Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
14 novembre 2016 1 14 /11 /novembre /2016 14:37
Alegeri prezidentiale. Montreuil, 13 noiembrie 2016

Alegeri prezidentiale. Montreuil, 13 noiembrie 2016

În 2010, în dimineața de după alegerile parlamentare, mă trezeam după doar câteva ore de somn. Am fost membru al comisiei electorale de la Paris, acolo unde peste 500 de oameni au votat pe foi A4… Trebuia să merg la servici, dar abia mă țineam pe picioare. Literalmente. Nu este o metaforă. Era, în primul rând, o extenuare nervoasă și aveam impresia că nicio părticică a corpului meu nu mai ascultă de mine… Am rugat-o pe soție să sune la birou și să le zică că nu pot veni la servici. Nici de asta nu eram în stare… Apoi soția mi-a fǎcut o cafea. Ea nu găsea cuvinte, nu știa ce să zică anume, dar știa de ce am nevoie. Așa sunt soțiile… Apoi – încă una. Apoi am mers și am făcut o baie fierbinte (soția zice că doar eu pot face băi în uncrop și nu prea mă lasă să le pun apă copiilor de teamă să nu-i opăresc)… Parcă îmi revenisem nițel. Apoi am mers și am pornit computerul...

 

Și am dat de interviul lui Ciocan pe Unimedia. Iar acel Iurie Ciocan zicea cam asta (reproduc cu aproximație, căci declarația respectivă a dispărut de pe net nu mult după aceea): „Cele 919 voturi pe foi A4 din străinătate oricum nu ar modifica repartizarea mandatelor în Parlament așa că ele nu vor fi luate în calcul”...

 

Și atunci eu am izbucnit în plâns. Plângeam în hohote. Un plâns nervos, isteric, din care nu puteam să mă opresc. Cred că am speriat-o pe nevastă-mea rău de tot atunci. Bănuiesc că se gândea să cheme și salvarea. Ea îmi zicea ceva, încercând să mă calmeze, eu nu auzeam și nu reușeam să mă stăpânesc... Un ditamai tip de 33 de ani care bocește în hohote nu poate să nu sperie...

 

Aseară priveam consternat filmulețe din toată lumea cum sute, mii de oameni, mult mai mulți decât în 2010, rămân fără buletine... Nu, n-am bocit... Doar că mi s-au împăiengenit nițel ochii. Și soția, ea știe tot, mă soma din spate să închid. Îmi zicea că nu-i bine să-mi fac rău degeaba... Că asta oricum nu servește la nimic, iar excesul de emoție încurcă să rămânem lucizi. Și ea are dreptate.  

 

De ce vă scriu toate astea? Fiindcă n-o să-mi iasă din minte niciodată acel 2010. Fiindcă știu exact ce va urma: CEC-ul va zice că îi pare rău, dar ei sunt doar executori de lege. Ministerul de Externe va zice că ei au făcut tot posibilul, dar nu puteau anticipa afluențele respective fiindcă emigrații nu au votat masiv anterior și nici nu au cerut justificat secții de vot, nu s-au înregistrat prealabil. Iar politicienii vor zice că diferența de 72.478 de voturi între cei doi candidați e prea mare și că oricum nu ar fi fost suficiente voturi pentru a întoarce balanța. Per ansamblu, toți vor lăsa de înțeles că emigrații sunt de vină. Iată, mi s-a spus că ieri seara la postul național de televiziune, Moldova 1, „analistul” Cornel Ciurea, zicea că noi, acei plecați în străinătate, suntem manipulați și am trata cu dispreț țara...

 

Cam așa, dragii mei, 138.281 de persoane, împrăștiate pe tot globul pământesc, care privesc posturi de televiziuni diferite, ascultă știri diferite, care au votat în proporție de 86,18% pentru Maia Sandu, sunt manipulați... Iar „deșptepții”, ca de obicei, sunt la Chișinău, în platourile posturilor de televiziune privite de oameni care, drept rezultat al revărsării „luminii” lor peste ei, nu votează sau votează pentru Dodon. Cine manipulează, până la urmă?

 

Notǎ: Scriam acest text înainte de a citi noutǎțile zilei de 14, fǎrǎ a ști care au fost reacțiile autoritǎților la ceea ce s-a întâmplat la birourile din strǎinatate. Și fǎrǎ a fi privit „dezbaterile” la „Moldova 1” din 13 seara.

Partager cet article
10 novembre 2016 4 10 /11 /novembre /2016 11:20
Oare câți vom fi pe 13?

În 1989 (ca să vezi, nu chiar într-atât de demult…), o țară din Africa sub-ecuatorială, Liberia, apoi și Sierra-Leone, este atacată de unul din cei mai sângeroși călăi din istoria umanității: Charles Taylor. Războiul civil care a urmat a făcut circa 200.000 de victime. Zbirii săi aveau o distracție: prizonierilor li se propunea să aleagă: mânecă lungă sau mânecă scurtă? De alegerea respectivă depindea cât li se tăia din braț cu securea. Prizonieri erau toți acei care se opuneau lui Taylor. De ce brațul? Fiindcă cu brațul se votează. În 1997 Charles Taylor este ales în funcția de Președinte al Liberiei.

 

În 1933, NSDAP-ul lui Hitler lua 43,9% și devenea Partidul cel mai important în Germania. Alegerile aveau loc nu mult după ce zbirii viitorului führer au dat foc Reichstag-ului, învinuind un comunist olandez, Marinus van der Lubbe. În 33 încă nu a avut majoritatea, dar a obținut-o prin coaliții.

 

La ce vă scriu toate astea? Fiindcă istoria, mai veche sau mai nouă, abundă în lecții. Și ar fi bine să învățăm din ele.

 

Și fiindcă ar fi bine să înțelegem că democrație înseamnă nu doar actul votării propriu-zis… Deși și aici am avea multe de spus:

 

18 septembrie 2016, alegeri parlamentare în Rusia: participă 47,8%. Acei câțiva deputați care se opuneau regimului putinist din Duma de Stat au dispărut din peizaj…

 

30 octombrie 2016, alegeri prezidențiale în Republica Moldova: participă 50.95%. Lui Dodon nu-i ajung doar puțin peste 2% pentru a fi ales din primul tur.

 

8 noiembrie 2016, alegeri prezidențiale în SUA: participă 54,2%. Donald Trump este ales președinte…

 

13 noiembrie 2016 : Turul II al alegerilor prezidențiale în Republica Moldova. Oare câți vom fi?

 

Origine Imagine

Partager cet article
7 novembre 2016 1 07 /11 /novembre /2016 16:21
Roboți și electorale

Știți ce ne lipsește cu desăvârșire în aceste zile? Ceva, o realitate discursivă care ar coincide cu viața de toate zilele. 

 

Campania noastrǎ electorală totală nu mai lasă loc pentru altceva. Și e atât de ușor să te lași prins în acest joc din momentul ce întreg spațiul informațional e acaparat doar de ea!... Cu atât mai mult că acest lucru începe a dura deja… Sunt curios cum vom ieși cu toții din această transă. Cum vom reveni la normal. Ce știri vom consuma după electorală. Ori nu au să ne lase să ieșim și ne vor mai buhni alte conflicte mediatice ? Nu se poate exclude nici această variantă.

 

Cu două săptămâni în urmă am participat la cel mai mare salon internațional al industriei în care activez. Noroc de mine, zic, căci am o activitate profesională care îmi permite să-mi câștig panea mea cea de toate zilele altfel și care nu este nicidecum conectată cu scrisul, politica sau mass-media. Și iată că la acel salon profesional (este de-a dreptul enorm: 3,285 de expozanți, 230,000 de vizitatori din 160 de țări (mai rămân doar 35 în afară! Cred cǎ Moldova e în listǎ) au participat la ediția din acest an! Un oraș în oraș!) m-am prins la un gând: toată această lume reușește să discute, să-și vorbească, să semneze acorduri și înțelegeri, să râdă și să petreacă timp util și mai puțin util, dar plăcut împreună... Pentru acele câteva zile niciun conflict interetnic, război ideologic, cultural ori religios nu au perturbat buna înțelegere între popoare... Și să știți că m-am simțit foarte bine la acel salon!

 

Și ce forță creatoare! A venit lume de peste lume să-și prezinte produsele, inovațiile, ideile. De-ați ști ce utilaje am văzut! Ce materiale și concepte! Cât de impresionant este să vezi instalații industriale în plin lucru! Fraților, e Star-Trek afară! Roboți peste roboți, totul informatizat, totul computerizat. Ați văzut vreodată cum funcționează o imprimantă 3D? Să știți că filmele astea hollywoodiene sunt nimic pe lângă realitate!

 

Iar apoi m-a apucat un fel de tristețe... De ce? De ce, știind să facem toate astea, ne consumăm energiile în ură și distrugeri? De ce americani, europeni, ruși, indieni, iranieni, saudieni etc., etc. pot găsi într-atât de ușor limbă comună la un asemenea eveniment, iar altfel nu prea funcționează? Răspunsurile sunt oarecum la suprafață, dar devin într-atât de evidente anume în asemenea împrejurǎri...

