renumit și a recuperat frecvența națională de la Prime TV. Va difuza Pervîi Kanal, nu altceva.

SIS LA MOSCOVA Iar şeful SIS-ului, Alexandr Esaulenco, a plecat la Moscova. Aşa o coaliţie avem noi...

BARDAC GENERAL Ministra justiției a anulat concursul pentru postul de Procuror General, iar Guvernul bagă în forță o lege prin care Prim-Ministrul, adică Maia Sandu, va numi 2 candidaţi la PG. Ori îl va numi direct? Că nu mai înţeleg nimic. Motivul invocat al anulării este faptul că reprezentantul socialiștilor cică a trucat concursul. Numai că sunt și din acei care au calculat că și fără trucajuri acei 4 aceiași ar rămâne. Iar favoritul acumiştilor ar fi rămas în afară... Ia vedeți ce scenariu vă propun: ăștia împing legea până la urmă. După asta guvernul e răsturnat și cade în labele lui Dodon, iar noul prim-ministru aplică legea. Și de ce adică, mărogel, nu ar fi posibil? Şi o coaliţie cu socialiştii părea de neconceput...

Partager cet article

9 novembre 2019 6 09 /11 /novembre /2019 16:36
Maia Sandu, Igor Dodon, Andrei Năstase și Renato Usatîi fac front comun la Ambasada Americană (2016)

Maia Sandu, Igor Dodon, Andrei Năstase și Renato Usatîi fac front comun la Ambasada Americană (2016)

Iar o distopie basarabeană nu putea însemna altceva decît un viitor în care regiunea separatistă transnistreană ocupă Republica Moldova. Studentul purcese cu însufleţire la conturarea unui spaţiu terifiant, „eliberat” de tancurile Estului. Era o ultimă „eliberare”, după care nu mai e posibilă nici o renaştere a normalităţii.”,

Iulian Ciocan, „Iar dimineaţa vor veni ruşii”, (Polirom, 2015, p.44)

Înainte de intra în viul subiectului, o mică remarcă se impune : probabil acest text nu ar fi apărut dacă nu am fi urmărit în chiar aceste zile la o farsă de proporție la Chișinău, în care cineva încearcă să ne convingă că rezistă socialiștilor folosind drept pretext vechiul refren: lupta cu „statul capturat”.

Nu aş fi scris nimic despre scrutin fiindcă durerea nu trebuie explicată... Ea doar poate fi împărtășită. Iar ceea ce se întâmplă în Republica Moldova doare... 

Multe au fost spuse despre rezultatele alegerilor locale. Cred că e cazul să revenim le ele, căci se pare că „politicienii” noștri au aranjat repejor un scandal de proporții ca să nu ne băgăm nasul unde nu se cuvine, și să nu le scotocim prea mult prin bulendre rău mirositoare. 

Reamintim sumar cu ce ne-am ales astăzi, după alegerile locale:

1.    Pentru prima dată de la Independență primarul Chișinăului este un individ care își afișează deschis secera și ciocanul pe blazon. Și nu vorbim aici de „stangă” în înțelegerea europeană a noțiunii, ci de putiniști șovini și URSS-nostalgici.

2.    17 din 34 centre raionale au primari exponenți ai acelorași socialiști, ai „Partidului Nostru” sau de-ai lui „Şor”.

Și toate astea în pofida faptului că după ultimile alegeri parlamentare din februarie proporția deputaților aleși pe o platfrormă pro-europeană declarată este probabil cea mai mare din istoria statului R. Moldova!

Vom menționa de asemenea că practic toate instituțiile care țin de securitatea statului și de suveranitate sunt în mâinile PSRM-ului:

  • Preşedintele Curţii Constituţionale
  • Preşedintele RM
  • Preşedintele Parlamentului
  • Ministrul Apărării
  • Şeful SIS
  • Şeful SPPS (paza de stat)
  • Relaţia cu Transnistria
  • PG (interimatul)
  • CCA (audiovizualul)

...nu-i exclus să-mi scape câte ceva, chiar poate destul de multe, căci nu cunosc afilierile piramidale ale șefilor de instituție (cum ar fi CNA, spre exemplu).

Primul lucru pe care ar trebui să-l menționăm, nu fără stupoare, este cât de deconectată este această situație de dezideratele electoratului! Cer și pământ! Am impresia că și acest fapt e o premieră în scurta istorie a „statalităţii”. Situația respectivă nu putea să nu genereze reacție.

