Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
19 octobre 2016 3 19 /10 /octobre /2016 15:29
Ne-am lepǎdat de democrație?

„Și iatǎ-ne, de aproape douǎzeci de ani: unii, cei puțini, dar nederanjați de scrupule, cu viitorul cumpǎrat pe plajele din Bahamas, și alții, cei foarte, foarte mulți, visând la o existențǎ cât de cât omeneascǎ...
Pesimist final, nu?
Pesimist, atâta timp cât cei nǎpǎstuiți nu vor înțelege cǎ au în mânǎ o armǎ și cǎ de frica acestei arme tremurǎ de pe acum actuala juntǎ: buletinul de vot!”
Aureliu Busuioc, „În cautarea pierderii de timp”, 2011, p.120

Rămân mai puțin de două săptămâni până la primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Niciodată de când există aceast blog și am privilegiul să mă adresez unui public, poate nu suficient de numeros, dar select (cine altul să aibă răbdarea să-l citească?), nu am avut tupeul să vin cu recomandări sau să chem deschis pentru a vota pentru un candidat sau partid anume. Mă refer doar la primul tur, bineînțeles, și la parlamentare.

 

Dar de fiecare dată am insistat și am chemat la vot! Autorul acestor rânduri face parte din generația care a visat cu adevărat la democrație. Am visat să putem alege liber, în cunoștințǎ de cauză, puterea care să ne guverneze. Acest vis adolescentin s-a transformat, paradoxal, într-un fel de credință. Paradoxal zic, căci ceea ce am sperat noi a fost totuși altceva, iar acei care au profitat din plin de așa-numita „tranziție” nu contenesc să ne repete că de vinǎ de starea de fapt de astăzi este anume „democrația”... Acei aleși atunci democratic de către niște alegători inexperimentați și euforici nu mai vor să plece și încearcă să ne convingă că zarurile sunt aruncate și că nu are rost să-i „deranjăm” inutil. Poate tocmai din această cauză și se sapă atât de zelos la temelia acestui edificiu, și așa destul de fragil, căci sunt perfect conștienți de faptul că doar niște veritabile și sănătoase procese democratice pot să-i detroneze.

 

Dar oare nu ne-am lăsat noi deja convinși? Devine din ce în ce mai dificil, și nu doar în Est, să aperi valorile democratice. „Dacă alegerile ar putea schimba cu adevărat ceva, ele ar fi fost demult interzise”, cine nu cunoaște acest dicton? Și câte altele... „Toți sunt la fel” e o altă constatare, cu iz de sentință, pe care o auzi de peste tot... Argumentul acesta din urmă ar fi chiar foarte ușor de demontat, e suficient să te uiți mai atent la personajele care se lansează în campanie electorală. În special, la acei care nu reușesc să fie aleși. Chiar și la noi, oare nu a încercat un Brega sau un Brânzan (pentru a nu-i pomeni decât pe aceștia) să adune semnături pentru a-și putea înregistra oficial candidatura? Putem desigur acuza „sistemul” de impermeabilitate, dar faptul rămâne fapt: cu toate apelurile lansate, ei nu au reușit să adune semnăturile necesare. A cui e vina? A lor? A noastră? Ori a „sistemului”? Iar atunci când ne alegem conducătorii pe care-i alegem oare e de vinǎ „democrația”?

 

În faptul că ne lăsăm amăgiți de promisiuni vane e doar vina celui care minte ori și a celui care crede? Și nici nu putem să ne plângem astăzi de lipsă de informație... Minciunosul, cert, rămâne minciunos și nu-l spală nimeni de păcate, dar el minte doar în măsura în care suntem noi capabili să-l credem. Putem zice că politicianul este, fără a greși prea mult, o curvă cu două fețe, dar limitele ipocriziei lui sunt fixate de către noi. El nu este potlogar și hoț decât atunci și în măsura în care simte că poate s-o fie. De fiecare dată când zicem că politicianul e un potlogar ar trebui să ne dăm seama că vorbim despre noi înșine. Altfel spus – fiecare popor își merită guvernanții... Încă o banalitate, nu-i așa?

 

Ce poate fi mai confortabil pentru o putere bine înșurubată decât absenteismul masiv? Nu credeți? Vedeți ultimile alegeri parlamentare din Rusia: doar 47% de procente din alegători s-au prezentat la urne... Rezultatele le cunoașteți: până și acei câțiva deputați care se opuneau regimului au dispărut din „Duma de stat”... Iar filmulețe demascând cum se umpleau urnele de vot în Rusia au fost din nou în topuri pe Youtube. Și acum să vă gândiți bine: când e mai ușor de falsificat alegerile, când secțiile de votare sunt vide sau atunci când se votează masiv?

 

E omniprezentă astăzi o expresie: „stat capturat”. Că o utilizează politicienii și scribii cu „jurnaliștii” (nu pot să nu pun ghilimele aici) pe care îi au în soldă se poate lesne înțelege. Dar molima a pătruns peste tot. Chiar și persoane tefere la cap aruncă cu „stat capturat” în dreapta și în stânga fără noimă. Numai că dacă e să stai și să te gândești bine, acest stat nu a fost niciodată mai puțin „capturat” decât acum! Eu nu pot să uit cum pe timpurile babacului Voronin până și un paznic la primărie era angajat doar dacă era membru PCRM. Ori să ne aducem aminte de asaltul Antenei C cu Euro TV? Ori un alt exemplu, despre care nu am mai vorbit până acum: într-o localitate din sudul țării o primărie a primit o alertă extrem de îngrijorătoare de la un veteriniar. A murit o vacă. Erau suficiente elemente care indicau că ar putea fi... antrax! Vă dați seama ce înseamnă acest lucru?... Primarul avea un singur telefon interurban, dar de pe care i s-a interzis categoric să sune în afară de chestii de partid. Ținând cont de gravitatea situației, primarul a încălcat „regula” și a început a suna autoritățile abilitate de la Chișinău. Spre nenorocul său, tocmai atunci a fost sunat de la „centru” (de la partid). Telefonul era ocupat. Să vă zic ce a pățit, ori ba?... Care antrax?! Partidul era important! (Și antraxul? Pentru a completa anecdota, primarul a făcut până la urmă ce a crezut bun de făcut. Singur. Și s-a trecut cu bine. Dar poate nici n-a fost antrax...)

 

Mai discutăm despre „stat capturat”? Dar nu ne place oare nouă să credem anume asta, să nu facem nimic, să ne văicărăm și să cadem pradă coțcarilor de tot felul? Adică ne comportăm exact așa cum și se așteaptă, ca niște inși „capturați”, convinși din start că totul e bătut în cuie, totul e decis în altă parte. Aș putea spune și „sclavi”, dar această noțiune și-a cam pierdut din greutatea semantică, la fel precum sintagma „principii și valori”, de altfel. Iată, un exemplu recent: Gofman face niște declarații uluitoare la un canal de televiziune. Procuratura îl cheamă să depună mărturii. A fost Gofman la Procuratură ori ba? Cu ce ne-am ales, în afară de speculații și văicăreli despre „statul capturat”?

 

Statul suntem noi toți și cu cât mai puțini cetățeni „capturați” are cu atât mai puțin e „capturat” și el. Și noi ar trebui să ne comportăm ca niște cetățeni liberi! Să nu plătim acolo unde nu-i de plătit, să ne apărăm drepturile în instanță, să cerem explicații oficial, să impunem respecatrea legii de către toți... Să depunem, elementar, plângeri și mărturii la Procuratură. Chiar dacă suntem conștienți că deseori scârțâie și nu funcționează. Chiar dacă eforturile pe care le depunem sunt triple față de ce ar trebui să fie, greu e doar la început, atunci când majoritatea respectă legea, politicianul nu are de ales... Cineva trebuie să înceapă să rupă această spirală vicioasă! Ori poate e mai ușor așa cum este? Hai, sincer, nu e oare mai ușor?

 

Alegerile și actul de a vota fac parte din exact aceeași paradigmă. Da, e mult mai ușor și mai confortabil să spui „totul e decis dinainte” și... să nu mergi la vot, privind dezbateri la televiziunile politicianului pe care-l susții și rumegându-ți fierea, a câta oară. Fiți pe pace, televiziunea respectivă vă va demonstra că aveți dreptate să-i priviți, că statul este „capturat” și că totul e decis din start. Și ce câștigăm noi din asta? Sau, mai bine zis, cine are de câștigat din asta?

 

Există și un alt argument, destul de des invocat, care este adus de acei care proneazǎ absenteismul: „De parcă votul meu ar schimba ceva...” Este probabil molima cea mai grea de combătut. În epoca unui (fals!) individualism acerb, atunci când absolut totul este făcut pentru a „pune în valoare” egocentrismul consumatorului, pardon, al cetățeanului, adică al alegătorului; atunci când fiecare își numără like-urile și share-ule de pe rețelele de socializare; atunci când de peste tot ți se spune „Ești important! Tu decizi ce și când să cumperi!” devine foarte greu să conștientizezi și să accepți că votul tău este doar unul din milioane... Virtutea democrației este exprimarea colectivă în care individul este diluat în masă. Și valoarea votului fiecăruia este similară cu valoarea unui alt cetățean cu acte în regulă care nu adună sute și mii de aprecieri pe Facebook sau repostǎri pe Twitter... Și mai complicat este atunci când candidatul „tǎu” nu iese în turul doi. Cum să votezi pentru un altul?... Mai ales atunci când ieși dintr-o campanie electorală în care ai învățat să-i urăști pe toți, în afară de al tău? Nu-i mai ușor să ieși în stradă și să încerci să răstorni o putere „nelegitimǎ” (fiindcă tu, omul care se crede important, nu ai votat pentru ea)?... Și unde ajungem? Ce facem dacă, odată ajunși în stradă, ne întâlnim cu o altă ceată de protestatari care luptă pentru altă „legitimitate”?

 

Da, dragii mei, oricât de dificil nu ar fi de acceptat, dar democrația nu este altceva decât un contract social (unicul valabil!) care implică umilință (recunoașterea valorică a votului propriu) și toleranță față de o majoritate care, se prea poate, nu a votat la fel. Și, nu în ultimul rând, responsabilitate individuală și colectivă. Fiindcă democrația nu funcționează cu adevărat decât atunci când marea majoritate a cetǎțenilor voteazǎ.

 

Este dezolant să constați cum a fost erodată, an după an, guvernare după guvernare, încrederea noastră în democrație. Elitele politice au reușit, cu timpul, să șubrezească acei trei piloni pe care se ține un sistem democratic solid: procesul electoral propriu-zis, accesul la informație și sistemul educațional.

 

Dar a renunța astăzi la dreptul la vot, a refuza să votezi (chiar și în condițiile actuale și indiferent de motivația fiecărui), este o abdicare. Și o participare activă la ceea ce se cheamă astăzi „stat capturat”.

 

Eu unul voi vota. De fiecare datǎ când voi avea posibilitatea. Chiar dacă voi rămâne ultimul care o mai face... Mǎcar și pentru a avea dreptul moral sǎ zic cǎ aleșii nu-și îndeplinesc mandatul acordat.