 

Și un ultim gând: francezii sunt și ei în plină perioadă electorală și gâlceavă multă aiurea e destulă și aici. Dar ei mai au și altceva: pavilionul francez a fost destul de bine reprezentat la salon. Pe când noi, în afară de bâlciul nostru electoral (și acesta de prea proastă calitate), cu ce ne alegem?... Poate tocmai din această cauză și sunt într-atât de vehemente și omniprezente aceste dezbateri fiindcă altceva, elementar, nu prea este?...

 

Dar de votat oricum trebuie! Pe 13 să nu stați acasă! Nu de alta, dar ar trebui să ieșim din războaie electorale și să mai găsim timp pentru a face și altceva.

Partager cet article
28 octobre 2016 5 28 /10 /octobre /2016 20:33
Sǎptǎmâna în care ar trebui sǎ adoarmǎ ursul

TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD

 

Nu știu dacă e un efect de modă sau o molimă ceva, dar cert este că a apărut așa o tendință pe meleagurile noastre de a-ți retrage candidatura în favoarea unui „candidat unic”. Ca să fiu în rând cu lumea, îmi retrag și eu candidatura. Nu știu de unde și nu știu pentru ce, dar țin să scriu negru pe alb că-mi retrag candidatura. Să știe lumea și să fie consemnat în istorie!

 

A NINS ÎN MOLDOVA Este de departe cea mai importantă „noutate” a acestei săptămâni. A devenit o tradiție ca iarnă să ne ia prin surprindere! Surprinzător, nu?

 

ARESTǍRI După vameși și judecători, au mai urmat în această săptămână și alte rețineri spectaculoase: s-a umblat la Camera de Licențiere (pentru cazinouri, care sunt sigilate și închise de către autorități) și la Poliția rutieră (aici nu trebuie să explicăm pentru ce anume). Și șeful Inspectoratului fiscal de la Ialoveni a fost arestat (la fel – comentariile sunt de prisos).

 

STEAUA LUI USATÂI A APUS Pân-aici a mers Renatic! De acum înainte numele sǎu figurează într-un mandat de arest și este dat în căutare internațională.

 

UNIONIȘTII ÎN MARȘ LA BUCUREȘTI Unioniștii lui George Simion au mărșăluit la București și au provocat scandaluri cu autoritățile, modificându-și parcursul față de acel prevăzut inițial. Eu cred că ei au fost perfect conștienți de ce va urma. De ce anume au avut nevoie de acest scandal e o întrebare la care numai ei au răspunsul... Pentru moment însă vom nota că Simion a avut întâlniri cu reprezentanții mai multor partide. Să zicem că ăsta a fost și scopul. Sǎ zicem...

 

FMI VA DECIDE DUPǍ ALEGERI Se pare că finanțarea R. Moldova va fi influențată direct de rezultatele scrutinului. FMI va discuta pe 7 noiembrie despre reluarea finanțării. Dacă câștigă pro-europenii, va mai fi cum va mai fi, dacă câștigă Dodon – va fi ca-n Transnistria: „Денег нет, но вы держитесь!”. Asta se referă doar la noi, căci Dodon e cu credit ilimitatdirect din Bahamas.

 

DE-ALE ELECTORALEI Numai mâine nu-i poimâine. Luni vom ști ce și cum puțin mai bine. Între timp, Lupu s-a retras din cursă. La drept vorbind, Codul electoral i-o interzice, dar ce sunt legile pentru bărbații adevărați? El aude și rezolvă! Ce va mai ieși din asta, habar nu am. Cu atât mai mult cǎ nici Leancă și nici Ghimpu nu s-au retras încă... Iar reacțiile imediate ale Maiei Sandu au fost de-a dreptul stratosferice... Când ne-om pomeni cu Dodon ales din primul tur au să le sfârâie la toți partea aia invocată de Plaha în videoul difuzat de Usatâi. Mai puțin al lor personal, desigur (iertat fie-mi acordul cu cuvântul dat). Dar, ipotetic, mai rămâne posibilă o variantă: CEC-ul să-i scoată din cursă pe Dodon, pentru finanțare din exterior (Maia Sandu a și depus plângere) și pe Sandu, pentru implicariea în campanie a oficialilor din străinătate (Dodon a și depus plângere). Apropo, ambele decizii ar fi perfect justificate legal... Iac-atunci să vedeți voi veselie!

 

Cam atât pentru ziua de azi. Îmi veți spune că e puțin față de celelalte săptămâni. Dar vă ziceam de la bun început că îmi retrag candidatura! Mai departe, până duminică, vă las să vă descurcați singuri. Complicată misiune, nu-i așa? Of, oare unde-i televizorul, să ne spună cu cine să votăm?

 

Până atunci însă vă propun o mică lectură, destul de captivantă, despre cum ar fi planificat Rusia destabilizarea Ucrainei. C-o fi drept, că n-o fi... Corespondențele cu ceea ce se întâmplă în R. Moldova parcă s-ar impune, dar... Un lucru e cert: vine iarna. Să ne ferească Domnul de urșii care nu dorm!

 

*Rom: „Bani nu-s, dar voi să fiţi tari” - frază rostită de către Premierul rus, Dmitri Medvedev, la o întâlnire cu poporul din Crimeea „eliberată”, drept răspuns la o întrebare despre pensiile mizerabile.

 

Partager cet article
19 octobre 2016 3 19 /10 /octobre /2016 15:29
Ne-am lepǎdat de democrație?

„Și iatǎ-ne, de aproape douǎzeci de ani: unii, cei puțini, dar nederanjați de scrupule, cu viitorul cumpǎrat pe plajele din Bahamas, și alții, cei foarte, foarte mulți, visând la o existențǎ cât de cât omeneascǎ...
Pesimist final, nu?
Pesimist, atâta timp cât cei nǎpǎstuiți nu vor înțelege cǎ au în mânǎ o armǎ și cǎ de frica acestei arme tremurǎ de pe acum actuala juntǎ: buletinul de vot!”
Aureliu Busuioc, „În cautarea pierderii de timp”, 2011, p.120

Rămân mai puțin de două săptămâni până la primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Niciodată de când există aceast blog și am privilegiul să mă adresez unui public, poate nu suficient de numeros, dar select (cine altul să aibă răbdarea să-l citească?), nu am avut tupeul să vin cu recomandări sau să chem deschis pentru a vota pentru un candidat sau partid anume. Mă refer doar la primul tur, bineînțeles, și la parlamentare.

 

Dar de fiecare dată am insistat și am chemat la vot! Autorul acestor rânduri face parte din generația care a visat cu adevărat la democrație. Am visat să putem alege liber, în cunoștințǎ de cauză, puterea care să ne guverneze. Acest vis adolescentin s-a transformat, paradoxal, într-un fel de credință. Paradoxal zic, căci ceea ce am sperat noi a fost totuși altceva, iar acei care au profitat din plin de așa-numita „tranziție” nu contenesc să ne repete că de vinǎ de starea de fapt de astăzi este anume „democrația”... Acei aleși atunci democratic de către niște alegători inexperimentați și euforici nu mai vor să plece și încearcă să ne convingă că zarurile sunt aruncate și că nu are rost să-i „deranjăm” inutil. Poate tocmai din această cauză și se sapă atât de zelos la temelia acestui edificiu, și așa destul de fragil, căci sunt perfect conștienți de faptul că doar niște veritabile și sănătoase procese democratice pot să-i detroneze.

 

Dar oare nu ne-am lăsat noi deja convinși? Devine din ce în ce mai dificil, și nu doar în Est, să aperi valorile democratice. „Dacă alegerile ar putea schimba cu adevărat ceva, ele ar fi fost demult interzise”, cine nu cunoaște acest dicton? Și câte altele... „Toți sunt la fel” e o altă constatare, cu iz de sentință, pe care o auzi de peste tot... Argumentul acesta din urmă ar fi chiar foarte ușor de demontat, e suficient să te uiți mai atent la personajele care se lansează în campanie electorală. În special, la acei care nu reușesc să fie aleși. Chiar și la noi, oare nu a încercat un Brega sau un Brânzan (pentru a nu-i pomeni decât pe aceștia) să adune semnături pentru a-și putea înregistra oficial candidatura? Putem desigur acuza „sistemul” de impermeabilitate, dar faptul rămâne fapt: cu toate apelurile lansate, ei nu au reușit să adune semnăturile necesare. A cui e vina? A lor? A noastră? Ori a „sistemului”? Iar atunci când ne alegem conducătorii pe care-i alegem oare e de vinǎ „democrația”?