În 2005 votul lui Iurie Roșca pentru Voronin a însemnat moartea PPCD-ului. O moarte momentană. Lecțiile au fost învățate și de această dată s-a încercat o diversiune: tot aparatajul propagandistic a fost folosit pentru a pregăti o justificare prealabilă coaliției anti-europene. S-a insistat mult pe „statul capturat” și pe necesitatea absolută de a-l combate. (Dacă veți căuta când anume a apărut această noțiune în discursul public din R. Moldova, vă asigur, veți fi surprinși! Voi spune doar atât: pe atunci de Plahotniuc nici nu se știa mare lucru și sintagma nu a fost lansată în cercurile celor care și-au asumat lupta cu „statul capturat, nici la PPDA, nici la PAS). Concomitent, a fost lansată ideea de oboseală de lupta geopolitică, o vom numi „batista pe ţambal”, cu ridiculizarea oricărui discurs ori persoane care ar alerta cât de puţin despre ingerinţa Rusiei precum că ar vedea „mâna Moscovei” peste tot, cu crearea unei viziuni utopice despre o „societate civilă” constituită din indivizi fără atribute identitare: un fel de „homo sovieticus moldovanicus” alienat şi eliberat de fantomele trecutului burghez naţionalist și un fel de vis eteric despre armonie socială béată...

Numai că acest discurs nu poate funcționa. În primul rând, nu faci coaliție cu o forță politică care ani de-a rândul a fost acuzată de hiper-corupție (aprilie 2009 a fost inclusiv despre asta!) justificând-o cu... lupta împotriva corupției, chiar dacă a-i poreclit-o „stat capturat”. În al doilea, renunțarea la „lupta geopolitică” a fost făcută doar de o parte a acestei „coaliţii”, căci cealaltă parte nu a abandonat nici un cm² de teren din această grădină aducătoare de voturi şi de bani de prin Bahama și continuă să-l mineze cu aceeași intensitate.

Ceea ce trebuie să înțelegem este că o minciună mare nu poate dura etern. Poți minți toată lumea o scurtă perioadă de timp. Poți minți un grup restrâns de persoane un timp îndelungat. Dar nu poți minți toată lumea un timp îndelungat... (gândul nu-mi aparține, e al unui fost președinte american, dar nu mai țin minte care).

Va las să deduceți, din cele enunțate mai sus, cine sunt responsabilii de situația la zi, dar și care sunt consecințele pentru acei care fac coaliție cu „secera și ciocanul”. E doar o chestie de timp.

Partager cet article

4 novembre 2019 1 04 /11 /novembre /2019 07:45
Săptămâna în care NATO a salvat Transnistria

E complicat să scrii ceva cu doar câteva zile înainte de turul II, decisiv pentru multe localităţi, dar mai ales pentru Chișinău, bastionul simbolic al românităţii din Republica Moldova. Voi zice doar ce am mai zis de atâtea ori înainte de scrutine: ieşiti la vot, oameni buni! Ştiu că nu-i plăcut, dar turul II este întotdeauna despre răul cel mai mic, nu este despre candidatul care vă place! Despre asta a fost turul I... Dar oare mă mai aude careva?...

Săptămâna trecută două noutăţi triste ne-au venit de după hotar: a plecat în lumea celor drepți Mihai Constantinescu, celebrul și atât de dragul interpret... A dispărut și unul din cei mai celebri disidenți sovietici, Vladimir Bukovski... Iată ce ne zicea el: „Trebuie în mod cert să știți ce s-a întâmplat, deoarece necunoscând trecutul vă este foarte greu să înțelegeți ceea ce se întâmplă astăzi.” Valabil şi astăzi... Şi mă tem că va fi valabil şi mâine... Mai ales pentru noi!

E deja noapte târzie în momentul în care am început a scrie acest text... Mă tem că mă vor bântui steluțe verzi și drăcușori, mai dihai ca fantomele de Halloween, dacă o lungesc prea mult, așa că vă voi face un digest rapid și succint al săptămânii trecute și vă rog să mă scuzați pentru laconism.

Să purcedem:

VASNEŢOV DEZBINĂ SOCIETATEA Ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Vasnețov cere Chișinăului să întărească prin lege statutul limbii ruse ca instrument de comunicare interetnică. Cum acolo cu „batista pe ţambal”, „societatea civilă” si „dezbinarea societăţii”? Ori, ca de obicei, cineva-i cineva, iar cineva nu-i cineva?