Partager cet article
17 octobre 2016 1 17 /10 /octobre /2016 12:38
Sǎptǎmâna în care am obținut dreptul la vot

TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD

 

E tare nașpa să scrii despre evenimentele din Republica Moldova. E și mai nasol în perioadă electorală, atunci când tot spațiul madiatic este distorsionat și poluat de mesaje și informații care nu au decât foarte puțin în comun cu realitatea... E un fel de joc în care se prind atât politicienii, și știm bine de ce o fac – there will be only one! –, dar și presa, atât acea „independentǎ”, care caută în permanență senzație și exploatează la maximum declarațiile pipărate ale candidaților, cât și acea înregimentată, care, vedeți mai sus de ce, sunt doar arme folosite în această bătălie. Cel mai bine le merge anume acestora din urmă, căci candidații „investesc” din greu, iar salariile trebuiesc răscumpărate, dar nici celor „independenți” nu le merge chiar rău, dacă știu să mențină la turații maxime volantul senzaționalului și să alimenteze corespunzător războiul mediatic. Toate acestea puse launloc ne îndepărtează din ce în ce mai mult de realitate. E ca și cum ai privi un tornado de la distanță. Dacă nimerești în el, ori dă el peste tine, e vai și-amar, dar dacă trece pe alături, e un spectacol impresionant și inspǎimântǎtor fǎrǎ mare incidențǎ asupra cotidianului...

 

Dar vom reveni la electorală mai târziu. Să începem cu altele

CELE MAI BUNE FILME ROMÂNEȘTI LA CHIȘINǍU Cinematograful românesc e pe val! Atunci când în 2007 Cristian Mungiu spărgea gheața cu 4 luni, 3 săptămani și 2 zile nimeni nu putea prezice efervescența care avea să urmeze. De la început lumea a zis că exoticul și noutatea subiectului (pentru occidentali) și-au făcut efectul. Apoi s-a zis că e un efect de modă pasageră (precum a fost cu filmele sud-coreene sau iraniene la un moment dat). Dar uite că nu este chiar așa! De 10 ani filmele românești sunt premiate și se bucură de un succes și o critică elogioasă în toată lumea. Iar noi vom avea norocul (în fine, voi îl veți avea, acei de la Chișinău) să vedem o parte din ele în curând. La Chișinău se dă startul Zilelor Filmului Românesc. Evenimentul va avea loc în perioada 20-23 octombrie în incinta cinematografului „Odeon”. Programul cuprinde 11 filme, masterclass, dar și discuții cu mai mulți regizori, precum Andrei Cohn, Marian Crișan, Cristi Puiu.

AMERICANII NE SALVEAZǍ ISTORIA Încă un monument istoric va fi restaurat de occidentali! De această dată americanii lansează un proiect de salvgardare a bisericii Adormirea Maicii Domnului de la Căuseni, biserică construită în sec.XVII. „Fondul ambasadorilor americani pentru conservarea culturală a oferit un grant în sumă de 150.000 mii dolari SUA pentru preconsolidarea și conservarea picturii murale interioare și consolidarea zidăriei acestei incredibile bijuterii culturale.” scrie pe pagina Facebook a Ambasadei Statelor Unite.

ANDRZEJ WAJDA A APUS Mult timp, decenii întregi, cinemaul est-european a fost asociat (vorbim de publicul larg, bineînțeles) cu Andrzej Wajda. Era practic unicul nume cunoscut, arhi-cunoscut, în occident. Apoi au venit și alții. Epoca lui Wajda a apus, dar a rămas gravată à jamais în istoria cinematografiei. În săptămâna care a trecut s-a stins și Andrzei... Să-l odihnească Dumnezeu!

PREMIUL NOBEL ÎN MUZICǍ Decizia a fost luată! Premiul Nobel i-a fost acordat lui Bob Dylan. Eu nu am citit nicio carte de-a lui Bob Dylan, am ascultat în schimb muzică. Nu sunt fan, dar chestiile de gust nu se discută. Aș zice doar că în muzică se acordă suficiente premii pentru a nu acorda un Nobel destinat literatirii unui muzician. Este o decizie pe care nu o înțeleg și nici nu vreau. Juriul explică astfel: „pentru a fi creat în cadrul marei tradiții a muzicii americane modele noi de expresie poeticǎ”. Probabil. Dar atunci să i se acorde un premiu din „cadrul marei tradiții a muzicii americane”! Măcar de-ar fi formulat altfel...

LA UNIUNEA SCRIITORILOR TOTUL E BINE Dar ar fi păcat să căutăm paie în ochii juriului de la Nobel fără a vedea bârnele din ai noștri. Nu aș vrea să mă cert neapărat cu „scriitorii”, dar vorba aia: „Platon îmi este prieten, dar adevărul e mai presus”. Uniunea Scriitorilor de la noi (în calitate de instututie) a avut un comportament extrem de dubios și chiar a participat la decernarea Premiului Național în literatură din anul acesta (vom reaminti că laureatul a fost acuzat public, cu probe, de plagiat). Președintele re-ales, Arcadie Suceveanu, a fost direct implicat în luarea acestei decizii. Au existat discuții în lumea literară cu iz de scandal chiar și cu decernarea propriului premiu cu o decizie trasă de păr de a nu decerna un premiu doar pentru faptul că autorul nu este membru al USM... Ar fi fost logic ca Dl. Suceveanu nici măcar să nu-și prezinte candidatura. Ar fi fost logic ca onoratul for să nu-l re-aleagă. La o adică, poate că ar fi logic să fie scris în statut ca președintele să nu poată face două mandate... Dar „scriitorii” (sunt cam 280 de membri în această Uniune și cred că marea majoritate își merită ghilimelele) au decis că totul este bine. Treaba lor. E uniunea lor. Facǎ ce vor, dar sǎ nu ne vinǎ cu lecții de moralitate și verticalitate pe urmǎ. (Cele spuse se referǎ doar la „Instituție”, sǎ fiu înțeles corect)

TENSIUNE FǍRǍ SUPAPǍ Deși, în aparență, nu au nimic în comun cu Republica Moldova, relațiile dintre Rusia și așa numitul „Occident” sunt din ce în ce mai tensionate. Nu putem să ne permitem să ignorăm această nouă realitate (așa precum ne-o sugerează unul din ex-candidații la prezidențiale) din simplul motiv că ne aflăm între Scilla și Caribda. Nu am intenția să enumăr aici toate „incidentele” din această mega-bătălie, dar voi face referință la două declarații: acea a Ministrului de externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, și acea a lui Mihail Gorbaciov, persoană căreia îi datorăm cele mai mari speranțe de pace din ultimul secol. Ambii sunt extrem de îngrijorați de situația creată... Și sunt ferm convins că multe din cele câte se întâmplă la noi sunt mini-bătălii din același război...

OSCE, ROGOZIN ȘI TRANSNISTRIA Reprezentantul Special al OSCE din partea Germaniei pentru procesul de reglementare transnistreană, Cord Meier-Klodt, efectuează o vizită în Republica Moldova. Și în Transnistria. Și Rogozin face la fel. Ei vor statut special pentru transnistreni, care ne acuză că Moldova nu respectă nu știu care protocoale, în timp ce interzic accesul aceluiași OSCE în Zona de Securitate. OSCE-ul este, printre altele,criticat și de unii ucraineni pentru acțiunile lor. Oameni buni, dragǎ OSCE, voi singuri știți de-a cui parte sunteți și care sunt consecințele acțiunilor voastre? Vedeți că pe Putin nu mai vrea să-l vadă nimeni, nici în PACE, nici americanii (care au încercat să ajungă la un acord, măcar în Siria), nici barem francezii (rusofili de când lumea, dar Hollande a refuzat să-l vadă pe Putin la Paris și ăla nici nu mai vine la deschiderea așa numitului centru cultural)...

PLOUǍ! ȘI CU SONDAJE Ploile abundente și vântul puternic au lăsat zeci de localități fără electricitate. Nu, nu este un uragan sau taifun, dar la noi rețelele electrice sunt, se pare, cusute cu ață albă și se rup de la o nimica toată... Asta e, regiile nu sunt bune decât pentru a strânge bani și forma noi condidați pentru alegeri... A plouat însă în această săptămânǎ și cu sondaje de tot felul. Marea bătălie se dă pentru locul doi, de fapt, căci primul este bătut în cuie (așa zic sondajele). Eu am numărat cel puțin patru: 1. Asociația Sociologilor și Demografilor îl dădea pe Năstase în turul doi, Intellect group – pe Lupu, Centrul de Cercetare Sociologică – pe Sandu. Fundația „Konrad Adenauer” – tot pe Sandu. Cele scrise despre mass-media mai sus în introducere sunt perfect valabile și pentru sondaje. Nu vreau să mă repet. Partea bune este că, dacă e să-i credem pe acei de la Intellect group, rămânem pro-europeni. Partea rea este că, înțelegând acest lucru, politicienii se vor strădui să ne convingă care din ei este mai proeuropean din toți, chiar și acei pe care-i doare fix în pix de UE...

CANDIDATUL „COMUN” Pare-se că decizia a fost luată și Năstase se va retrage din cursă pentru a o susține pe Sandu. Nu sunt un admirator al ex-Ministrului Educației. Am scris destule despre ea, mai bine zis nu atât despre ea, cât despre fenomenul adorației de la noi. (Vedeți aici un text din august 2015). Și mai puțin, însă, regret retragerea din cursă a lui Năstase, omul cu „batista pe țambal”. Cu toate acestea nu pot să nu menționez un lucru: e ceva nesǎnǎtos în acest joc. Oamenii ăștia au adunat semnături, și-au înregistrat candidaturile la CEC. Au cheltuit, direct sau indirect, bani publici. E bătaie de joc și lipsă de respect față de alegător. Treaba lor, desigur. Dar tocmai asta și-i problema că e doar a lor. Noi ar trebui să ne întrebăm dacă ne place să fim tratați și considerați astfel.

CEC PRINS ÎN IUREȘ CEC-ul prin definiție este prins în acel uragan despre care vă scriam mai sus. El este chiar epicentrul lui! Cel puțin trei candidați scoși din cursă au zis că dau Comisia în judecată, Mihăieș, Pavlicenco și Tarlev. Ceilalți tot se plâng la CEC unul pe altul. Comisia, solomonic, nu le dă dreptate nimănui, dar nici nu intervine. Se poate, deci, orice!

ÎNCASǍRI MAI MARI LA BUGET Deși exporturile scad, semn rău și îngrijorător, încasările la buget sunt în creștere. De unde banii atunci? Din ce era furat altădată, elementar. Dacă am scăpa de toate schemele (precum aceasta) am descoperi o adevărată mină de diamante pentru buget!

BUMERANGUL LUI USATÂI Fostul Procuror general interimar, Pântea, a fost reținut pentru că l-a spălat pe Karamalak, dându-l rușilor. Se pare că este exact cazul din video-ul lui Usatâi în care se auzea și Plaha. Dar povestea nu se oprește aici. Și magistratul de la Rezina care l-a achitat pe killer-ul Proca (acel care a tras în Gorbunțov, executând, cică, o comandă a lui Usatâi) va fi cercetat penal! Renatic ar trebui s-o șteargă la Moscova. Definitiv. Dar această poveste este bună și din alt punct de vedere: e o lecție bună pentru toți funcționarii. Cu legea nu te joci! Chiar dacă ai impresia că ești protejat, chiar dacă (e doar o presupunere, nu o afirmație) ești „rugat” de persoane aparent foarte influente. Stă la dubă acel care încalcă legea, nu acel care formulează „rugămintea”.

JOCUL DE-A DOSARELE Și babacul Voronin cică ar figura într-un dosar penal. Cică i-ar fi acordat cetățenie moldovenească unui bandit din... Italia. Ca să vezi, era integrat european omul! Ori cum e la ei? Bandiți din toate țǎrile, uniți-vǎ!? Dar Reidman zice că nu are dosar. Iar Gofman din SUA zice că are dosar, pe cândProcuratura zice că nu are. Uite-așa niște contradicții. Vom trăi și vom vedea.