 

În faptul că ne lăsăm amăgiți de promisiuni vane e doar vina celui care minte ori și a celui care crede? Și nici nu putem să ne plângem astăzi de lipsă de informație... Minciunosul, cert, rămâne minciunos și nu-l spală nimeni de păcate, dar el minte doar în măsura în care suntem noi capabili să-l credem. Putem zice că politicianul este, fără a greși prea mult, o curvă cu două fețe, dar limitele ipocriziei lui sunt fixate de către noi. El nu este potlogar și hoț decât atunci și în măsura în care simte că poate s-o fie. De fiecare dată când zicem că politicianul e un potlogar ar trebui să ne dăm seama că vorbim despre noi înșine. Altfel spus – fiecare popor își merită guvernanții... Încă o banalitate, nu-i așa?

 

Ce poate fi mai confortabil pentru o putere bine înșurubată decât absenteismul masiv? Nu credeți? Vedeți ultimile alegeri parlamentare din Rusia: doar 47% de procente din alegători s-au prezentat la urne... Rezultatele le cunoașteți: până și acei câțiva deputați care se opuneau regimului au dispărut din „Duma de stat”... Iar filmulețe demascând cum se umpleau urnele de vot în Rusia au fost din nou în topuri pe Youtube. Și acum să vă gândiți bine: când e mai ușor de falsificat alegerile, când secțiile de votare sunt vide sau atunci când se votează masiv?

 

E omniprezentă astăzi o expresie: „stat capturat”. Că o utilizează politicienii și scribii cu „jurnaliștii” (nu pot să nu pun ghilimele aici) pe care îi au în soldă se poate lesne înțelege. Dar molima a pătruns peste tot. Chiar și persoane tefere la cap aruncă cu „stat capturat” în dreapta și în stânga fără noimă. Numai că dacă e să stai și să te gândești bine, acest stat nu a fost niciodată mai puțin „capturat” decât acum! Eu nu pot să uit cum pe timpurile babacului Voronin până și un paznic la primărie era angajat doar dacă era membru PCRM. Ori să ne aducem aminte de asaltul Antenei C cu Euro TV? Ori un alt exemplu, despre care nu am mai vorbit până acum: într-o localitate din sudul țării o primărie a primit o alertă extrem de îngrijorătoare de la un veteriniar. A murit o vacă. Erau suficiente elemente care indicau că ar putea fi... antrax! Vă dați seama ce înseamnă acest lucru?... Primarul avea un singur telefon interurban, dar de pe care i s-a interzis categoric să sune în afară de chestii de partid. Ținând cont de gravitatea situației, primarul a încălcat „regula” și a început a suna autoritățile abilitate de la Chișinău. Spre nenorocul său, tocmai atunci a fost sunat de la „centru” (de la partid). Telefonul era ocupat. Să vă zic ce a pățit, ori ba?... Care antrax?! Partidul era important! (Și antraxul? Pentru a completa anecdota, primarul a făcut până la urmă ce a crezut bun de făcut. Singur. Și s-a trecut cu bine. Dar poate nici n-a fost antrax...)

 

Mai discutăm despre „stat capturat”? Dar nu ne place oare nouă să credem anume asta, să nu facem nimic, să ne văicărăm și să cadem pradă coțcarilor de tot felul? Adică ne comportăm exact așa cum și se așteaptă, ca niște inși „capturați”, convinși din start că totul e bătut în cuie, totul e decis în altă parte. Aș putea spune și „sclavi”, dar această noțiune și-a cam pierdut din greutatea semantică, la fel precum sintagma „principii și valori”, de altfel. Iată, un exemplu recent: Gofman face niște declarații uluitoare la un canal de televiziune. Procuratura îl cheamă să depună mărturii. A fost Gofman la Procuratură ori ba? Cu ce ne-am ales, în afară de speculații și văicăreli despre „statul capturat”?

 

Statul suntem noi toți și cu cât mai puțini cetățeni „capturați” are cu atât mai puțin e „capturat” și el. Și noi ar trebui să ne comportăm ca niște cetățeni liberi! Să nu plătim acolo unde nu-i de plătit, să ne apărăm drepturile în instanță, să cerem explicații oficial, să impunem respecatrea legii de către toți... Să depunem, elementar, plângeri și mărturii la Procuratură. Chiar dacă suntem conștienți că deseori scârțâie și nu funcționează. Chiar dacă eforturile pe care le depunem sunt triple față de ce ar trebui să fie, greu e doar la început, atunci când majoritatea respectă legea, politicianul nu are de ales... Cineva trebuie să înceapă să rupă această spirală vicioasă! Ori poate e mai ușor așa cum este? Hai, sincer, nu e oare mai ușor?

 

Alegerile și actul de a vota fac parte din exact aceeași paradigmă. Da, e mult mai ușor și mai confortabil să spui „totul e decis dinainte” și... să nu mergi la vot, privind dezbateri la televiziunile politicianului pe care-l susții și rumegându-ți fierea, a câta oară. Fiți pe pace, televiziunea respectivă vă va demonstra că aveți dreptate să-i priviți, că statul este „capturat” și că totul e decis din start. Și ce câștigăm noi din asta? Sau, mai bine zis, cine are de câștigat din asta?

 

Există și un alt argument, destul de des invocat, care este adus de acei care proneazǎ absenteismul: „De parcă votul meu ar schimba ceva...” Este probabil molima cea mai grea de combătut. În epoca unui (fals!) individualism acerb, atunci când absolut totul este făcut pentru a „pune în valoare” egocentrismul consumatorului, pardon, al cetățeanului, adică al alegătorului; atunci când fiecare își numără like-urile și share-ule de pe rețelele de socializare; atunci când de peste tot ți se spune „Ești important! Tu decizi ce și când să cumperi!” devine foarte greu să conștientizezi și să accepți că votul tău este doar unul din milioane... Virtutea democrației este exprimarea colectivă în care individul este diluat în masă. Și valoarea votului fiecăruia este similară cu valoarea unui alt cetățean cu acte în regulă care nu adună sute și mii de aprecieri pe Facebook sau repostǎri pe Twitter... Și mai complicat este atunci când candidatul „tǎu” nu iese în turul doi. Cum să votezi pentru un altul?... Mai ales atunci când ieși dintr-o campanie electorală în care ai învățat să-i urăști pe toți, în afară de al tău? Nu-i mai ușor să ieși în stradă și să încerci să răstorni o putere „nelegitimǎ” (fiindcă tu, omul care se crede important, nu ai votat pentru ea)?... Și unde ajungem? Ce facem dacă, odată ajunși în stradă, ne întâlnim cu o altă ceată de protestatari care luptă pentru altă „legitimitate”?

 

Da, dragii mei, oricât de dificil nu ar fi de acceptat, dar democrația nu este altceva decât un contract social (unicul valabil!) care implică umilință (recunoașterea valorică a votului propriu) și toleranță față de o majoritate care, se prea poate, nu a votat la fel. Și, nu în ultimul rând, responsabilitate individuală și colectivă. Fiindcă democrația nu funcționează cu adevărat decât atunci când marea majoritate a cetǎțenilor voteazǎ.

 

Este dezolant să constați cum a fost erodată, an după an, guvernare după guvernare, încrederea noastră în democrație. Elitele politice au reușit, cu timpul, să șubrezească acei trei piloni pe care se ține un sistem democratic solid: procesul electoral propriu-zis, accesul la informație și sistemul educațional.

 

Dar a renunța astăzi la dreptul la vot, a refuza să votezi (chiar și în condițiile actuale și indiferent de motivația fiecărui), este o abdicare. Și o participare activă la ceea ce se cheamă astăzi „stat capturat”.

 

Eu unul voi vota. De fiecare datǎ când voi avea posibilitatea. Chiar dacă voi rămâne ultimul care o mai face... Mǎcar și pentru a avea dreptul moral sǎ zic cǎ aleșii nu-și îndeplinesc mandatul acordat.

Partager cet article
17 octobre 2016 1 17 /10 /octobre /2016 12:38
Sǎptǎmâna în care am obținut dreptul la vot

TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD

 

E tare nașpa să scrii despre evenimentele din Republica Moldova. E și mai nasol în perioadă electorală, atunci când tot spațiul madiatic este distorsionat și poluat de mesaje și informații care nu au decât foarte puțin în comun cu realitatea... E un fel de joc în care se prind atât politicienii, și știm bine de ce o fac – there will be only one! –, dar și presa, atât acea „independentǎ”, care caută în permanență senzație și exploatează la maximum declarațiile pipărate ale candidaților, cât și acea înregimentată, care, vedeți mai sus de ce, sunt doar arme folosite în această bătălie. Cel mai bine le merge anume acestora din urmă, căci candidații „investesc” din greu, iar salariile trebuiesc răscumpărate, dar nici celor „independenți” nu le merge chiar rău, dacă știu să mențină la turații maxime volantul senzaționalului și să alimenteze corespunzător războiul mediatic. Toate acestea puse launloc ne îndepărtează din ce în ce mai mult de realitate. E ca și cum ai privi un tornado de la distanță. Dacă nimerești în el, ori dă el peste tine, e vai și-amar, dar dacă trece pe alături, e un spectacol impresionant și inspǎimântǎtor fǎrǎ mare incidențǎ asupra cotidianului...