CONCURSURI CU NĂBĂDĂI Concursul pentru șeful vamei a fost declarat nul. Nici nu mai știu al câtelea la număr cu acelaşi scenariu. Poate ajunge cu circul ăsta? Alt concurs în derulare, acel pentru funcția de PG: au rămas, chipurile, doar 4 în cursă și se duc mari lupte în galerii. Concursul, dacă țineți minte, e organizat de Ministerul Justiției, eminamente politic. No, ce să zic? De(z)politizăm, de(z)oligarhizăm, de(z)odorizăm mințile oamenilor, într-un cuvânt...

MOLDOVA-NEGAZ Vă-le-leu, aflăm că la Moldova-Gaz se spală bani! Nu cred! E imposibil așa ceva la o companie controlată de Gazprom! E o chestie de standard, nu foaie verde, standarde spre care aspirăm patetic și cu multă râvnă!

POPESCU PLÂNGE DUPĂ MOSCOVA Îi vom aminti că Moscova nu crede lacrimilor, dar Popescu are niște nostalgii de tinerețe se vede... Tare-l doare sufletul după relațiile cu Rusia. De aia pregăteşte serios și minuțios vizita sa la Moscova împreună cu Maia Sandu. „...dialogul nostru diplomatic e destul de dificil, care afectează relaţia noastră. În ultimii 15 ani, comerţul moldo-rus s-a aflat într-o linie de scădere continuă, chiar dramatică. Exporturile spre pieţele CSI au scăzut cu jumătate de milion de euro” a declarat Ministrul nostru de Afaceri Externe și de IE (poate-i spune careva că IE în cazul de față nu înseamnă „cămaşă naţională” şi că funcţia pe care o ocupă nu este despre epigrame?). Câtă durere și suferință se simt în spusele lui!...

BRÂNZAN A SEMNAT CEVA Dar ce?!!! Ce anume a semnat Brânzan la summitul CSI? Cică acolo s-au discutat și chestii despre securitate digitală... Ce înseamnă securitate atunci când se ocupa Rusia de ea, nici nu vreau să-mi imaginez! Oamenii ăștia nu sunt doar incompetenți (se pare că au absolvit cu toții gardul din rândul 5 exterior de securitate de la Harvard, nu altceva...), ci criminali adevărați!

LA HOLERCANI MI-E CÂNTECUL, LA MOSCOVA MI-E SUFLETUL Dodon s-a întâlnit cu Krasnoselski la Holercani. Să pună țara la cale. Ori e corect să zicem „ţările”? Mai pe scurt: Tiraspolul vrea acces la sistemul bancar moldovenesc (implicit ieșire la cel internațional). Va las să vă imaginați ce înseamnă asta fără control din partea BNM sau oricărei alte autorităţi de la Chişinău. Cică asta au vrut și la Bratislava, dar nu au obținut (să ne bucurăm și cu atât: se pare că nu sunt chiar idioți de tot acei care participă la formatul 5+2!). Dodon le-a promis că-i va ajuta. Iar în schimb Krasnoselski promite să oprească dosarele penale împotriva oficialilor de la Chișinău! Iată cum! Dacă mâine Halat-Alb ne anunță că Atlantida renunță la orice aspirație teritorială față de Chișinău, va avea același efect și semnificație!

NATO VA SALVA TRANSNISTRIA! Când ajunge vorba la NATO, pe majoritatea parlamentarilor noștri îi apucă o mâncărime într-un loc considerat sensibil, unde nici soare nu prea răzbate, și ei automat simt un discomfort cutanat acut. Dar iată a le cere ajutorul nu se sinchisesc. Cică Parlamentul a cerut suportul NATO pentru a scăpa de... pesticide! Și mai hilar: Marea Britanie (membră NATO și ea!) va curăța de pesticide... Transnistria! Iat-așa o situație... inconfortabilă.

DEGENERAŢII LUI ŞTEFAN Se știe că „genomul” unui popor se cere înoit regulat. Consangvinitatea nu este o chestie chiar bună și poate duce la degenerări diverse, inclusiv mintale. Se pare că anume asta li s-a întâmplat așa numiților „Urmaşi ai lui Ştefan”, altfel nu pot să-mi explic reacția alergică pe care o au la tricolorul românesc. O fi v-o mutație genetică specifică de-i face să turbe anume de la albastru-galben-roșu, căci de la roșu-verde-roșu nu li se întâmplă absolut nimic. Tare le recomand să consulte un medic. Cunosc unul bun la Vladivostok.