LA LOC CǍLDUȚ Două știri mi-au atras atenția și aș dori să vă scriu și despre ele. Nu de alta, dar trebuie să ne dăm bine seama de acea caracatița de care suntem prea departe să scăpăm. Cu toate că presa a vorbit despre acest caz, Trocin, condamnat în România și dat în urmărire internațională, continuă să lucreze nestingherit la Ministerul Transporturilor! Și fratele ex-procurorului general Gurin s-a învrednicit cu o misiune bănoasă: 2500 $ pe lună peste salariul obișnuit. O să-mi ziceți că nu e nimic ilegal, că misiunea e într-o zonă potențial periculoasă, că omul poate chiar merită. O fi. Dar persoane meritoase sunt multe, iar frați cu Gurin sunt puțini. Ghiciți, care este elementul determinant?

TOȚI LA VOT! Încheiam săptămâna trecută sinteza zicând că noutatea pe care o așteptam cel mai mult așa și nu a venit. Ei bine, de această dată ESTE! CEC-ul anunță că în străinătate se va putea vota și cu pașapoarte expirate! Nu-i așa că merita să întârzie puțin mica mea sinteză sǎptǎmânalǎ? Acum mingea e în curtea noastră, dragii mei! Dar acest subiect merită un articol aparte. Am să revin la el mai amănunțit în zilele următoare.

 

Partager cet article
10 octobre 2016 1 10 /10 /octobre /2016 10:47
Săptămâna în care a început electorala?

TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD

 

Nu știu dacă a simțit careva vreo schimbare majoră de la o săptămână la alta, bănuiesc că nu prea, dar dacă ar fi fost să ținem cont de lege ar fi trebuit să remarcăm că de vinerea trecută am intrat în perioadă de campanie electorală. Puterea, tradițional, începe campania la Universitate, căci și Universitatea se dă, la fel de tradițional, pe lângă putere (cum să uiți de cei șapte rectori care intrau cu hurta în PLDM?), alții o dau tot înainte cu simbolurile lansându-și campania în Piața Unirii, căci asta știu să facă (și se pare că doar asta), ceilalți se dau pe lângă bobor, mergând în provincie, pe unde nu prea au călcat atunci când erau în funcții ministeriale...

 

Dar înainte de a reveni la cele deocheate, să începem, noroc că avem cu ce, şi cu ceva de bine:

FESTIVAL DIN TRANSILVANIA LA CHIŞINĂFestivalul Internațional de Film Transilvania, inițiat la Cluj-Napoca în 2002, se extinde, pentru prima dată, în Republica Moldova. Prima ediție TIFF Chisinău va avea loc între 6 și 9 octombrie 2016, la Cinema Odeon și va aduce o selecție de filme românești recente, alături de câteva dintre cele mai apreciate producții proiectate la Cluj. Programul e frumos, prețurile nu sunt chiar exorbitante (60 lei pe iticket.md, nici două cafele la o terasă de la Chișinău!), așa că eu zic că s-ar putea de dus. 

Acum tot de bine, dar și cu ceva părere de rău:

ZIUA VINULUI Există evenimente pe care nu le poți ușor categoriza. Precum Ziua Vinului. Putem oare avea o atitudine pozitivă față de un eveniment care celebrează alcoolul? Păi, aici e simplu: vinul poate fi o băutură din cele mai nobile atunci când e consumat de oameni nobili. Și viceversa. Nu vinul e problema, ci acei care-l beau. Iar la Chișinău s-a lăsat cu moarte de om... Voi cum știți, dar eu unul la asemenea sărbători în Moldova nu m-aș duce.

2,2% DE CREŞTERE ÎN 2016 Banca Mondială zice că vom înregistra o creștere mai mare decât era inițial prevăzută, de tocmai 2,2%. Virgula ne încurcă să fim entuziaști, dar vom remarca că nici acesta nu este chiar meritul nostru. Eu aș spune că le datorăm ceva vecinilor de peste Prut care, dacă e să-i credem pe aceiași de la BM, vor fi campionii Europei în 2016 cu o creștere economică de aproximativ 5%. Dacă am fi fost „integraţi” mai mult, poate ar fi fost și la noi mai mare... Dar, asta e, când 30% se tem de fantoma „jandarmului român” rămânem cu toții у разбитого корыта.

550.000 PENTRU GAZODUCT România va acorda Republicii Moldova o finanțare nerambursabilă de 550.000 de euro, în vederea elaborării proiectului tehnic detaliat pentru lucrările de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău. Poate măcar acum se mișcă carul din loc! Chiar să fie într-atât de complicat de tras o țeavă nenorocită? Ori să ne mai amintim cui aparține Moldova-Gaz?

O STRATEGIE PENTRU MOLDOVA Ministrul Apărării, Anatol Şalaru, se întâlnește cu Klaus Iohannis la Cotroceni. Au discutat „despre perspectivele de dezvoltare ale cooperării bilaterale pe paliere de interes comun, precum securitatea și apărarea, cât și parcursul european al Republicii Moldova”. Bune astea, chiar foarte bune, dar iată această propoziție mi-a atras atenția în mod deosebit: „abordare strategică, pe termen mediu și lung, prin care se va stabili poziționarea în această relaţie”... Adică, ceea ce trebuie să înțelegem e că până acum nu a existat așa ceva?... În schimb, ce discursuri înflăcărate și ce declarații de dragoste ne-a fost dat să auzim!

SECURITATE INFORMAŢIONALĂ Guvernul Filip a aprobat astăzi un concept al securității informaționale, unde se regăseşte și noțiunea de „război informaţional”. Demult trebuia! N-o fi oare prea târziu? Acum trebuie de mișcat repede și energic. Timp nu mai este. Deloc...

LA PRĂŞIT VAMEŞI Douăzeci și opt de angajați ai punctelor vamale Tudora și Palanca au fost reținuți acum o săptămână de procurorii anticorupție și ofițerii CNA, fiind bănuiti de corupere pasivă. Eu nu aș dori să vin cu comentarii premature. Există și noțiunea de prezumție a nevinovăției. Dar trebuie să recunosc că am fost și sunt încă impresionat.

Acum, dacă le-am epuizat pe cele bune, să trece la cele nebune.

ŞI AU RĂMAS DOAR 12 CEC-ul a decis: vor fi doar 12. Eu unul aș mai tăia încă vreo șase. Cel puțin aș dori să mi se explice cum candidați de genul Maiei Laguta sau Anei Guțu pot fi lăsați în cursă după ce anunți că „la unii concurenți, printre care Maia Laguta și Ana Guțu, CEC a depistat persoane decedate!, care „au semnat” în susținerea acestora.” Și nu pot înțelege, măcar să mă tai, cum, după ce apare investigația despre finanțarea lui Dodon și Ciubaşenco prin offshoruri, pot aceștia din urmă fi lăsați în listă. Deși aici se pare că nu este încă totul clar și mai putem avea dubii...

VA FI DODON SCOS DIN CURSĂ? Candu, aflat în SUA, unde se vede cu beau-monde-ul american și face haz de Năstase, difuzează o declarație pentru presa internațională în care acuză Rusia de tentative de a influența scrutinul din Moldova. Lupu, la Chișinău, face și el o declarație, dar mai degrabă pentru uzaj intern, electoral. Pe asta din urmă nici nu am fi luat-o în seamă fără acea a lui Candu și fără... reacția extrem de dură a lui Dodon care amenință cu proteste violente dacă va fi scos din cursă. Înseamnă că ştie că sunt suficiente motive pentru a o face! Dar vor avea oare autoritățile curajul să aplice legea?...

CREDITUL E DATORIE PUBLICĂ Fiind garantat de stat (iată când și unde a fost comisă „crima”!) creditul acordat pentru a astupa gaura „miliardului” a fost convertit în datorie de stat. A fost, fără îndoială, o pre-condiție pentru a semna memorandumul cu FMI. Eu sunt precum și 99,9% din cetățenii țării care nu cunosc detaliile „tranzacţiei” și nu au habar despre ce vorbesc. Dar cum să nu speli încă o dată ciolanele „guvernării”, să nu mai vorbești încă o dată despre „statul capturat” etc., etc.? Pachetul trecut în forță de către Guvern a fost ratificat și de Președinte, moțiunea de cenzură în Parlament nu s-a întâmplat, căci deputații nu au venit la vot, la fel precum nu au venit nici manifestanții chemați de Năstase, Usatâi, Dodon & Co la protest. Nu, dragii mei, să fiu înțeles corect: nici eu nu sunt de acord cu „naţionalizarea pierderilor” și „privatizarea profiturilor” (iată cum se cheamă această treabă, nu „stat capturat!”), dar nici a scărpina limba în dodii nu aș dori. Eu pot accepta ideea că la momentul și etapa actuală nu a existat altă soluție, chiar dacă sunt în dezacord total cu ea...

LAPTE PESTE MINISTRU Nu pot însă accepta proteste din astea, cu violență înscenată. În Guvern nu există mulți miniștri care ar veni la lucru pe jos. Să-l aștepți tocmai pe ăsta, cu camere de-a gata, pentru a-l umili... E ceva josnic și dezgustător în acest act. Și ceva iremediabil care s-a produs... Cineva taie cu multă insistență și învenimează ultimile oaze de normalitate care au mai rămas în această țară. Degrabă ei vor umbla cu toții cu umbrele anti-glonț. Iar noi ne vom văicăra și-i vom blestema pentru asta. Agresorul a fost arestat. Iar eu nu resimt niciun fel de compasiune pentru el.

AUTODENUNŢUL LUI USATÂI Renato publică un fragment dintr-o convorbire telefonică în care se aude vocea lui Plahotniuc și îl acuză că ar fi încercat să mușamalizeze un caz. Numai că cealaltă voce este chiar a lui Usatâi! Și s-ar putea ca acel căruia să-i ardă o parte din posterior să fie chiar Usatâi. Și dacă e să stai și să te gândești, chiar și (vă rog de mă scuzați) cuvintele lui Plaha „arde curu’” oare nu înseamnă că nu mai controlează el chiar totul?... Că e „om cu legături” o știu cu toții. Dar cine nu-i acolo "cu legături", printre ei? Dacă doriți, citiți ce zice și Grigoriev.

INTERVIUL LUI GRIGORIEV Interviul e pur și simplu fabulos! Vă recomand cu insistență să-l citiți! Iar reacțiile lui Shor și Dodon mă fac să cred că ceea ce spune Grigoriev nu este fals. Aflăm de la interviewat că Platon, Dodon, Shor, Melnic, Baliţchi, Voronin, toți sunt dintr-o gașcă... Iar pentru amatorii teoriei despre „statul capturat” e și un fragment despre tătucă Voronin acolo. Instructiv!

Cam atât. Poate au fost și altele. Dar noutatea pe care o aștept cel mai mult aşa şi nu a venit în săptămâna care a trecut...

 

Partager cet article
3 octobre 2016 1 03 /10 /octobre /2016 12:30
"Masa Tacerii" de Constantin Brancusi din Targu Jiu. Photo: Mihai Voiculescu

"Masa Tacerii" de Constantin Brancusi din Targu Jiu. Photo: Mihai Voiculescu

TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD

 

În 1995 – Doamne, că demult a mai fost!... – participam împreună cu un grup de liceeni din Republica Moldova la Olimpiada Națională de Limbă Română la Călărași. Nu, nu Călăraşul de la noi, ci Călăraşul de la ei, din Bărăgan. Dar nu asta contează, ci faptul că eram în plină nebunie Nirvana.

 

Se dădeau toţi în vânt după ei! Îmi aduc aminte că toată junimea progresistă era absolut în transă, iar acei care aveau walkman-uri umblau și mătăhăiau din cap în ritmul Come As You Are. … Iar eu abia atunci aflam că exista și așa ceva: Nirvana. Vă ziceam eu: întotdeauna am fost un simplu provincial înapoiat de la Bălți. Când te gândești că Nevermind are exact aceeași vârstă cu Moldova. Trăim într-o nirvană continuă de atunci…

FESTIVAL DE FILM LA CAHUL De la Cahul nu vin întotdeauna doar vești rele. Între 25 și 29 septembrie în acest oraş s-a desfășurat Festivalul Internațional de Film Documentar pentru Schimbare Socială, MOLDOX. Tare bine-ar fi să devină tradițional!