 

Dar vom reveni la electorală mai târziu. Să începem cu altele

CELE MAI BUNE FILME ROMÂNEȘTI LA CHIȘINǍU Cinematograful românesc e pe val! Atunci când în 2007 Cristian Mungiu spărgea gheața cu 4 luni, 3 săptămani și 2 zile nimeni nu putea prezice efervescența care avea să urmeze. De la început lumea a zis că exoticul și noutatea subiectului (pentru occidentali) și-au făcut efectul. Apoi s-a zis că e un efect de modă pasageră (precum a fost cu filmele sud-coreene sau iraniene la un moment dat). Dar uite că nu este chiar așa! De 10 ani filmele românești sunt premiate și se bucură de un succes și o critică elogioasă în toată lumea. Iar noi vom avea norocul (în fine, voi îl veți avea, acei de la Chișinău) să vedem o parte din ele în curând. La Chișinău se dă startul Zilelor Filmului Românesc. Evenimentul va avea loc în perioada 20-23 octombrie în incinta cinematografului „Odeon”. Programul cuprinde 11 filme, masterclass, dar și discuții cu mai mulți regizori, precum Andrei Cohn, Marian Crișan, Cristi Puiu.

AMERICANII NE SALVEAZǍ ISTORIA Încă un monument istoric va fi restaurat de occidentali! De această dată americanii lansează un proiect de salvgardare a bisericii Adormirea Maicii Domnului de la Căuseni, biserică construită în sec.XVII. „Fondul ambasadorilor americani pentru conservarea culturală a oferit un grant în sumă de 150.000 mii dolari SUA pentru preconsolidarea și conservarea picturii murale interioare și consolidarea zidăriei acestei incredibile bijuterii culturale.” scrie pe pagina Facebook a Ambasadei Statelor Unite.

ANDRZEJ WAJDA A APUS Mult timp, decenii întregi, cinemaul est-european a fost asociat (vorbim de publicul larg, bineînțeles) cu Andrzej Wajda. Era practic unicul nume cunoscut, arhi-cunoscut, în occident. Apoi au venit și alții. Epoca lui Wajda a apus, dar a rămas gravată à jamais în istoria cinematografiei. În săptămâna care a trecut s-a stins și Andrzei... Să-l odihnească Dumnezeu!

PREMIUL NOBEL ÎN MUZICǍ Decizia a fost luată! Premiul Nobel i-a fost acordat lui Bob Dylan. Eu nu am citit nicio carte de-a lui Bob Dylan, am ascultat în schimb muzică. Nu sunt fan, dar chestiile de gust nu se discută. Aș zice doar că în muzică se acordă suficiente premii pentru a nu acorda un Nobel destinat literatirii unui muzician. Este o decizie pe care nu o înțeleg și nici nu vreau. Juriul explică astfel: „pentru a fi creat în cadrul marei tradiții a muzicii americane modele noi de expresie poeticǎ”. Probabil. Dar atunci să i se acorde un premiu din „cadrul marei tradiții a muzicii americane”! Măcar de-ar fi formulat altfel...

LA UNIUNEA SCRIITORILOR TOTUL E BINE Dar ar fi păcat să căutăm paie în ochii juriului de la Nobel fără a vedea bârnele din ai noștri. Nu aș vrea să mă cert neapărat cu „scriitorii”, dar vorba aia: „Platon îmi este prieten, dar adevărul e mai presus”. Uniunea Scriitorilor de la noi (în calitate de instututie) a avut un comportament extrem de dubios și chiar a participat la decernarea Premiului Național în literatură din anul acesta (vom reaminti că laureatul a fost acuzat public, cu probe, de plagiat). Președintele re-ales, Arcadie Suceveanu, a fost direct implicat în luarea acestei decizii. Au existat discuții în lumea literară cu iz de scandal chiar și cu decernarea propriului premiu cu o decizie trasă de păr de a nu decerna un premiu doar pentru faptul că autorul nu este membru al USM... Ar fi fost logic ca Dl. Suceveanu nici măcar să nu-și prezinte candidatura. Ar fi fost logic ca onoratul for să nu-l re-aleagă. La o adică, poate că ar fi logic să fie scris în statut ca președintele să nu poată face două mandate... Dar „scriitorii” (sunt cam 280 de membri în această Uniune și cred că marea majoritate își merită ghilimelele) au decis că totul este bine. Treaba lor. E uniunea lor. Facǎ ce vor, dar sǎ nu ne vinǎ cu lecții de moralitate și verticalitate pe urmǎ. (Cele spuse se referǎ doar la „Instituție”, sǎ fiu înțeles corect)

TENSIUNE FǍRǍ SUPAPǍ Deși, în aparență, nu au nimic în comun cu Republica Moldova, relațiile dintre Rusia și așa numitul „Occident” sunt din ce în ce mai tensionate. Nu putem să ne permitem să ignorăm această nouă realitate (așa precum ne-o sugerează unul din ex-candidații la prezidențiale) din simplul motiv că ne aflăm între Scilla și Caribda. Nu am intenția să enumăr aici toate „incidentele” din această mega-bătălie, dar voi face referință la două declarații: acea a Ministrului de externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, și acea a lui Mihail Gorbaciov, persoană căreia îi datorăm cele mai mari speranțe de pace din ultimul secol. Ambii sunt extrem de îngrijorați de situația creată... Și sunt ferm convins că multe din cele câte se întâmplă la noi sunt mini-bătălii din același război...

OSCE, ROGOZIN ȘI TRANSNISTRIA Reprezentantul Special al OSCE din partea Germaniei pentru procesul de reglementare transnistreană, Cord Meier-Klodt, efectuează o vizită în Republica Moldova. Și în Transnistria. Și Rogozin face la fel. Ei vor statut special pentru transnistreni, care ne acuză că Moldova nu respectă nu știu care protocoale, în timp ce interzic accesul aceluiași OSCE în Zona de Securitate. OSCE-ul este, printre altele,criticat și de unii ucraineni pentru acțiunile lor. Oameni buni, dragǎ OSCE, voi singuri știți de-a cui parte sunteți și care sunt consecințele acțiunilor voastre? Vedeți că pe Putin nu mai vrea să-l vadă nimeni, nici în PACE, nici americanii (care au încercat să ajungă la un acord, măcar în Siria), nici barem francezii (rusofili de când lumea, dar Hollande a refuzat să-l vadă pe Putin la Paris și ăla nici nu mai vine la deschiderea așa numitului centru cultural)...

PLOUǍ! ȘI CU SONDAJE Ploile abundente și vântul puternic au lăsat zeci de localități fără electricitate. Nu, nu este un uragan sau taifun, dar la noi rețelele electrice sunt, se pare, cusute cu ață albă și se rup de la o nimica toată... Asta e, regiile nu sunt bune decât pentru a strânge bani și forma noi condidați pentru alegeri... A plouat însă în această săptămânǎ și cu sondaje de tot felul. Marea bătălie se dă pentru locul doi, de fapt, căci primul este bătut în cuie (așa zic sondajele). Eu am numărat cel puțin patru: 1. Asociația Sociologilor și Demografilor îl dădea pe Năstase în turul doi, Intellect group – pe Lupu, Centrul de Cercetare Sociologică – pe Sandu. Fundația „Konrad Adenauer” – tot pe Sandu. Cele scrise despre mass-media mai sus în introducere sunt perfect valabile și pentru sondaje. Nu vreau să mă repet. Partea bune este că, dacă e să-i credem pe acei de la Intellect group, rămânem pro-europeni. Partea rea este că, înțelegând acest lucru, politicienii se vor strădui să ne convingă care din ei este mai proeuropean din toți, chiar și acei pe care-i doare fix în pix de UE...

CANDIDATUL „COMUN” Pare-se că decizia a fost luată și Năstase se va retrage din cursă pentru a o susține pe Sandu. Nu sunt un admirator al ex-Ministrului Educației. Am scris destule despre ea, mai bine zis nu atât despre ea, cât despre fenomenul adorației de la noi. (Vedeți aici un text din august 2015). Și mai puțin, însă, regret retragerea din cursă a lui Năstase, omul cu „batista pe țambal”. Cu toate acestea nu pot să nu menționez un lucru: e ceva nesǎnǎtos în acest joc. Oamenii ăștia au adunat semnături, și-au înregistrat candidaturile la CEC. Au cheltuit, direct sau indirect, bani publici. E bătaie de joc și lipsă de respect față de alegător. Treaba lor, desigur. Dar tocmai asta și-i problema că e doar a lor. Noi ar trebui să ne întrebăm dacă ne place să fim tratați și considerați astfel.

CEC PRINS ÎN IUREȘ CEC-ul prin definiție este prins în acel uragan despre care vă scriam mai sus. El este chiar epicentrul lui! Cel puțin trei candidați scoși din cursă au zis că dau Comisia în judecată, Mihăieș, Pavlicenco și Tarlev. Ceilalți tot se plâng la CEC unul pe altul. Comisia, solomonic, nu le dă dreptate nimănui, dar nici nu intervine. Se poate, deci, orice!