ŢARA DEGENERAŢILOR LIBERI Toată lumea îi cunoaște! Fiecare dintre acei care citesc aceste rânduri cel puțin i-a văzut, dacă nu a avut de furcă cu ei! Vorbesc de acei imbecili, degenerați umanoizi, pentru care până și calificativul de „bădăran” e un titlu de noblețe. De fapt, pentru ca să înțelegeţi despre cine vorbesc, sunt nevoit să folosesc cuvinte din rusă, căci nu le găsesc echivalente în română. Cred că e și firesc, căci fenomenul tot de acolo ne vine: „gopota, bâdlo”. Subcultura aia carcerală rusească, mai bine zis gunoiul ei, „şestiorcile”... Subcultura aia glorificată de posturile de televiziune care deţin 70% din piaţa audiovizualului din Moldova prin toate serialele şi filmele despre bandiţi, gen „Brat” sau „Brigada”... Indivizi de alde ăla, Braguţa. Indivizi de alde ăla, care era beat criță și făcea scandal în avionul companiei Air Moldova săptămâna trecută. Indivizi de alde ăia care se-mbată ca porcii și tamponează troleibuze în plină viteză. Indivizi din ăia, care precum dodonel-junior, conduc cu viteză mașini scumpe trăgând cu pistolul în aer... Indivizi din ăia care au bătut-măr doi tineri în chiar centrul Chișinăului, de au ajuns la spital, fiindcă nu au vrut să le dea bicicletele și telefoanele... Și care au fost lăsați de poliție să meargă acasă fiindcă „nu prezintă pericol pentru societate”! Apropo, pariez că le intuiți „culoarea politică” și „preferinţele geopolitice”, nu-i așa? Sunt sigur că marja de eroare aici va fi mult mai mică decât la cele mai exacte sondaje sau exit-poll-uri.

4 DIN 101! Doar patru! Nici măcar câte degete la o mână... Doar patru deputați au semnat inițiativa legislativă de a modifica numele limbii din „moldovenească” în „română” în o serie de legi... Cică unii au zis că nici nu au știut. Mă rog, o fi... Iată Filip zice că ar fi susținut iniţiativa... Dracu să-i ia, Doamne iartă-mă... Câtă demnitate – atâta țară. Repet ce am mai zis cândva: există o legătură directă între cazuri precum acei doi tineri bătuți și acești 4 din 101. Și fiecare din voi o știți, o simțiți! Deci aveți curajul s-o spuneți sus și tare!

PLAHOTNIUC STRAŞNIC CĂUTAT N-au timp deputații noștri pentru chițibușuri... Ei luptă cu Plahotniuc! Iată că a și fost dat în căutare! Să le urăm succese! Să vedeți ce bine vom trăi cu toții în momentul în care va fi prins și închis! Nu ați simțit ameliorări notorii după ce a fost închis Filat?

TVR AŞA ŞI NU-I! IAR PRO-TV - DAT RUŞILOR? CA a amendat TVM cu 10.000 de lei pentru că au încălcat nu ştiu ce norme la electorală. Cică au avut şedinţă pe 31. Important lucru, fără doar şi poate. Nu, de luat frecvenţele naţionale de la Plahotniuc şi de întors TVR-ului nu au discutat... Între timp aflăm că PRO-TV a fost vândut. Iar cehul care a cumpărat holdingul ar fi un filo-rus convins. Vom urmări evoluţia liniei editoriale, ce ne rămâne?..

25 DE MLN DE LA UE De euro, bineînţeles. Pentru reforme... Pentru ce altceva? Că doar n-au să zică „pentru pensii şi salarii”. Reformăm, nu foaie verde!

Cam atât. Cireşica de pe tort o voi trimite Parlamentului. E o tradiţie la noi. De îndată ce se instalează, deputaţii înoiesc parcul maşinilor oficiale. Nu, fiţi pe pace, ei nu cumpără „Dacii”. Fiindcă tradiţiile se respectă. Învăluite de mister. „Tradiţie şi mister” nu-i aşa?

Partager cet article

Despre PUNCT-ul din .FR

Poveşti, povestioare, gânduri, reflecţii, idei mai profunde şi mai superficiale, grave si ilariante... un punct de vedere şi doar atât. Doar un punct în imensitatea blogurilor. Doar un punct din atâtea altele dispersate în nebuloasa reală si virtuală. Doar un punct. Deşi... câte odată nu-ţi lipseşte decât un punct pentru a fi un i! 

"De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna."  Nichita Stănescu

Rechercher