NE-A MIŞCAT Iată nu credeam că voi ajunge vreo dată să bag cutremurul la vești bune. Și totuși, anume asta voi face. Probabil unicul eveniment care a stârnit niște reacții colective adecvate în această săptămână a fost cutremurul de sâmbătă. Ei, poate în afară de câțiva indivizi care se visează preşedinți… Dar pe ei demult nu-i consideră nimeni adecvați. 

Din cele bune – cam atât… Acum despre cele cu adevărat triste:

SHOGUN NU MAI ESTE Nu știu dacă cineva m-a făcut să râd mai mult decât Divertis. Este exact umorul care-mi place: decalat, inteligent, „cu multe etaje” – o delectare! Ioan Gyuri Păscu a fost probabil cel mai trăsnit dintre ei. Era foc și pară! Și a ars… prea repede. La doar 55 de ani…

Și acum despre cele nebune, tradiționale:

THERE WILL BE ONLY ONE Sunt 16! Tocmai 16! Să te crucești, nu alta. Câțiva candidați serioși și o serie de saltimbanci. Nu prea vreau să-mi aprind paie-n cap, de aia am să va las să-i alegeți singuri. Știți, că-n poezioara aia: „Să-i împarți în două cete...”

100 DE SECŢII DE VOT ÎN STRĂINĂTATE Atâtea vor fi deschise. Dar dacă va fi interzisă votarea cu pașapoartele de străinătate expirate, aceste eforturi (și acești bani cheltuiți) nu vor servi la nimic! Parlamentul ar trebui să decidă odată și pentru totdeauna. Votarea trebuie să se facă în aceleași condiții că și în 2014!

BAHAMAS DODON Legea zice așa: „(4) Anularea inregistrării se aplică la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, prin hotărire judecătorească definitivă care constată: a) folosirea de către concurentul electoral a fondurilor financiare și materiale nedeclarate sau depășirea cheltuielilor peste plafonul mijloacelor din fondul electoral; b) utilizarea de către concurentul electoral a mijloacelor financiare din străinătate;”. Dar cine în țara asta respectă legea? RISE publică un material în care afirmă că PSRM și Dodon sunt finanțați de ruși printr-o firmă off-shore, iar candidatura lui este înregistrată de CEC fără multe emoții. Apropo, în schemă figurează și Ciubașenco, candidatul lui Usatai

CRIMINAL SAGA Și dacă tot vorbeam de Usatâi, Veaceslav Balacci publică un material destul de curios despre aventurile lui Usatâi. Nu că am fi aflat ceva absolut nou. Dar e bine să ni se aducă aminte cu ce personaj avem de furcă. Ar trebui să aibă procuratura, de fapt, dar avem noi...

NASTASE GATE Și despre Năstase aflăm câteva chestii curioase. De exemplu, că s-a întâlnit cu Climenco, omul lui Shor. Absolut întâmplător, pe semne. Iar patronul său, Ţopa, cu Usatâi la Baden-Baden. Viorel Ţopa mai primește între timp câțiva ani de condamnare pentru colecția sa personală. A adunat 15 deja. Iar Ciubaşenco, candidatul lui Usatâi, e în schemele lui Dodon... Văleu! Se-nvârte capul...

PLAHA – GENERALISSIMUS Plaha dă un interviu. Băi, frățior, voi ce fumați acolo la Chișinău? Periodic pe ăia de sus îi apucă delirul. Se pare că emanările alea de acolo nu doar put, ci acționează direct asupra sentimentului de autopercepție în spațiu și mediul ambiant. Omul cică vrea să facă curățenie generală în țară! Să-i amintim oare că el, oficial, nu ocupă nicio funcție în acest Stat? Așa-i când te uiți televiziuni rusești. Ți se suie la cap. Так и хочется замочить кого-нибудь в сортире.

SĂ VĂ SCRIU UN COMPROMAT? DAŢI-MI UN PIX ŞI-O FOAIE! Niște fițuici scrise de mână în care cică Plaha cere să li se plătească zeci de mii de dolari unor judecători sau înalți funcționari a fost aruncată în presă. Cea mai adecvată reacție îmi pare acea a lui Morari. În principiu, tipii care au publicat aceste hârtii trebuie să răspundă. Eu unul sunt sătul până peste cap de scandaluri din astea. Vă mai ziceam cândva: ori tipii ăștia depun plângere la procuratură și fac scandal dacă procurorii mușamalizează, ori răspund pentru calomnie. Iar presa... Cum poți publica așa ceva fără a încerca barem să investighezi cazul?...

GUVERNUL ŞI-A ASUMAT RĂSPUNDEREA CĂ NOI VOM PLĂTI „Felicit Guvernul de la Chișinău pentru rezultatele obținute. Ați dat dovadă de curaj. Mergeți înainte și aveți deplinul nostru suport în realizarea reformelor", a declarat Victoria Nuland. Și Guvernul a mers mai departe. Și-a asumat răspunderea. „Meleardu” e datorie publică! Dar acest lucru era știut demult, nu? Inclusiv de acei care critică vehement decizia! Dar a venit careva cu soluții? Cu propuneri? Iată, FMI-ul a propus. Dar fără FMI își dă careva seama ce ne-ar fi costat? În genere, povestea asta, cel puțin pentru mine, devine din ce în ce mai neclară. (Mai bine zis, din ce în ce mai clară, dar puțin altfel. Un fel de confirmare a ceea ce credeam de la bun început). Iată Kroll zice că au identificat 600 de mln. Dar unde sunt celelalte 400? Merită atenție, cel puțin din sentiment de echitate, și argumentele lui Candu sau Armașu. Numai că eu unul nu înțeleg de ce obligațiunile trebuie neapărat date BNM-ului. Ce-ar fi să le propunem populației? Adică să fie repartizate cât mai larg. De facto, ar ieși că populația împrumută statului bani, dar îi va recupera cu dobândă. Doar astfel îmi pare că nu vom avea de plătit... Dar îmi pare cam utopică și naivă soluția. Că doar nu ai să le bagi oamenilor obligaţiunile pe gât?

PROIECT DE REZOLUŢIE PRO PLAHA Doi congressmeni au propus un proiect de rezoluție în SUA. Am să vă zic doar cum am făcut eu când am dat de această știre. Am citit proiectul. L-am găsit de-o stupiditate rară. Am căutat cine sunt autorii. Doi republicani din cei mai... Ei hai, pun punct, să nu creez un scandal diplomatic ceva. Oricum, personaje din astea există în toate parlamentele. Numai că involuntar mintea mi-a zburat în altă parte: republicani > Trump > Putin > Năstase... Ptfu... Iar mâna Moscovei.

În rest, cum să vă zic? Iată dacă în Franța, de exemplu, Le Pen ar fi cerut o anchetă împotriva lui Plahotniuc, cu certitudine credibilitatea acestuia în fața establishmentului statului francez ar fi crescut vertiginos (chiar dacă despre el nu ar fi știut nimeni nimic până la această cerință...). Uite-așa niște paradoxuri americane... Situația e foarte interesantă, anume din punctul de vedere al protagoniștilor implicați în acest circ. În fine, Candu a și plecat în SUA. Așa, în caz de.

Ce altceva ar mai merita puțină atenție?

-           MH17 a fost doborât de ruși. Așa a zis ancheta internațională. Și asta o știam, dar reconstituirea e impresionantă. 

-            Pestă porcină la Donduşeni. Numai asta ne mai lipsea...

-           Kovesi acuzată de plagiat. Că să vezi, DNA a trecut deja Prutul... Din păcate în partea cealaltă.

De mâine începe oficial campania electorală. Interesant, până acum oare ce a fost?

 

Sursa imaginii: Mihai Voiculescu

 

Partager cet article
28 septembre 2016 3 28 /09 /septembre /2016 14:31
CEC-ul a zis A și ar trebui acum să zică și B, altfel eforturile sale (și banii publici cheltuiți!) vor fi zadarnice, cu efecte de bumerang nefaste ulterior.
© Foto: REUTERS/Gleb Garanich

© Foto: REUTERS/Gleb Garanich

Așadar, CEC-ul a făcut publică lista secțiilor de vot care vor fi deschise în străinătate! Sunt exact 100 la număr, cu 5 mai multe decât în 2014, ceea ce constituie, fără îndoială, un progres. Capacitatea maximă a acestor secții de vot, conform legislației, este de 300.000 de alegători. 

 

Vom aminti că acum 10 zile mai mulți reprezentanți ai diasporei au lansat o scrisoare deschisă în care cereau, în anticiparea deciziei CEC-ului care urma să vină, ca alegrile din 2016 să se desfășoare cel puțin în aceleași condiții precum în 2014, ceea ce înseamnă un număr suficient de mare de secții de vot peste hotarele țării și posibilitatea identificării alegătorilor inclusiv cu pașapoarte de străinătate expirate.

 

După cum vedem, primul punct a fost validat. Dar, din moment ce CEC-ul a decis să deschidă un număr impunător de secții de vot în străinătate, a doua decizie, și anume cea care ține de validitatea pașapoartelor, trebuie să vină și ea neapărat! În caz contrar, numeroși cetățeni ai Republicii Moldova nu vor putea vota și aceste secții vor înregistra un număr de alegători sub acel din 2014. Dacă pentru emigrații din Federația Rusă, pașaportul valabil este practic o obligație, căci în bază lui poți intră în țară fără viză (și posibilitățile la dispoziția cetățenilor se opresc cam aici), pentru emigrații în țările occidentale situația este diferită. Deși putem circula liber cu pașapoarte biometrice, pașaportul moldovenesc nu-ți permite să desfășori o activitate profesională, de exemplu. Trebuie, însă, să ținem cont și de faptul cǎ această prevedere este una relativ recentă, iar mulți moldoveni au preferat să-și perfecteze acte în țările care le oferă mai multe drepturi și protecție. Nu putem învinui cetățenii de acest lucru și de faptul că doresc să iasă din ilegalitate, nu-i așa?

 

Argumentul precum că a folosi acte false este ilegal nu ține din simplul motiv că există o diferență între „fals” și „expirat”. În cel mai rău caz am putea spune că aceste acte sunt nule, dar nicidecum false. Însă atunci ne putem pune și alte întrebări: la ce servesc aceste acte? Rațiunea ne-ar spune că la identificarea alegătorului și la evitarea fraudei. Pentru identificarea alegătorului nu cred că valabilitatea actelor de identitate schimbă ceva, iar fraudele în birourile de vot din occident nu s-au înregistrat în trecut. Nu putem să ne plasăm în această logică a evitării fraudelor ex ante, restricționând din ce în ce mai mult dreptul constituțional la vot al cetățeanului. CEC-ul dispune de suficiente mijloace pentru a verifica à posteriori dacă au existat fraude.

 

Mai mult decât atât, o participare mai mică la acest scrutin ar putea constitui un argument pentru reducerea ulterioară a numărului de birouri deschise în străinătate. Or, pânǎ acum a existat o corelație directă între numărul de birouri deschise și numărul alegătorilor:

 

Scrutin

Nr.de sectii de votare

Numarul alegatorilor

5 aprilie 2009

33

16916

28 noiembrie 2010

75

64199

30 noiembrie 2014

95

73311

 

La toate aceste trei scrutine valabilitatea Pașaportului de străinătate nu a fost luată în calcul.