ÎNCASǍRI MAI MARI LA BUGET Deși exporturile scad, semn rău și îngrijorător, încasările la buget sunt în creștere. De unde banii atunci? Din ce era furat altădată, elementar. Dacă am scăpa de toate schemele (precum aceasta) am descoperi o adevărată mină de diamante pentru buget!

BUMERANGUL LUI USATÂI Fostul Procuror general interimar, Pântea, a fost reținut pentru că l-a spălat pe Karamalak, dându-l rușilor. Se pare că este exact cazul din video-ul lui Usatâi în care se auzea și Plaha. Dar povestea nu se oprește aici. Și magistratul de la Rezina care l-a achitat pe killer-ul Proca (acel care a tras în Gorbunțov, executând, cică, o comandă a lui Usatâi) va fi cercetat penal! Renatic ar trebui s-o șteargă la Moscova. Definitiv. Dar această poveste este bună și din alt punct de vedere: e o lecție bună pentru toți funcționarii. Cu legea nu te joci! Chiar dacă ai impresia că ești protejat, chiar dacă (e doar o presupunere, nu o afirmație) ești „rugat” de persoane aparent foarte influente. Stă la dubă acel care încalcă legea, nu acel care formulează „rugămintea”.

JOCUL DE-A DOSARELE Și babacul Voronin cică ar figura într-un dosar penal. Cică i-ar fi acordat cetățenie moldovenească unui bandit din... Italia. Ca să vezi, era integrat european omul! Ori cum e la ei? Bandiți din toate țǎrile, uniți-vǎ!? Dar Reidman zice că nu are dosar. Iar Gofman din SUA zice că are dosar, pe cândProcuratura zice că nu are. Uite-așa niște contradicții. Vom trăi și vom vedea.

LA LOC CǍLDUȚ Două știri mi-au atras atenția și aș dori să vă scriu și despre ele. Nu de alta, dar trebuie să ne dăm bine seama de acea caracatița de care suntem prea departe să scăpăm. Cu toate că presa a vorbit despre acest caz, Trocin, condamnat în România și dat în urmărire internațională, continuă să lucreze nestingherit la Ministerul Transporturilor! Și fratele ex-procurorului general Gurin s-a învrednicit cu o misiune bănoasă: 2500 $ pe lună peste salariul obișnuit. O să-mi ziceți că nu e nimic ilegal, că misiunea e într-o zonă potențial periculoasă, că omul poate chiar merită. O fi. Dar persoane meritoase sunt multe, iar frați cu Gurin sunt puțini. Ghiciți, care este elementul determinant?

TOȚI LA VOT! Încheiam săptămâna trecută sinteza zicând că noutatea pe care o așteptam cel mai mult așa și nu a venit. Ei bine, de această dată ESTE! CEC-ul anunță că în străinătate se va putea vota și cu pașapoarte expirate! Nu-i așa că merita să întârzie puțin mica mea sinteză sǎptǎmânalǎ? Acum mingea e în curtea noastră, dragii mei! Dar acest subiect merită un articol aparte. Am să revin la el mai amănunțit în zilele următoare.

 

Partager cet article
10 octobre 2016 1 10 /10 /octobre /2016 10:47
Săptămâna în care a început electorala?

TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD

 

Nu știu dacă a simțit careva vreo schimbare majoră de la o săptămână la alta, bănuiesc că nu prea, dar dacă ar fi fost să ținem cont de lege ar fi trebuit să remarcăm că de vinerea trecută am intrat în perioadă de campanie electorală. Puterea, tradițional, începe campania la Universitate, căci și Universitatea se dă, la fel de tradițional, pe lângă putere (cum să uiți de cei șapte rectori care intrau cu hurta în PLDM?), alții o dau tot înainte cu simbolurile lansându-și campania în Piața Unirii, căci asta știu să facă (și se pare că doar asta), ceilalți se dau pe lângă bobor, mergând în provincie, pe unde nu prea au călcat atunci când erau în funcții ministeriale...

 

Dar înainte de a reveni la cele deocheate, să începem, noroc că avem cu ce, şi cu ceva de bine:

FESTIVAL DIN TRANSILVANIA LA CHIŞINĂFestivalul Internațional de Film Transilvania, inițiat la Cluj-Napoca în 2002, se extinde, pentru prima dată, în Republica Moldova. Prima ediție TIFF Chisinău va avea loc între 6 și 9 octombrie 2016, la Cinema Odeon și va aduce o selecție de filme românești recente, alături de câteva dintre cele mai apreciate producții proiectate la Cluj. Programul e frumos, prețurile nu sunt chiar exorbitante (60 lei pe iticket.md, nici două cafele la o terasă de la Chișinău!), așa că eu zic că s-ar putea de dus. 

Acum tot de bine, dar și cu ceva părere de rău:

ZIUA VINULUI Există evenimente pe care nu le poți ușor categoriza. Precum Ziua Vinului. Putem oare avea o atitudine pozitivă față de un eveniment care celebrează alcoolul? Păi, aici e simplu: vinul poate fi o băutură din cele mai nobile atunci când e consumat de oameni nobili. Și viceversa. Nu vinul e problema, ci acei care-l beau. Iar la Chișinău s-a lăsat cu moarte de om... Voi cum știți, dar eu unul la asemenea sărbători în Moldova nu m-aș duce.

2,2% DE CREŞTERE ÎN 2016 Banca Mondială zice că vom înregistra o creștere mai mare decât era inițial prevăzută, de tocmai 2,2%. Virgula ne încurcă să fim entuziaști, dar vom remarca că nici acesta nu este chiar meritul nostru. Eu aș spune că le datorăm ceva vecinilor de peste Prut care, dacă e să-i credem pe aceiași de la BM, vor fi campionii Europei în 2016 cu o creștere economică de aproximativ 5%. Dacă am fi fost „integraţi” mai mult, poate ar fi fost și la noi mai mare... Dar, asta e, când 30% se tem de fantoma „jandarmului român” rămânem cu toții у разбитого корыта.

550.000 PENTRU GAZODUCT România va acorda Republicii Moldova o finanțare nerambursabilă de 550.000 de euro, în vederea elaborării proiectului tehnic detaliat pentru lucrările de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău. Poate măcar acum se mișcă carul din loc! Chiar să fie într-atât de complicat de tras o țeavă nenorocită? Ori să ne mai amintim cui aparține Moldova-Gaz?

O STRATEGIE PENTRU MOLDOVA Ministrul Apărării, Anatol Şalaru, se întâlnește cu Klaus Iohannis la Cotroceni. Au discutat „despre perspectivele de dezvoltare ale cooperării bilaterale pe paliere de interes comun, precum securitatea și apărarea, cât și parcursul european al Republicii Moldova”. Bune astea, chiar foarte bune, dar iată această propoziție mi-a atras atenția în mod deosebit: „abordare strategică, pe termen mediu și lung, prin care se va stabili poziționarea în această relaţie”... Adică, ceea ce trebuie să înțelegem e că până acum nu a existat așa ceva?... În schimb, ce discursuri înflăcărate și ce declarații de dragoste ne-a fost dat să auzim!

SECURITATE INFORMAŢIONALĂ Guvernul Filip a aprobat astăzi un concept al securității informaționale, unde se regăseşte și noțiunea de „război informaţional”. Demult trebuia! N-o fi oare prea târziu? Acum trebuie de mișcat repede și energic. Timp nu mai este. Deloc...

LA PRĂŞIT VAMEŞI Douăzeci și opt de angajați ai punctelor vamale Tudora și Palanca au fost reținuți acum o săptămână de procurorii anticorupție și ofițerii CNA, fiind bănuiti de corupere pasivă. Eu nu aș dori să vin cu comentarii premature. Există și noțiunea de prezumție a nevinovăției. Dar trebuie să recunosc că am fost și sunt încă impresionat.

Acum, dacă le-am epuizat pe cele bune, să trece la cele nebune.

ŞI AU RĂMAS DOAR 12 CEC-ul a decis: vor fi doar 12. Eu unul aș mai tăia încă vreo șase. Cel puțin aș dori să mi se explice cum candidați de genul Maiei Laguta sau Anei Guțu pot fi lăsați în cursă după ce anunți că „la unii concurenți, printre care Maia Laguta și Ana Guțu, CEC a depistat persoane decedate!, care „au semnat” în susținerea acestora.” Și nu pot înțelege, măcar să mă tai, cum, după ce apare investigația despre finanțarea lui Dodon și Ciubaşenco prin offshoruri, pot aceștia din urmă fi lăsați în listă. Deși aici se pare că nu este încă totul clar și mai putem avea dubii...

VA FI DODON SCOS DIN CURSĂ? Candu, aflat în SUA, unde se vede cu beau-monde-ul american și face haz de Năstase, difuzează o declarație pentru presa internațională în care acuză Rusia de tentative de a influența scrutinul din Moldova. Lupu, la Chișinău, face și el o declarație, dar mai degrabă pentru uzaj intern, electoral. Pe asta din urmă nici nu am fi luat-o în seamă fără acea a lui Candu și fără... reacția extrem de dură a lui Dodon care amenință cu proteste violente dacă va fi scos din cursă. Înseamnă că ştie că sunt suficiente motive pentru a o face! Dar vor avea oare autoritățile curajul să aplice legea?...