 

Pe final, vă propun un tabel comparativ al secțiilor de vot. Rusia câștigă cel mai multe secții – 3. În Franța vor fi deschise cu 2 birouri de vot mai mult (vom remarca și o mai bună repartiție geografică!). În SUA și Turcia va fi cu un birou mai mult, iar cetățenii din Japonia vor avea și ei un birou de vot de această dată. Au pierdut câte o secție de vot Portugalia, Marea Britanie și Cehia.

 

Țara

2014

2016

B. în minus

B. în plus

Italia

25

25

Terni

Napoli

România

11

11

Iasi (-1, au fost 2)

Craiova

SUA

6

7

Orlando

Atlanta, Raleigh

Portugalia

5

4

Porto

 

Rusia

5

8

Novosibirsk

St. Petersburg (+1, a fost 1), Krasnoïarsk, Nijnevartovsk, Kursk

Franta

4

6

 

Lyon, Bordeaux

Spania

4

4

Malaga

Castello de la Plana

Canada

3

3

 

 

Marea Britanie

3

2

Manchester

 

Cehia

2

1

Brno

 

Germania

2

2

 

 

Grecia

2

2

 

 

Israel

2

2

 

 

Turcia

2

3

 

Antalya

Ucraina

2

2

 

 

Austria

1

1

 

 

Azerbaidjan

1

1

 

 

Belarus

1

1

 

 

Belgia

1

1

 

 

Bulgaria

1

1

 

 

China

1

1

 

 

Elvetia

1

1

 

 

Estonia

1

1

 

 

Irlanda

1

1

 

 

Letonia

1

1

 

 

Lituania

1

1

 

 

Monaco

1

1

 

 

Olanda

1

1

 

 

Polonia

1

1

 

 

Qatar

1

1

 

 

Suedia

1

1

 

 

Ungaria

1

1

 

 

Japonia

0

1

 

 

 

Partager cet article
26 septembre 2016 1 26 /09 /septembre /2016 11:24
Saptamâna în care s-a stricat maşina de spălat

TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD

 

Cândva demult, pe când eram copil, aveau părinții mei o mașină de spălat rufe sovietică (de fapt, atunci totul era sovietic). Se numea OKA. Un hârb preistoric de o simplitate dezarmantă: un releu electric, un motor, o curea de transmisie și un disc care se rotea într-un butoi de aluminiu – atât! Mama așa și zicea: „Mă apuc să-nvârtesc rufele.”, nu să le spele. (Iată și prima analogie: nu se spune la noi „a învârti banii?”). Când am mai crescut eram mobilizat și eu la stors și înșirat rufe...

 

Apoi, când au cumpărat ai mei o centrifugă, am scăpat de răsucit. Și parcă nu avea ce să se strice în monstrul acela, dar iată că, cel puțin de trei-patru ori pe an, se întâmpla. Atunci tata o întorcea cu gaidele-n sus, și desfăcea agregatul... Ba ardea motorul, ba releul, ba se rupea cureaua... Și am fi fost fericiți s-o aruncăm, dar... din altele nu erau. Nici nu vă închipuiți ce ușurare a fost pentru mama prima mașină de spălat automată! La ce vă zic toate astea? Săptămâna care a trecut s-a stricat „laundromatul moldovenesc”! Sper să nu se găsească nimeni să-l repare...

Dar despre cele urâte – mai târziu. Să începem cu ceva frumos, căci avem cu ce!

JAZZ – JAZZ – JAZZ La Chișinău, - vă ziceam eu săptămâna trecută că sunteți norocoși, chișinăuenilor! – de pe 15 până pe 18 septembrie a avut loc Festivalului Internațional de Ethno Jazz. Muzică de cea mai înaltă probă cu formații din 14 tări: Austria, Brazilia, Bulgaria, Cuba, Elveția, Franța, Germania, Italia, Mongolia, Polonia, Serbia, Suedia, SUA și Republica Moldova! Anatol Ştefănet, tatăl festivalului (și al formației „Trigon”!) ne-a pus în rând cu lumea bună. Și ne ține acolo de ani buni deja! Și ar trebui să-i fim recunoscători pentru acest lucru. Să mai cumpărăm câte un disc-două, să mai plătim un bilet la concert. Vă asigur: artiștii nu trăiesc doar din aplauze furtunoase.

EROII NOŞTRI CEI DE TOATE ZILELE Mai săptămâna trecută vă scriam despre focurile de vegetație uscată din Republica Moldova. Pompierii au un început de toamnă... fierbinte. Tot săptămâna trecută SMURD-ul românesc a intervenit în Republica Moldova pentru a ajuta un copil de doar trei ani. Atunci când se întâmpla tragedia cu echipajul SMURD decedat în misiune îmi promiteam să scriu despre acești oameni mai des. Fiindcă e o mare nedreptate să ne amintim de ei doar atunci când e prea târziu...

AMERICANII NE AJUTA Au zis că vor dubla ajutoarele pentru Moldova. Știți, ăia, Ambasadorul cărora comitea în august un păcat de lèse-românitate. Cine să-i înțeleagă pe anglo-saxonii ăștia? 

Cam atât la capitolul evenimentelor frumoase. Deși ceea ce va urmă nu-i rău deloc, dar nici nu-mi vine a-i zice „frumos”:

LAUNDROMATUL S-A STRICAT! Arestări fără precedent în Republica Moldova! 20 de reprezentanți ai sistemului judecătoresc, elemente cheie în așa numitul „Laudromat moldovenesc” prin care au fost spălate 20 de miliarde de dolari au fost arestați! Procurorii zic că vor mai urma și alții. Cum zicea prietenul nostru Ostap? „Liod tronulsia, gospodă prisiajnâie zasedateli!” Acum eu aș mai dori un lucru: figurau acolo prin scheme niște firme de prin Marea Britanie. Ia, domnilor dădători de lecții de virtute și legalitate, poate ne arătați și un exemplu concret cum se luptă cu banditismul internațional? No, eu înțeleg că la noi se fură, tot de la noi, la o adică, dar banii ăștia ajung totuși undeva?

„ALEGERI” ÎN RUSIA Așadar, Putin a demonstrat că a subjugat Rusia definitiv. Cum sfârșesc liderii care au un rating de 87 de procente se cunoaște. Dar eu despre altceva vroiam să zic: Internetul a fost invadat de filmulețe de la birourile de vot din Rusia în care funcționarii umpleau urnele cu buletine. Cu toate acestea porezenţa la votare a fost mizerabilă: doar 47,81%... Pentru moment, voi spune doar atât: cu cât e mai mare absenteismul – cu atât e mai ușor să falsifici alegerile. Noi nu suntem Rusia. Și totuși... Am să revin neapărat și la acest subiect. Mai spre data alegerilor. Pentru moment însă, vă recomand textul lui Alexandru Tănase, cu care sunt perfect de acord: „Se vorbește destul de rar de răspunderea cetățenilor pentru starea de lucruri din societatea noastră, deși anume cetățenii sunt cei care prin pasivitatea lor aduc la putere lideri mediocri, creează majorități constituționale monocolore și instaurează guvernări cleptocratice. Din păcate cetățenii nu conștientizează că nu există alegeri fără miză. În realitate lucrurile pot fi influențate, important este ca în ziua când ai posibilitatea să-ți exerciți această influența să nu stai acasă.”

EMIGRAŢII VOR SĂ VOTEZE! Mai multe organizații și personalități din emigrație au lansat un apel către autoritățile din Republica Moldova cerând să li se dea posibilitatea de a vota în condiții similare cu cele din 2014: birouri de vot și posibilitatea de a vota cu pașapoarte de străinătate expirate. Chiar dacă reprezentantul ONG-ului Promo-LEX, care ar trebui să apere valorile democratice, conform propriului statut, afirmă la Moldova 1 că semnatarii scrisorii deschise îndrugă gogoși (e drept că și-a cerut iertare mai târziu pentru eroare. Pe Facebook, iar acuzația a fost făcută la Moldova 1, feel the difference, cum s-ar zice), astfel s-a votat în 2014, în 2010 și în 2009. Nu văd de ce acum ar trebui să fie altfel. Vom aștepta comunicatele de la CEC. Sperăm că rațiunea va triumfa.

MOLDOVA NU VREA CSI. DOAR PREŞEDINŢIA N-O VREA La summitul CSI Moldova a refuzat să preia președinția CSI. Ei și? Președinția a trecut Rusiei. Moldova din CSI nu a ieșit. De ce? La şedinţă Putin a întârziat cu 2 ore! Restul l-au așteptat docil. Așa-i cutuma în această organizație.

Cam atât. Din cele care ar mai merita atenție vom menționa, telegrafic:

- Ministerul apărării cere Rusiei să înceteze manevrele în Transnistria, dar Moldova îl așteaptă pe Rogozin în vizită.

- Dodon zice că jandarmul român era rău fiindcă bătea hoții și bețivii, dar promite să le „spargă capul” celor care fură. Paradox? Dodon e într-atât de sărac, încât îl ajută părinții să supraviețuiască, iar misterioase societăți din offshorurile capitalismului putred îl obligă să-și țină sediul în unul din edificiile lor. 

- Usatâi este urmărit penal la Bălți, iar „drugani” de-ai lui - arestați pentru proxenetism și trafic de droguri. Așa-i într-un „stat capturat”. Nici politică acătării nu poți să faci!

- BNS a procesat tocmai 82% din datele recensământului! Au mai rămas doar 18. Degrabă termină. Taman după alegeri.

- Lucinschi vinde postul de televiziune TV7. E un activ putred. Nu-l mai vrea. L-a vândut lui Lucinschi.

Misterul putorii din Chișinău a fost elucidat: la Chișinău pute din cauza mirosului urât!

ŞI POPORUL, CE FACE POPORUL? Poporul, ca de obicei, plătește tarifele majorate. Și turbă. Pe timpul comuniștilor se atestau cazuri de antrax (Sibirskaia iazva), astăzi – de rabie. Simbolistică macabră. Cu aceeași finalitate.

Partager cet article
22 septembre 2016 4 22 /09 /septembre /2016 00:53
28 Noiembrie 2010. Biroul de vot nr. 1/316, din Paris, Franţa

28 Noiembrie 2010. Biroul de vot nr. 1/316, din Paris, Franţa

Pe 19 septembrie s-a încheiat procedura de înregistrare a cetățenilor Republicii Moldova care intenționează să voteze în străinătate. Doar 3570 de persoane s-au înregistrat. Pentru autorul acestor rânduri procedura a funcționat. Mulți însă au zis că așa și nu au primit e-mail-ul pentru confirmare de la CEC. În comentariile pe care le-am primit la linkul postat pe Facebook au fost cam unul din doi. Autoritățile au zis că s-au făcut cică și spoturi publicitare, dar eu nu am văzut niciunul ! Habar n-am cum arată. Le-o fi difuzat pe undeva pe la ei prin salon...

 

În curând vom afla numărul de birouri de vot deschise în străinătate. Să sperăm că vor fi destule, iar scandalul din 2010 nu se va repeta. Deși premise există. Și destul de întemeiate! Din declarațiile și reacțiile autorităților putem deduce că nu se va mai accepta votul în baza pașapoartelor expirate. Iar atunci când până și un reprezentant al Promo-LEX, ONG pe pagina căruia scrie negru pe alb „Asociația […] are drept scop dezvoltarea democrației în Republica Moldova […] prin promovarea și apărarea drepturilor omului, monitorizarea proceselor democratice și consolidarea societătii civile.”, se comportă la o emisiune televizată de parcă ar fi un ditamai funcționar al Statului, încât nici nu ți-ai fi dat seama, dacă nu ar fi existat prezentările de rigoare, cine și ale cui interese apăra și ce funcție ocupă, înțelegi că de această dată voturile emigraților chiar nu trebuiesc nimănui. Domnul ONG-ist ne face practic minciunoşi în faţa ţării întregi! Ce folos de scuzele aduse a posteriori pentru propria eroare pe Facebook? Moldova 1 este practic unica televiziune cu acoperire adevărat naţională! Acum ce va face? Va cere să mai fie invitat o dată ca să declare că a greşit? Ori va cere ca să fie respectat dreptul constituţional al cetăţenilor emigraţi (ceea ce ar trebui să facă conform statutului, nu?)?