CREDITUL E DATORIE PUBLICĂ Fiind garantat de stat (iată când și unde a fost comisă „crima”!) creditul acordat pentru a astupa gaura „miliardului” a fost convertit în datorie de stat. A fost, fără îndoială, o pre-condiție pentru a semna memorandumul cu FMI. Eu sunt precum și 99,9% din cetățenii țării care nu cunosc detaliile „tranzacţiei” și nu au habar despre ce vorbesc. Dar cum să nu speli încă o dată ciolanele „guvernării”, să nu mai vorbești încă o dată despre „statul capturat” etc., etc.? Pachetul trecut în forță de către Guvern a fost ratificat și de Președinte, moțiunea de cenzură în Parlament nu s-a întâmplat, căci deputații nu au venit la vot, la fel precum nu au venit nici manifestanții chemați de Năstase, Usatâi, Dodon & Co la protest. Nu, dragii mei, să fiu înțeles corect: nici eu nu sunt de acord cu „naţionalizarea pierderilor” și „privatizarea profiturilor” (iată cum se cheamă această treabă, nu „stat capturat!”), dar nici a scărpina limba în dodii nu aș dori. Eu pot accepta ideea că la momentul și etapa actuală nu a existat altă soluție, chiar dacă sunt în dezacord total cu ea...

LAPTE PESTE MINISTRU Nu pot însă accepta proteste din astea, cu violență înscenată. În Guvern nu există mulți miniștri care ar veni la lucru pe jos. Să-l aștepți tocmai pe ăsta, cu camere de-a gata, pentru a-l umili... E ceva josnic și dezgustător în acest act. Și ceva iremediabil care s-a produs... Cineva taie cu multă insistență și învenimează ultimile oaze de normalitate care au mai rămas în această țară. Degrabă ei vor umbla cu toții cu umbrele anti-glonț. Iar noi ne vom văicăra și-i vom blestema pentru asta. Agresorul a fost arestat. Iar eu nu resimt niciun fel de compasiune pentru el.

AUTODENUNŢUL LUI USATÂI Renato publică un fragment dintr-o convorbire telefonică în care se aude vocea lui Plahotniuc și îl acuză că ar fi încercat să mușamalizeze un caz. Numai că cealaltă voce este chiar a lui Usatâi! Și s-ar putea ca acel căruia să-i ardă o parte din posterior să fie chiar Usatâi. Și dacă e să stai și să te gândești, chiar și (vă rog de mă scuzați) cuvintele lui Plaha „arde curu’” oare nu înseamnă că nu mai controlează el chiar totul?... Că e „om cu legături” o știu cu toții. Dar cine nu-i acolo "cu legături", printre ei? Dacă doriți, citiți ce zice și Grigoriev.

INTERVIUL LUI GRIGORIEV Interviul e pur și simplu fabulos! Vă recomand cu insistență să-l citiți! Iar reacțiile lui Shor și Dodon mă fac să cred că ceea ce spune Grigoriev nu este fals. Aflăm de la interviewat că Platon, Dodon, Shor, Melnic, Baliţchi, Voronin, toți sunt dintr-o gașcă... Iar pentru amatorii teoriei despre „statul capturat” e și un fragment despre tătucă Voronin acolo. Instructiv!

Cam atât. Poate au fost și altele. Dar noutatea pe care o aștept cel mai mult aşa şi nu a venit în săptămâna care a trecut...

 

Partager cet article
3 octobre 2016 1 03 /10 /octobre /2016 12:30
"Masa Tacerii" de Constantin Brancusi din Targu Jiu. Photo: Mihai Voiculescu

"Masa Tacerii" de Constantin Brancusi din Targu Jiu. Photo: Mihai Voiculescu

TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD

 

În 1995 – Doamne, că demult a mai fost!... – participam împreună cu un grup de liceeni din Republica Moldova la Olimpiada Națională de Limbă Română la Călărași. Nu, nu Călăraşul de la noi, ci Călăraşul de la ei, din Bărăgan. Dar nu asta contează, ci faptul că eram în plină nebunie Nirvana.

 

Se dădeau toţi în vânt după ei! Îmi aduc aminte că toată junimea progresistă era absolut în transă, iar acei care aveau walkman-uri umblau și mătăhăiau din cap în ritmul Come As You Are. … Iar eu abia atunci aflam că exista și așa ceva: Nirvana. Vă ziceam eu: întotdeauna am fost un simplu provincial înapoiat de la Bălți. Când te gândești că Nevermind are exact aceeași vârstă cu Moldova. Trăim într-o nirvană continuă de atunci…

FESTIVAL DE FILM LA CAHUL De la Cahul nu vin întotdeauna doar vești rele. Între 25 și 29 septembrie în acest oraş s-a desfășurat Festivalul Internațional de Film Documentar pentru Schimbare Socială, MOLDOX. Tare bine-ar fi să devină tradițional!

NE-A MIŞCAT Iată nu credeam că voi ajunge vreo dată să bag cutremurul la vești bune. Și totuși, anume asta voi face. Probabil unicul eveniment care a stârnit niște reacții colective adecvate în această săptămână a fost cutremurul de sâmbătă. Ei, poate în afară de câțiva indivizi care se visează preşedinți… Dar pe ei demult nu-i consideră nimeni adecvați. 

Din cele bune – cam atât… Acum despre cele cu adevărat triste:

SHOGUN NU MAI ESTE Nu știu dacă cineva m-a făcut să râd mai mult decât Divertis. Este exact umorul care-mi place: decalat, inteligent, „cu multe etaje” – o delectare! Ioan Gyuri Păscu a fost probabil cel mai trăsnit dintre ei. Era foc și pară! Și a ars… prea repede. La doar 55 de ani…

Și acum despre cele nebune, tradiționale:

THERE WILL BE ONLY ONE Sunt 16! Tocmai 16! Să te crucești, nu alta. Câțiva candidați serioși și o serie de saltimbanci. Nu prea vreau să-mi aprind paie-n cap, de aia am să va las să-i alegeți singuri. Știți, că-n poezioara aia: „Să-i împarți în două cete...”

100 DE SECŢII DE VOT ÎN STRĂINĂTATE Atâtea vor fi deschise. Dar dacă va fi interzisă votarea cu pașapoartele de străinătate expirate, aceste eforturi (și acești bani cheltuiți) nu vor servi la nimic! Parlamentul ar trebui să decidă odată și pentru totdeauna. Votarea trebuie să se facă în aceleași condiții că și în 2014!

BAHAMAS DODON Legea zice așa: „(4) Anularea inregistrării se aplică la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, prin hotărire judecătorească definitivă care constată: a) folosirea de către concurentul electoral a fondurilor financiare și materiale nedeclarate sau depășirea cheltuielilor peste plafonul mijloacelor din fondul electoral; b) utilizarea de către concurentul electoral a mijloacelor financiare din străinătate;”. Dar cine în țara asta respectă legea? RISE publică un material în care afirmă că PSRM și Dodon sunt finanțați de ruși printr-o firmă off-shore, iar candidatura lui este înregistrată de CEC fără multe emoții. Apropo, în schemă figurează și Ciubașenco, candidatul lui Usatai

CRIMINAL SAGA Și dacă tot vorbeam de Usatâi, Veaceslav Balacci publică un material destul de curios despre aventurile lui Usatâi. Nu că am fi aflat ceva absolut nou. Dar e bine să ni se aducă aminte cu ce personaj avem de furcă. Ar trebui să aibă procuratura, de fapt, dar avem noi...

NASTASE GATE Și despre Năstase aflăm câteva chestii curioase. De exemplu, că s-a întâlnit cu Climenco, omul lui Shor. Absolut întâmplător, pe semne. Iar patronul său, Ţopa, cu Usatâi la Baden-Baden. Viorel Ţopa mai primește între timp câțiva ani de condamnare pentru colecția sa personală. A adunat 15 deja. Iar Ciubaşenco, candidatul lui Usatâi, e în schemele lui Dodon... Văleu! Se-nvârte capul...

PLAHA – GENERALISSIMUS Plaha dă un interviu. Băi, frățior, voi ce fumați acolo la Chișinău? Periodic pe ăia de sus îi apucă delirul. Se pare că emanările alea de acolo nu doar put, ci acționează direct asupra sentimentului de autopercepție în spațiu și mediul ambiant. Omul cică vrea să facă curățenie generală în țară! Să-i amintim oare că el, oficial, nu ocupă nicio funcție în acest Stat? Așa-i când te uiți televiziuni rusești. Ți se suie la cap. Так и хочется замочить кого-нибудь в сортире.