 

Sper să greșesc. Sper că rațiunea va triumfa, precum s-a întâmplat în 2014.

 

Între timp, mai multe asociații și personalități din străinătate au lansat o scrisoare deschisă către autorități prin care cer să li se respecte dreptul constituțional! Iată textul integral al acestui apel:

 

„Articolul 38 din Constituția Republicii Moldova stipulează următoarele:

 

Dreptul de vot și dreptul de a fi ales

(1) Voința poporului constituie baza puterii de stat. Această voință se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

(2) Cetățenii Republicii Moldova au drept de vot de la vîrsta de 18 ani, împliniți pînă în ziua alegerilor inclusiv, excepție făcînd cei puși sub interdicție în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleși le este garantat cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condițiile legii.

 

Observăm cu îngrijorare că pentru alegerile din 30 octombrie nu se fac eforturi, sau nu se comunică despre ele, pentru a permite cetățenilor Republicii Moldova aflați în străinătate să-și exercite dreptul constituțional. Dacă cetățenii nu vor putea vota, TOATĂ responsabilitatea va cădea pe guvernarea actuală.

 

La Congresul diasporei din acest an președintele CEC Alina Rusu zicea că secțiile de votare vor fi deschise la cererea Guvernului, în baza înscrierilor prealabile pe situl CEC și în baza propunerilor venite din partea MAEIE. Cerem ca Guvernul să deschidă CEL PUȚIN ACELAȘI NUMĂR de secții de votare ca la alegerile din noiembrie 2014.

 

Alina Rusu a mai menționat că cetățenii nu vor putea vota peste hotare cu pașapoarte expirate, ca urmare a unei hotărîri a Curții Constituționale. Trebuie să înțelegem că din ce în ce mai mulți cetățeni nu au un pașaport al Republicii Moldova în curs de valabilitate, ei aflîndu-se pe teritoriul statelor de reședință în baza altor acte, care le permit să circule liber și să exerseze o activitate profesională.

 

Reamintim că în 2005 s-a putut vota doar cu buletinul de identitate. În 2009, 2010, 2014 s-a putut vota și cu pașaportul expirat. Organele de resort trebuie să acorde dreptul cetățenilor de a vota peste hotare cu PAȘAPORTUL EXPIRAT și BULETINUL DE IDENTITATE.

 

De asemenea, anticipînd necesitatea unui tur 2 de alegeri și ținînd cont de faptul că, tradițional, la al doilea tur prezența la vot este mai mare ca în turul 1, cerem să fie prevăzută posibilitatea deschiderii unor secții de votare suplimentare față de turul 1.

 

Noi cunoaștem argumentele CEC la acest subiect care se rezumă la pretextul „așa prevede legea”. Dar credem că deciziile trebuie luate pornind de la realitățile și situațiile concrete ale cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare. Și nu trebuie să uităm: Constituția este mai presus decît orice lege, regulament, cutumă… Cerem, în consecință, adaptarea normelor legislative la realitatea de astăzi pentru a permite cetățenilor să voteze, dreptul la vot fiind baza fundamentală a oricărui stat de drept democratic.

 

Vasile Calmațui, Clubul Liberal Paris (Paris, Franța)

Vitalie Vovc (Paris, Franța)

Alexandru Levițchi, Asociația LaParis (Paris, Franța)

Nicolae Dragomir, Asociația Daco-Romanii (Bordeaux, Franța)

Elena Dragalin, Moldova AID (Philadelphia, SUA)

Victoria Grosu Vremeș, Clubul Liberal Roma (Roma, Italia)

Tatiana Miron (Veneția, Italia)

Serghei Petrovschi, Asociația Moldova Vision (Dublin, Irlanda)

Dumitru Vicol (Londra, Marea Britanie)

Elena Bespalco-Keo, ICAM de Paris (Paris, Franța)

Alexandru Cazacu, Asociația DOR (Parma, Italia)

Tatiana Chiriță (Roma, Italia)

Andrei Cosoi, Asociația „Solidarietate Universala” (Padova, Italia)

Laura Sili, Asociația Moldovenilor din Marea Britanie AMMB (Londra, Marea Britanie)

Larisa Bilhac, Asociația Moldo-Elenă „Orfeu” (Atena, Grecia)

Ion Ciobanu, Asociația Pro-Diaspora (Paris, Franța)

Victoria Ionel, Centrul de Cultură și Artă Trei Culori (Lisabona, Portugalia)

Tatiana Ciobanu, Asociația Dacia (Roma, Italia)

Arcadie Tîrgoală, Clubul Liberal Geneva (Geneva, Elveția)

Olesea Stamati, Clubul Liberal Dublin (Dublin, Irlanda)

Teodor Ajder, Ph.D., Editor contribuitor „Mămăliga de Varșovia” (Varșovia, Polonia)

Svetlana Postolachi, Asociația femeilor originare din R. Moldova „Casa Mare” (Paris, Franța)

Lilian Macari (Padova, Italia)

Nicolae Dumbravanu, Comisia Migranților, primăria or. Padova (Padova, Italia)

Maria Jomir-Flores, ONG Regina Maria (Geneva, Elveția)

Oleg Josanu (Padova, Italia)

Valentina Cușnir, Asociația Centro Studi Donne per la Pace (Veneția, Italia)

Iurie Andreev, Asociația Olimpia (Padova, Italia)

 

Imagine: Marina Cheptea

Partager cet article
19 septembre 2016 1 19 /09 /septembre /2016 22:25
Săptămâna în care ne-am adus aminte de Gaudeamus

 

TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD

Например, было дешевое студенческое кафе, закрыли, сделали китайский ресторан, снесли, построили спа-салон, закрыли, открыли отделение сбербанка, закрыли, теперь вообще ничего нет. А потому что не надо закрывать студенческое кафе, люди там радовались, а теперь им радоваться негде, и в силу их обиды и разочарования быть пусту месту сему.,

Dmitry Bykov, „Квартал: Прохождение”, (АСТ, 2014, p.28)

 

Iată-ne deci, dragii mei Cititori, în plină campanie electorală! Ceea ce scrie în lege referitor la calendare ori reguli de joc nu mai contează cu adevărat. Și nici nu a contat vreodată, la drept vorbind. Utilizarea resurselor administrative sau lipsa de transparență financiară sunt, fără îndoială, tradiții și mistere sfert-seculare în Repubica Moldova. Nu aș vrea să le stric cheful și elanul celor care se dedau astăzi exercițiului de a deconspira încălcările de „protocol” (vă asigur, este un exercițiu necesar și destul de ingrat), dar țin să precizez că molima respectivă nu este deloc una endemică. Numai că în alte părți ele sunt de regulă cumva camuflate, măcar de ochii lumii, pe când la noi un Dodon, de exemplu, distribuie hârțoage cu „jandarmul român” nestingherit de nimeni. Și ia să încerci să-i faci ceva unui candidat creditat de un sondaj cu peste 36% de intenții de vot?!

Dar vom reveni la cele supărătoare mai târziu. Am posibilitatea să încep această ediție cu ceva cu adevărat bun!

TEATRU! MULT TEATRU LA CHIȘINĂU! Până pe 21 septembrie Chișinăul este capitala teatrului românesc! ICR-ul aduce la Chișinău teatrele naționale din toată Țara! Sibiu, Craiova, Iași, București, Cluj-Napoca, Chisinău (2), Bălti, Cahul – o geografie și un progam mai mult decât impresionant! Pe bune, stimați Chişinăueni, sunteți de invidiat!

UNIREA (PENTRU MOMENT, DOAR TV) Nu pot să trec cu vederea apariția unui nou post de televiziune, Unirea TV! Ei sunt încă la început de cale și au enorm de mult de lucru (i-aș sfătui să-și schimbe logo-ul, de exemplu, îmi pare naiv și neprofesionist), dar pentru un post TV care a adunat bani de la lumea întreagă ca să se lanseze, e un start bun. E puțin, încă foarte puțin, dar e o picătură care diluează și mai mult oceanul de propagandă putinistă atotprezentă la noi...

ROMÂNIA ARE GRIJĂ DE COPIII NOŞTRI Guvernul României va continua să finanțeze grădinițe de copii din Moldova și în continuare! Timp de doi ani, au fost deja alocate 23 milioane de euro pentru repararea și remobilarea a 832 grădiniţe din TOATE raioanele ţării. Numai că, dacă e să-i credem pe participanții de laemisiunea „Sfatul Ţării” (Unirea TV), acest lucrul nu-l știu cetățenii din TOATE localitățile unde s-au investit bani românești. Cu alte cuvinte, pe bani românești își fac capital politic primari din partide românofobe. Probabil ceva nu a funcționat la nivel de comunicare. Probabil acei care trebuiau să se ocupe de comunicare au tăiat frunze la câini. Păcat...

Uite-așa, treptat, am trecut de la cele bune la cele nebune...

PROCESUL VERBAL DESECRETIZAT Premierul Filip a postat stenograma (încălcând pe semne legea, căci ea e clasificată „document secret”) ședinței de Guvern la care s-a decis acordarea creditului de urgenţă pentru BEM. Aparent, Maia Sandu are de câștigat din asta, căci ea unica a încercat atunci să se revolte. Dar a votat și ea până la urmă. S-au spus destule despre acest document. Unii au lăudat-o pe Sandu, alții au atacat-o pentru că totuși a votat documentul. Și așa cu fiecare din protagoniștii stenogramei... Unii au făcut calcule și au constatat că suma creditului nu prea coincide cu suma depozitelor care trebuiau cică garantate... Vă sfătui să citiți atent stenograma și să încercați să vă puneți în locul oricărui din miniștrii acelui cabinet. Eu am să vă spun ce m-a lăsat „patret” pe mine tocmai pe urma unui astfel de exerciţiu. Vine deci un nenică la Guvern (fie el și Drăguţanu în carne si oase!) și zice așa, nitam-nisam: „Oameni buni, e jale. Ne prăpădim. Dacă nu dați bani, foarte mulți bani!, ne ducem dracului.” Care ar fi o reacție care mi-ar fi părut una sănătoasă? Nu, nu răspunsuri de alde cel adus de Sandu: „Şi eu trebuie să votez porcăria asta?” (na, că până la urmă tot a votat, adică degeaba s-a rățoit, poate anume pentru stenogramă, mai știi?). Dacă aș fi fost ministru aș fi zis că nu pot să votez din lipsă de informații. Nu că sunt împotrivă ori pentru, ci elementar, nu pot vota. I-aș fi cerut lui Drăguţanu un raport mult mai complet asupra situației, decât ceea ce am citit în stenogramă. La urma urmelor, nu toți sunt bancheri și pot înțelege din câteva fraze ceea ce se întâmplă, și nici nu poți să-ți permiți să votezi așa, la repezeală, sume din astea astronomice! Dar NIMENI, repet, NIMENI nu a vut o reacție adecvată. Dar e doar opinia mea, desigur. Consider că acest document ar fi meritat o atenție mult mai mare și discuții mult mai serioase în mass-media, dar... evenimentul a fost imediat eclipsat de un „compromat” tipic electoral...