SĂ VĂ SCRIU UN COMPROMAT? DAŢI-MI UN PIX ŞI-O FOAIE! Niște fițuici scrise de mână în care cică Plaha cere să li se plătească zeci de mii de dolari unor judecători sau înalți funcționari a fost aruncată în presă. Cea mai adecvată reacție îmi pare acea a lui Morari. În principiu, tipii care au publicat aceste hârtii trebuie să răspundă. Eu unul sunt sătul până peste cap de scandaluri din astea. Vă mai ziceam cândva: ori tipii ăștia depun plângere la procuratură și fac scandal dacă procurorii mușamalizează, ori răspund pentru calomnie. Iar presa... Cum poți publica așa ceva fără a încerca barem să investighezi cazul?...

GUVERNUL ŞI-A ASUMAT RĂSPUNDEREA CĂ NOI VOM PLĂTI „Felicit Guvernul de la Chișinău pentru rezultatele obținute. Ați dat dovadă de curaj. Mergeți înainte și aveți deplinul nostru suport în realizarea reformelor", a declarat Victoria Nuland. Și Guvernul a mers mai departe. Și-a asumat răspunderea. „Meleardu” e datorie publică! Dar acest lucru era știut demult, nu? Inclusiv de acei care critică vehement decizia! Dar a venit careva cu soluții? Cu propuneri? Iată, FMI-ul a propus. Dar fără FMI își dă careva seama ce ne-ar fi costat? În genere, povestea asta, cel puțin pentru mine, devine din ce în ce mai neclară. (Mai bine zis, din ce în ce mai clară, dar puțin altfel. Un fel de confirmare a ceea ce credeam de la bun început). Iată Kroll zice că au identificat 600 de mln. Dar unde sunt celelalte 400? Merită atenție, cel puțin din sentiment de echitate, și argumentele lui Candu sau Armașu. Numai că eu unul nu înțeleg de ce obligațiunile trebuie neapărat date BNM-ului. Ce-ar fi să le propunem populației? Adică să fie repartizate cât mai larg. De facto, ar ieși că populația împrumută statului bani, dar îi va recupera cu dobândă. Doar astfel îmi pare că nu vom avea de plătit... Dar îmi pare cam utopică și naivă soluția. Că doar nu ai să le bagi oamenilor obligaţiunile pe gât?

PROIECT DE REZOLUŢIE PRO PLAHA Doi congressmeni au propus un proiect de rezoluție în SUA. Am să vă zic doar cum am făcut eu când am dat de această știre. Am citit proiectul. L-am găsit de-o stupiditate rară. Am căutat cine sunt autorii. Doi republicani din cei mai... Ei hai, pun punct, să nu creez un scandal diplomatic ceva. Oricum, personaje din astea există în toate parlamentele. Numai că involuntar mintea mi-a zburat în altă parte: republicani > Trump > Putin > Năstase... Ptfu... Iar mâna Moscovei.

În rest, cum să vă zic? Iată dacă în Franța, de exemplu, Le Pen ar fi cerut o anchetă împotriva lui Plahotniuc, cu certitudine credibilitatea acestuia în fața establishmentului statului francez ar fi crescut vertiginos (chiar dacă despre el nu ar fi știut nimeni nimic până la această cerință...). Uite-așa niște paradoxuri americane... Situația e foarte interesantă, anume din punctul de vedere al protagoniștilor implicați în acest circ. În fine, Candu a și plecat în SUA. Așa, în caz de.

Ce altceva ar mai merita puțină atenție?

-           MH17 a fost doborât de ruși. Așa a zis ancheta internațională. Și asta o știam, dar reconstituirea e impresionantă. 

-            Pestă porcină la Donduşeni. Numai asta ne mai lipsea...

-           Kovesi acuzată de plagiat. Că să vezi, DNA a trecut deja Prutul... Din păcate în partea cealaltă.

De mâine începe oficial campania electorală. Interesant, până acum oare ce a fost?

 

Sursa imaginii: Mihai Voiculescu

 

Partager cet article
28 septembre 2016 3 28 /09 /septembre /2016 14:31
CEC-ul a zis A și ar trebui acum să zică și B, altfel eforturile sale (și banii publici cheltuiți!) vor fi zadarnice, cu efecte de bumerang nefaste ulterior.
© Foto: REUTERS/Gleb Garanich

© Foto: REUTERS/Gleb Garanich

Așadar, CEC-ul a făcut publică lista secțiilor de vot care vor fi deschise în străinătate! Sunt exact 100 la număr, cu 5 mai multe decât în 2014, ceea ce constituie, fără îndoială, un progres. Capacitatea maximă a acestor secții de vot, conform legislației, este de 300.000 de alegători. 

 

Vom aminti că acum 10 zile mai mulți reprezentanți ai diasporei au lansat o scrisoare deschisă în care cereau, în anticiparea deciziei CEC-ului care urma să vină, ca alegrile din 2016 să se desfășoare cel puțin în aceleași condiții precum în 2014, ceea ce înseamnă un număr suficient de mare de secții de vot peste hotarele țării și posibilitatea identificării alegătorilor inclusiv cu pașapoarte de străinătate expirate.

 

După cum vedem, primul punct a fost validat. Dar, din moment ce CEC-ul a decis să deschidă un număr impunător de secții de vot în străinătate, a doua decizie, și anume cea care ține de validitatea pașapoartelor, trebuie să vină și ea neapărat! În caz contrar, numeroși cetățeni ai Republicii Moldova nu vor putea vota și aceste secții vor înregistra un număr de alegători sub acel din 2014. Dacă pentru emigrații din Federația Rusă, pașaportul valabil este practic o obligație, căci în bază lui poți intră în țară fără viză (și posibilitățile la dispoziția cetățenilor se opresc cam aici), pentru emigrații în țările occidentale situația este diferită. Deși putem circula liber cu pașapoarte biometrice, pașaportul moldovenesc nu-ți permite să desfășori o activitate profesională, de exemplu. Trebuie, însă, să ținem cont și de faptul cǎ această prevedere este una relativ recentă, iar mulți moldoveni au preferat să-și perfecteze acte în țările care le oferă mai multe drepturi și protecție. Nu putem învinui cetățenii de acest lucru și de faptul că doresc să iasă din ilegalitate, nu-i așa?

 

Argumentul precum că a folosi acte false este ilegal nu ține din simplul motiv că există o diferență între „fals” și „expirat”. În cel mai rău caz am putea spune că aceste acte sunt nule, dar nicidecum false. Însă atunci ne putem pune și alte întrebări: la ce servesc aceste acte? Rațiunea ne-ar spune că la identificarea alegătorului și la evitarea fraudei. Pentru identificarea alegătorului nu cred că valabilitatea actelor de identitate schimbă ceva, iar fraudele în birourile de vot din occident nu s-au înregistrat în trecut. Nu putem să ne plasăm în această logică a evitării fraudelor ex ante, restricționând din ce în ce mai mult dreptul constituțional la vot al cetățeanului. CEC-ul dispune de suficiente mijloace pentru a verifica à posteriori dacă au existat fraude.

 

Mai mult decât atât, o participare mai mică la acest scrutin ar putea constitui un argument pentru reducerea ulterioară a numărului de birouri deschise în străinătate. Or, pânǎ acum a existat o corelație directă între numărul de birouri deschise și numărul alegătorilor:

 

Scrutin

Nr.de sectii de votare

Numarul alegatorilor

5 aprilie 2009

33

16916

28 noiembrie 2010

75

64199

30 noiembrie 2014

95

73311

 

La toate aceste trei scrutine valabilitatea Pașaportului de străinătate nu a fost luată în calcul.

 

Pe final, vă propun un tabel comparativ al secțiilor de vot. Rusia câștigă cel mai multe secții – 3. În Franța vor fi deschise cu 2 birouri de vot mai mult (vom remarca și o mai bună repartiție geografică!). În SUA și Turcia va fi cu un birou mai mult, iar cetățenii din Japonia vor avea și ei un birou de vot de această dată. Au pierdut câte o secție de vot Portugalia, Marea Britanie și Cehia.

 

Țara

2014

2016

B. în minus

B. în plus

Italia

25

25

Terni

Napoli

România

11

11

Iasi (-1, au fost 2)

Craiova

SUA

6

7

Orlando

Atlanta, Raleigh

Portugalia

5

4

Porto

 

Rusia

5

8

Novosibirsk

St. Petersburg (+1, a fost 1), Krasnoïarsk, Nijnevartovsk, Kursk

Franta

4

6

 

Lyon, Bordeaux

Spania

4

4

Malaga

Castello de la Plana

Canada

3

3

 

 

Marea Britanie

3

2

Manchester

 

Cehia

2

1

Brno

 

Germania

2

2

 

 

Grecia

2

2

 

 

Israel

2

2

 

 

Turcia

2

3

 

Antalya

Ucraina

2

2

 

 

Austria

1

1

 

 

Azerbaidjan

1

1

 

 

Belarus

1

1

 

 

Belgia

1

1

 

 

Bulgaria

1

1

 

 

China

1

1

 

 

Elvetia

1

1

 

 

Estonia

1

1

 

 

Irlanda

1

1

 

 

Letonia

1

1

 

 

Lituania

1

1

 

 

Monaco

1

1

 

 

Olanda

1

1

 

 

Polonia

1

1

 

 

Qatar

1

1

 

 

Suedia

1

1

 

 

Ungaria

1

1

 

 

Japonia

0

1

 

 

 

Partager cet article
26 septembre 2016 1 26 /09 /septembre /2016 11:24
Saptamâna în care s-a stricat maşina de spălat

TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD

 

Cândva demult, pe când eram copil, aveau părinții mei o mașină de spălat rufe sovietică (de fapt, atunci totul era sovietic). Se numea OKA. Un hârb preistoric de o simplitate dezarmantă: un releu electric, un motor, o curea de transmisie și un disc care se rotea într-un butoi de aluminiu – atât! Mama așa și zicea: „Mă apuc să-nvârtesc rufele.”, nu să le spele. (Iată și prima analogie: nu se spune la noi „a învârti banii?”). Când am mai crescut eram mobilizat și eu la stors și înșirat rufe...