CHIRTOACĂ IGITUR Pe Net a fost aruncat un filmuleț în care Chirtoacă petrece într-un garaj, cu alcool, și cântând cântece militariste rusești. Despre acest fapt poți crede orice, cunoaștem cu toții chestia aia cu "viața privată", cu "om ca toți oamenii", cu "gusturile nu se discută", cu "să arunce cu piatră acel care nu a greșit", cu "politica e o curvă", ș.a.m.d. Toate bune și juste, dar... ca și în cazul lui Filat, problema nu-i ce e cu filmul, cine l-a făcut, cine l-a difuzat și din ce cauză (deşi şi acest fapt prezintă interes). Problema e că acest video există. Uite, eu cunosc o mulțime de-a oameni, unii chiar destul de înalt-puși/ajunși, care nu au filmulețe din astea făcute. Și care nici nu ar putea să le aibă. Fiindcă, dacă nu ştii sa fii sobru, trebuie să știi cum, când și cu cine să bei. That’s it.

GAUDEAMUS DORINEL Imediat după apariția filmulețului cu Chirtoacă urlând din Liubă, în spațiul public a mai fost aruncat un document din care reiese că cinematograful Gaudeamus va fi demolat. Discuții ar mai fi fost posibile, inclusiv despre spații culturale, despre proprietar şi dreptul la proprietate sau chiar despre valoarea arhitecturală a edificiului, dacă nu ar fi declarat chiar Chirtoacă că caută copite de cai morți... Iar după ce am văzut și ce anume este preconizat să fie construit în acel loc, mă alătur corps et âme celor care apără cinematograful. Faptul că Chirtoacă pierde pedalele călcând în străchini din ce în ce mai adânci nu ar trebui să ne mai mire. Dorinel ar trebui să-i mulțumească unchiului. Și încă ceva: poate că un consilier bun în comunicare l-ar fi putut ajuta. Iarăși comunicare... Iarăşi tipi care taie ceva la câini...

RUŞII NE INSPECTEAZĂ?! Cică o comisie de la Rosselhoznadzor (să-ți scrânteşti limba de la numele ăsta!) vine să ne inspecteze pepenierele... Nu știu cum pentru alții, dar eu consider că e umilitor. Ce comisii? Ce inspecții? Puțină mândrie nu se poate să avem și noi? Nu de „mândrie naţională” și chestii din astea lipsite de fond vorbesc, ci de mândrie elementară. La urma urmelor, să lăsăm sentimentele astea trufașe și să gândim rațional. 64% din exporturile noastre merg deja spre UE. Păi să meargă și celelalte și să nu ne mai șantajeze ăia cum vor și când vor!

CANTARIAN LA ŞEVCIUC Vladâca Vladimir îl blagoslovește pe Şevciuc, care, cu puțin înainte semna niște decrete prin care ar dori să accelereze „reunificarea” cu Rusia. Totuși mă întreb în ce măsură aceste acțiuni, la fel precum cele ale lui Dodon, Usatâi, Năstase et altri, care în repetate rânduri au instigat la ură, la răsturnări violente ale „regimului”, ori chiar au încercat să-l răstoarne, pot fi sancționate de lege. Poate că ar trebui să se inspire de la ruși? Ei sancționează orice instigație la „separatism”... Chiar dacă, paradox?, organizează congresul separatiștilor din toată lumea la Moscova, finanțat direct din banii lui Putin. Ori poate ar trebui să-i întrebăm acum pe „partenerii” noștri de negocieri, dacă să le mai dăm plăci de înmatriculare? Apropo, Şevciuc nu a fost invitat la Moscova.

Cam atât... Ziceam să vă zic și ceva despre campania electorală... M-am răzgândit. Nu vreau. Că doar nu-mi veți spune că alegerea Dumneavoastră va depinde de ceea ce se întâmplă ori se va întâmpla în zilele următoare?

Partager cet article
12 septembre 2016 1 12 /09 /septembre /2016 10:35
Săptămâna în care am zburat în cosmos

TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD

 

A început! De acum încolo va fi vesel. Am intrat în perioada electorală și ne îndepărtăm cu o viteză cosmică de realitate. Planeta Moldova rămâne undeva departe şi noi atingem deja înălțimi stratosferice. Încă puțin și vom scăpa și de propulsoare, iar mișcările în imponderabilitate se supun altor legi. Debarasate total de povara gravitației, deplasările în spațiul mediatic vor depinde doar de impulsurile astronauților...

 

Ceilalti, rămași jos, vor urmări aventurile lor ca pe ceva care se întâmplă undeva departe, fără incidență directă asupra cotidianului lor. Dar asta doar până când nava spațială și tot gunoiul cosmic nu le va cădea în cap, imediat după scrutin. E drept că ei pot alege: să le pice ceva mic, care să nu-i omoare de tot, ori... Nu știu de ce, dar în asemenea perioade îmi vine în minte un cântecel de-al lui Pavel Kașin: „Открытый космос в ее голове”...

GRABA NU STRICĂ TREABA La momentul în care scriu acest text tocmai 21 candidați și-au înregistrat intențiile la CEC! Înghesuială mare! Să vedem câți vor rămâne până la sfârșitul lunii. Pentru moment doar doi candidați, Lupu și Ghimpu, au adus la CEC semnăturile necesare. Candidatul PD-ului a făcut-o în chiar prima zi! Performanță uluitoare și, la prima vedere, dubioasă. Adică cum? Să te expui în asemenea hal? Am putea să-i acuzăm pe PD-iști de prostie, dacă am uita de un simplu detaliu: candidații vor apărea pe buletinul de vot în ordinea depunerii dosarelor (Dacă semnăturile vor fi validate, dar aici oare are cineva dubii că vor fi? Vă asigur, nu sunt ei proști pân-într-atât, încât să falsifice iscăliturile). Astfel, candidatul Marian Lupu va figura în cap de listă, iar Mihai Ghimpu – al doilea. Stați puțin, dar la ce bun? Nu trăim noi într-un „stat capturat” în care atotputernicul Plaha controlează absolut totul? Să înțelegem că mașinării la CEC nu poate face? Se pare că nu prea, şi nici acele voturi ipotetice care s-ar datora locului pe buletin nu sunt deloc ignorate... De dragul lor PD-ul a acceptat să fie acuzaţi că ar fi folosit mașinăria administrativă din plin (de parcă acei dinaintea lor nu ar fi făcut-o, ori, dacă ar fi fost alții în locul lor, ar fi procedat altfel...). Voi cum știți, dar eu văd aici un semn pozitiv și o licoare de speranța.

MILIONUL INVENTAT Citez: „[cerem] Auditul extern al Registrului de Stat al Alegătorilor şi al Registrului de Stat al Populaţiei, pentru a stabili care este motivul creşterii explozive a numărului de alegători, cu peste un milion de persoane, în condiţiile descreşterii continue a populaţiei Republicii Moldova”, dixit Partidul „Platforma DA”.

Datele problemei: Avem

1) Nr. de alegători 2016, anunţat de CEC acum două săptămâni: 3.237.032.

2) Nr. de alegători incluşi în listele electorale în 2014: 2.800.827. (Notă: Nu pot să știu dacă cifra enunțată de CEC în 2016, bazată pe Registrul de Stat al Populației poate fi comparată cu „numarul de alegători incluși în listele electorale” din 2014).

3.237.032 – 2.800.827 = 436.205. Cam asta ar fi diferența (ipotetică, vedeți nota de mai sus). Eu unul zic că și această diferență e mare, dar nicidecum nu este peste un milion de persoane. Năstase, elementar, minte. În schimb, eu am făcut calculele mele de pe un tabel de la registru și am obținut 3.170.202 de cetățeni cu drept de vot. Să trecem peste acele 8.407 de persoane care au peste 90 de ani... Impresionant de mulţi! (oricât de cinici nu am fi, dar ei nu valorează decât 0.5%, dacă e să aplicăm același absenteism ca în 2014). Diferența obţinută față de cei anunțați de CEC e de 66.830 de persoane. Iar asta înseamnă cam 4%, utilizând aceleași referinţe din 2014. Cam așa calculez eu, concluziile să le faceți care le doriți. Ori căutați singuri.

REFERENDUM NU VA FI! Nici mie nu-mi place cum arată Chișinăul, chiar dacă nu trec pe acolo decât o singură dată pe an și aia doar în treacăt. Dar eu sunt împotriva referendumurilor de acest soi. Nu pentru că-mi place Chirtoacă, ieșirile și declarațiile lui din ultimul timp sunt din ce în ce mai... spațiale, să le zicem așa, dar eu consider că pentru schimbare de putere există alegeri. Usatâi îmi place şi mai puţin, dar bălţenii nu au decât să-l rabde, dacă l-au ales. M-aş pronunţa împotriva unui referendum chiar şi împotriva lui Usatâi! Democraţie înseamnă responsabilitate. Înseamnă să-ţi asumi alegerile. Să respecţi alegerea majorităţii. Dar noi nu ştim ce-i asta democraţie. La ce duc referendumurile din fostul spațiu sovietic și pentru ce anume sunt, de regulă, organizate, se știe. Curtea de Apel de la Bălți a decis că nu va fi referendum pentru demiterea lui Chirtoacă. Iar eu mă întreb câți din activiștii care l-au cerut au chemat lumea să boicoteze scrutinul de acum un an. Și nici nu pot trece cu vederea acel demers pe care l-au făcut PL-ul referitor la salariul și la angajamentele contractuale ale lui Victor Chironda. Acesta zice că va alerta „partenerii externi”. PL a alertat deja donatorii din România. S-or lămuri ei cumva. Iar eu iată la ce ma gândesc: când vă scriu aceste rânduri, e trecut deja de miezul nopţii. Şi, de obicei, în noaptea de joi spre vineri reuşesc să dorm doar câteva ore. De mai bine de doi ani. Fiindcă ziua lucrez în baza unui contract pentru care primesc bani. Şi patronului tare nu i-ar place dacă m-ar prindre scriind sinteze săptămânale în timpul când trebuie să fac altceva. Dar nu despre mine vorbim. Probabil în ONG-uri sau fonduri sociale publice orânduirea e alta. Probabil un tip care ia într-o lună salar din bani publici mai mult decât primeşte un batrân pensie într-un an poate să-şi organizeze zilele şi altfel. Să se ocupe de referendumuri, de exemplu. Nu stiu, Dumneavoastră să decideţi. Pentru moment, însă, la Primăria Chișinău e debandadă totală, inclusiv și din cauza referendumului. Fiindcă acei care ar trebui să-și facă treaba, aleșii din CMC în mod special, au alte lupte de dus.

LA STRADA – PLAGIAT! Apropo, despre ONG-uri. În 2012 un ONG care papă bani publici de la Guvernul Franţei, fundaţia Scelles, scria într-un raport difuzat pe larg că 70% din moldovence s-au prostituat cel puţin o dată în viaţă. Luaţi la bani mărunţi, ei au recunoscut că au scos cifra din naiba ştie ce raport al nu ştiu cărui deputat european (mă rog, pe atunci şi Becali era deputat european) fără a le verifica cu niciun organism oficial din Moldova. Astăzi, în loc să fie ignoraţi, asociaţii de moldoveni, inclusiv din cele scandalizate pe timpuri, chiar şi de la Paris, colaborează cu fundaţia Scelles bine-mersi. Vă ziceam eu: când se dau bani...

Zilele trecute Lilia Bicec, autoarea unei cărţi despre migraţie, „Bumerang”, descoperea cu stupoare un fragment din cartea sa pe un site din Republica Moldova, stirilocale.md. Numai că vina nu era a portalului. Ei au preluat fragmentul respectiv, indicând cu fidelitate sursa, dintr-un raport de activitate al unui ONG, La Strada! Însă potlogăria nu se limitează doar la plagiat. Iată ce citim în notiţele ce acompaniază textul furat (p.20): „Ca rezultat al evaluării, a fost convocată echipa multidisciplinare la care au participat: asistentul social, primarul, poliţistul de sector, diriginta şi medicul care a elaborat planul individual de intervenție pentru fiecare membru al familiei dar şi planul de lucru cu familia. Membrii familiei sunt monitorizaţi lunar prin vizite şi întîlniri.” Desigur, pentru această „monitorizare lunară” se cer bani, nu-i aşa?...

ŢARA CONDAMNAŢILOR Îl aveam pe Valera Guma, acum mai avem încă unul: Serioja Trocin. Condamnat pentru spălare de bani, evaziune fiscală și contrabandă în România, Trocin este angajat în calitate de șef al Serviciului Audit Intern la I.S. Administrația de Stat a Drumurilor. O fi fugit de „jandarmul român”, nu-i așa, tovarăș Dodon?

MOLDOVA LA CSI Dacă poate ați uitat de existența acestui for, e timpul să ne aducem aminte. Faptul că ne mai ducem încolo e o aberație din toate punctele de vedere. Schimburile comerciale cu țările din CSI sunt în scădere continuă și astăzi sunt deja mai mici decât cele cu România, de securitate nici nu mai are rost să discutăm de când cu anexarea Crimeii... Ce mai căutăm noi acolo?! În același timp, vecinul nostru de la Vest, acela pe banii căruia s-au reparat gradiniţele de la noi, înregistrează cea mai mare creștere economică din tot spațiul UE! Cine are urechi – să audă!

DE-ALE ELECTORALEI Sincer, nici nu prea știu ce să vă scriu despre cursa electorală. Semnificativ, nu? M-am prins însă la un gând: nu prea văd diferență între campania de la parlamentare și acea de acum... Or, a alege un partid nu-i chiar același lucru cu a alege un Președinte. Voi menționa doar câteva momente, telegrafic:

Dodon distribuie masiv hârțoage cu „jandarmul român”. Se teme de DNA, pe semne...

Voronin zice că comuniștii vor boicota alegerile. La câți au rămas, nu cred că se va observa vreo diferență.

„Usatâi” (ghilimelele sunt de rigoare, căci fără ele nu are anii) zice că va dizolva Parlamentul. Păi dacă nu i-a reușit, împreună cu bandiții lui, să-l ia cu asalt, măcar așa, dar ar trebui să știe şi el, şi alegătorii că, elementar, nu are dreptul, conform Constituţiei!

DA-PAS-PLDM încă nu au renunțat să vină cu un candidat comun. Atenție, alegătorilor, se prea poate să semnați pentru Sandu, iar de votat va trebui să-l votați pe Năstase. Ori viceversa.

Ghimpu și Chirtoacă continuiă să fie ambii feerici! Primul o fi visat-o pe Zina, al doilea – pe Carla.

În rest, schimburi de replici aiurea pe facebook... Lupu tace. El e primul pe listă. Și nimic de la nimeni despre atribuțiile unui Președinte, despre țară, despre cetățenii acestei țări...

 

ŞI POPORUL, CE FACE POPORUL? Dă foc la ţară... Literalmente. Iar scoţienii trimit autospeciale de stins focuri aprinse de moldoveni... Ce simbol macabru

Partager cet article
5 septembre 2016 1 05 /09 /septembre /2016 12:09
Săptămâna în care am scăpat de Independenţă

TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD

Există săptămâni despre care parcă nu ai avea ce scrie. În primul rând fiindcă un eveniment sau două le eclipsează pe toate celelalte şi toată lumea doar despre ele și vorbește. Ai impresia că ai ajuns la banchet după ce s-a terminat totul din farfurii... Dar mai este și altceva. Ceea ce se întâmplă în timpul săptămânii poate fi într-atât de previzibil, încât te apucă o plictiseală atroce și ai vrea să scrii cu totul altceva. O poveste science fiction de exemplu. No, pe bune, uneori e destul de obositor să te bați cu capul de pereți...

Iată cum începeam sinteza de vinerea trecută: „Să sperăm că vom scăpa și de Ziua Independenței fără excese, deși anumite forțe fac totul pentru ca ziua de 27 august să devină una pe de-a dreptul memorabilă. Și nu mă refer la festivitătile preconizate...”. Și ce a urmat?...

GARDUL INDEPENDENȚEI Ca să nu rămân chiar cu fărâmiturile de la banchet, despre garduri și lacrimogene v-am scris luni. Un singur lucru aș dori să adaug. A considera evenimentele din ziua de 27 august doar în contextul acestei zile este o mare eroare. E aceeași eroare care s-a produs atunci când a fost votat guvernul actual (Dar atunci eu nu am îndrăznit să zic ceva. Am greșit: în exercițiul pe care îl practic de doi ani deja a te autocenzura de dragul mainstreamului poate fi la fel de periculos ca și minciuna). Vă mai aduceți aminte de isteria cu „Guvernul ales pe ascuns, noaptea, etc., etc.”? Astă iarnă toată lumea se făcea a uita de tentativele de asalt ale Parlamentului... La fel și acum. Consider că este lipsit de onestitate intelectuală să vorbești despre gard sau lacrimogene fără a ține cont de ceea ce s-a întâmplat astă iarnă, fără a lua în calcul amenințările directe și violente care au fost difuzate în ajun de un ditamai lider de partid... Dar este exact ceea ce s-a întâmplat: atât presa națională, dar mai cu seamă cea internațională, s-au dedat unei plăceri pasionale în a relata „protestele” de la Chișinău, „protestatari” gazați de poliție și, bineînțeles, cum fără ele?, imagini lacrimogene cu copii și bătrâni privind la paradă de după gratii. Vă asigur, dacă asemenea incidente ar fi avut loc în țări din lumea bună, poliția ar fi intervenit și mai dur, iar instigatorii și organizatorii ar fi fost pedepsiți destul de aspru. Eu unul nu prea țin minte să fi fost arestat careva pentru ceea ce s-a întâmplat astă iarnă la Parlament... Iar Usatâi după videoul său vine liniștit la Chișinău și nu-l întreabă nimeni nimic... Mai adăugați la asta și faptul că autoritățile de la noi nu știu să comunice. Ce folos de afirmațiile lui Jizdan făcute a posteriori? Au francezii o vorbă: Qui s’excuse – s’accuse! Poziția celui care se justifică este întotdeauna vulnerabilă.

I AM PETTIT, JAMES PETTIT Tot de Ziua Independenței s-a evidențiat și Ambasadorul SUA în Republica Moldova, James Pettit. De așa numita „chestiune identitară” s-au rupt multe măsele și tocit multe sulițe, nu-i Mr. Pettit nici primul, nici ultimul. Ce treabă a avut el să zică ce a zis?: „Moldova nu este România, Moldova își are propria sa istorie și propriile sale provocări”. O fi avut. De 25 de ani tot le are. Iar Ambasadorul unei țări nu are a se pronunța asupra unor chestiuni într-atât de sensibile. Dar mai știi, poate a fost omul pe la Cricova să sărbătorească?... S-a umplut de "principii și valori"... Cu toate acestea, vehemența atacurilor la care a fost supus, lasă de gândit. Statele Unite au fost de-a lungul anilor un susținător și un donator important pentru noi. Să nu scuipăm în fântâna din care bem apă... Şi să nu uităm un lucru: nu este nici James Pettit, şi nici Rogozin, acela care decide ce se întâmplă în capul nostru.

UN JOSAN SUS, UN ALTUL – JOS Tatăl, Nicolae, lua cu asalt tribunele oficiale de Ziua Independenței. Fiul, Cătălin, împreună cu Pasha Parfeni, care a fost scos din lista artiștilor pentru că a afișat un t-short cu „Nu Plaha” în aceeași Zi a Independenței, gest absolut copilăros și stupid (mult mai curajos și mai semnificativ ar fi fost refuzul de a cânta la acel concert, ori s-au dat parale?), puneau de un concert alternativ în seara lui 31, de Limba Noastră cea Română. Chiar dacă nu mă număr printre simpatizanții Dadaiștilor (sper că nu mai există dubii la acest capitol), nu pot să nu menționez noblețea gestului. Iată o formă de protest care-mi place! Da, şi apropo: au dat polițiștii cu bâtele și gaz lacrimogen peste interpreți și acei care ascultau concertul improvizat?

PLATON: ЧТО? ГДЕ? КОГДА? Săptămâna trecută a început vodevulul cu procesul lui Platon. Va dura ceva. Trebuie să faci și ceva show, că doar nu arestezi un individ de acest calibru doar de dragul dreptății. Dar cu Slavic va fi ceva mai greu decât cu Filat. Noutatea cea rea a venit din Rusia. Ilia Novikov, avocatul care a apărat-o pe Savcenko, îl va apăra și pe Platon. La noi, în țara zombaţilor de televizor, Novikov este cunoscut mai mult în calitate de vedetă a celebrului joc televizat Что? Где? Когда? Este un tip extrem de inteligent și nu jocul intelectual mă face să spun asta. Cât a durat procesul Savcenko am ascultat mai multe interviuri și intervenții de-ale lui Novikov. Vă asigur, am serioase dubii că se poate găsi în tot ministerul justiției, toate judecătoriile, toată procuratura cu CNA-ul launloc un tip la fel de inteligent... Vă ziceam eu: mai bine rămânea Platon la ucraineni. De la noi – scapă...

782 DE MILIOANE Cam atât ne-au dat europenii în ultimii 9 ani. Curtea Europeană de Conturi a prezentat un raport în care descrie, destul de nuanțat, aș zice eu, cât de rău i-am cheltuit. Și au dreptate s-o descrie, dar pe asta noi o știm și fără acest raport. Sus-citatul James Pettit menționează în același interviu pentru care este atacat că am mai primit 1,4 miliarde de dolari de la americani în ultimii 15 ani. Parcă nu-i chiar rău, nu-i așa? Dar chiar și aceste sume rămân mici față de acel flux constant care vine de la emigrați: cam un miliard pe an... Ce ziceți, se putea face ceva mai bun cu acești bani timp de 25 de ani? Eu zic că s-ar fi putut încerca. Dar, după cum zice Mr. James Pettit, Moldova a avut propria sa istorie și propriile sale provocări...Cum să nu fii de acord? Numai că eu unul m-am săturat până peste gât de această istorie și de aceste provocări!

PRIMUL SUNET OPTIMIZAT Ieri a fost 1 septembrie. A început un nou an școlar. Mai bun, mai optim. Da, eu sunt și printre acei foarte puțini care s-au opus procesului de închidere a școlilor, numit „optimizare”. Ziarul de Gardă publică în această săptămână un material despre un caz elocvent. Vă asigur, deloc unic... Dar cineva a făcut un capital politic o-ho-ho cu „optimizarea”...

 

Cam atât... Un lucru vă rog: fiți mai puţin previzibili, dragii mei! Nu de alta, dar încep a mă plictisi grav. Mereu aceleaşi lucruri... Mi-a venit un gând năstrușnic: am să reiau texte de acum doi ani, schimb un nume - două în ele şi vi-l public în una din următoarele săptămâni. Pariez: nici nu vă veți da seama...

Partager cet article

Despre PUNCT-ul din .FR

Poveşti, povestioare, gânduri, reflecţii, idei mai profunde şi mai superficiale, grave si ilariante... un punct de vedere şi doar atât. Doar un punct în imensitatea blogurilor. Doar un punct din atâtea altele dispersate în nebuloasa reală si virtuală. Doar un punct. Deşi... câte odată nu-ţi lipseşte decât un punct pentru a fi un i! 

"De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna."  Nichita Stănescu

Rechercher