 

Apoi, când au cumpărat ai mei o centrifugă, am scăpat de răsucit. Și parcă nu avea ce să se strice în monstrul acela, dar iată că, cel puțin de trei-patru ori pe an, se întâmpla. Atunci tata o întorcea cu gaidele-n sus, și desfăcea agregatul... Ba ardea motorul, ba releul, ba se rupea cureaua... Și am fi fost fericiți s-o aruncăm, dar... din altele nu erau. Nici nu vă închipuiți ce ușurare a fost pentru mama prima mașină de spălat automată! La ce vă zic toate astea? Săptămâna care a trecut s-a stricat „laundromatul moldovenesc”! Sper să nu se găsească nimeni să-l repare...

Dar despre cele urâte – mai târziu. Să începem cu ceva frumos, căci avem cu ce!

JAZZ – JAZZ – JAZZ La Chișinău, - vă ziceam eu săptămâna trecută că sunteți norocoși, chișinăuenilor! – de pe 15 până pe 18 septembrie a avut loc Festivalului Internațional de Ethno Jazz. Muzică de cea mai înaltă probă cu formații din 14 tări: Austria, Brazilia, Bulgaria, Cuba, Elveția, Franța, Germania, Italia, Mongolia, Polonia, Serbia, Suedia, SUA și Republica Moldova! Anatol Ştefănet, tatăl festivalului (și al formației „Trigon”!) ne-a pus în rând cu lumea bună. Și ne ține acolo de ani buni deja! Și ar trebui să-i fim recunoscători pentru acest lucru. Să mai cumpărăm câte un disc-două, să mai plătim un bilet la concert. Vă asigur: artiștii nu trăiesc doar din aplauze furtunoase.

EROII NOŞTRI CEI DE TOATE ZILELE Mai săptămâna trecută vă scriam despre focurile de vegetație uscată din Republica Moldova. Pompierii au un început de toamnă... fierbinte. Tot săptămâna trecută SMURD-ul românesc a intervenit în Republica Moldova pentru a ajuta un copil de doar trei ani. Atunci când se întâmpla tragedia cu echipajul SMURD decedat în misiune îmi promiteam să scriu despre acești oameni mai des. Fiindcă e o mare nedreptate să ne amintim de ei doar atunci când e prea târziu...

AMERICANII NE AJUTA Au zis că vor dubla ajutoarele pentru Moldova. Știți, ăia, Ambasadorul cărora comitea în august un păcat de lèse-românitate. Cine să-i înțeleagă pe anglo-saxonii ăștia? 

Cam atât la capitolul evenimentelor frumoase. Deși ceea ce va urmă nu-i rău deloc, dar nici nu-mi vine a-i zice „frumos”:

LAUNDROMATUL S-A STRICAT! Arestări fără precedent în Republica Moldova! 20 de reprezentanți ai sistemului judecătoresc, elemente cheie în așa numitul „Laudromat moldovenesc” prin care au fost spălate 20 de miliarde de dolari au fost arestați! Procurorii zic că vor mai urma și alții. Cum zicea prietenul nostru Ostap? „Liod tronulsia, gospodă prisiajnâie zasedateli!” Acum eu aș mai dori un lucru: figurau acolo prin scheme niște firme de prin Marea Britanie. Ia, domnilor dădători de lecții de virtute și legalitate, poate ne arătați și un exemplu concret cum se luptă cu banditismul internațional? No, eu înțeleg că la noi se fură, tot de la noi, la o adică, dar banii ăștia ajung totuși undeva?

„ALEGERI” ÎN RUSIA Așadar, Putin a demonstrat că a subjugat Rusia definitiv. Cum sfârșesc liderii care au un rating de 87 de procente se cunoaște. Dar eu despre altceva vroiam să zic: Internetul a fost invadat de filmulețe de la birourile de vot din Rusia în care funcționarii umpleau urnele cu buletine. Cu toate acestea porezenţa la votare a fost mizerabilă: doar 47,81%... Pentru moment, voi spune doar atât: cu cât e mai mare absenteismul – cu atât e mai ușor să falsifici alegerile. Noi nu suntem Rusia. Și totuși... Am să revin neapărat și la acest subiect. Mai spre data alegerilor. Pentru moment însă, vă recomand textul lui Alexandru Tănase, cu care sunt perfect de acord: „Se vorbește destul de rar de răspunderea cetățenilor pentru starea de lucruri din societatea noastră, deși anume cetățenii sunt cei care prin pasivitatea lor aduc la putere lideri mediocri, creează majorități constituționale monocolore și instaurează guvernări cleptocratice. Din păcate cetățenii nu conștientizează că nu există alegeri fără miză. În realitate lucrurile pot fi influențate, important este ca în ziua când ai posibilitatea să-ți exerciți această influența să nu stai acasă.”

EMIGRAŢII VOR SĂ VOTEZE! Mai multe organizații și personalități din emigrație au lansat un apel către autoritățile din Republica Moldova cerând să li se dea posibilitatea de a vota în condiții similare cu cele din 2014: birouri de vot și posibilitatea de a vota cu pașapoarte de străinătate expirate. Chiar dacă reprezentantul ONG-ului Promo-LEX, care ar trebui să apere valorile democratice, conform propriului statut, afirmă la Moldova 1 că semnatarii scrisorii deschise îndrugă gogoși (e drept că și-a cerut iertare mai târziu pentru eroare. Pe Facebook, iar acuzația a fost făcută la Moldova 1, feel the difference, cum s-ar zice), astfel s-a votat în 2014, în 2010 și în 2009. Nu văd de ce acum ar trebui să fie altfel. Vom aștepta comunicatele de la CEC. Sperăm că rațiunea va triumfa.

MOLDOVA NU VREA CSI. DOAR PREŞEDINŢIA N-O VREA La summitul CSI Moldova a refuzat să preia președinția CSI. Ei și? Președinția a trecut Rusiei. Moldova din CSI nu a ieșit. De ce? La şedinţă Putin a întârziat cu 2 ore! Restul l-au așteptat docil. Așa-i cutuma în această organizație.

Cam atât. Din cele care ar mai merita atenție vom menționa, telegrafic:

- Ministerul apărării cere Rusiei să înceteze manevrele în Transnistria, dar Moldova îl așteaptă pe Rogozin în vizită.

- Dodon zice că jandarmul român era rău fiindcă bătea hoții și bețivii, dar promite să le „spargă capul” celor care fură. Paradox? Dodon e într-atât de sărac, încât îl ajută părinții să supraviețuiască, iar misterioase societăți din offshorurile capitalismului putred îl obligă să-și țină sediul în unul din edificiile lor. 

- Usatâi este urmărit penal la Bălți, iar „drugani” de-ai lui - arestați pentru proxenetism și trafic de droguri. Așa-i într-un „stat capturat”. Nici politică acătării nu poți să faci!

- BNS a procesat tocmai 82% din datele recensământului! Au mai rămas doar 18. Degrabă termină. Taman după alegeri.

- Lucinschi vinde postul de televiziune TV7. E un activ putred. Nu-l mai vrea. L-a vândut lui Lucinschi.

Misterul putorii din Chișinău a fost elucidat: la Chișinău pute din cauza mirosului urât!

ŞI POPORUL, CE FACE POPORUL? Poporul, ca de obicei, plătește tarifele majorate. Și turbă. Pe timpul comuniștilor se atestau cazuri de antrax (Sibirskaia iazva), astăzi – de rabie. Simbolistică macabră. Cu aceeași finalitate.

Partager cet article

Despre PUNCT-ul din .FR

Poveşti, povestioare, gânduri, reflecţii, idei mai profunde şi mai superficiale, grave si ilariante... un punct de vedere şi doar atât. Doar un punct în imensitatea blogurilor. Doar un punct din atâtea altele dispersate în nebuloasa reală si virtuală. Doar un punct. Deşi... câte odată nu-ţi lipseşte decât un punct pentru a fi un i! 

"De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna."  Nichita Stănescu

Rechercher