Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
20 octobre 2014 1 20 /10 /octobre /2014 12:54

TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD

deschide.jpg

 

NORMAN MANEA LA CHIŞINĂU! Probabil unul din cei mai importanţi autori români. În sfârşit şi la Chişinău… «Sunt dezavantajat. Cărțile mele nu au ajuns până acum aici. Eu am ajuns foarte târziu». Păi cam aşa şi este… Prea târziu… Răul în mare parte este făcut…

 

INVAZIA ROMÂNILOR! Şi de-ar fi fost doar Manea! Vine şi Ponta la Chişinău şi aduce ajutoare în valoare de vreo 40 de mln.! De exemplu, ne aduce 100 de microbuze pentru şcoli. Eu zic că ar trebui să le restituim înapoi, căci programul nostru de «optimizări» al şcolilor a fost gândit de-a fir a păr şi acestea sunt de prisos, cum ar reieşi… Ori n-a fost gândit bine şi le păstrăm? Dacă e să-l credem pe Leancă, noi (citez!) «am fost nevoiţi să optimizăm»… A optimiza fiind o noţiune pozitivă, mă întreb ce fel de nărod nătâng suntem noi dacă trebuie cineva să ne bage până şi binele cu de-a sila?… Am fost nevoiţi să facem bine? Hmmm… Ori nu a fost chiar bine acel bine? Ponta mai promite să facă un teatru la Cahul şi sala cu orgă la Chişinău. În sfârşit şi la obiect! Căci de sensul figurat al expresiei suntem cam sătui. Ponta zice că suntem fraţi. De când a venit el la Chişinău (deci până acum nu am fost?). De când a fost la Kiev, ucrainenii îi sunt prieteni (să înţelegem că până acum nu erau?). Nesimţiţii de români, uite cum ne asupresc ei cu ajutoarele lor, nu ca fraţii cei adevăraţi, ruşii, care ne învaţă cum să fim competitivi pe pieţele internaţionale, să facem produse de calitate, educându-ne prin embargouri de tot felul şi învăţându-ne, frăţeşte bineînţeles, cum să negociem acordurile internaţionale! În special cu UE…

 

PARLAMENT DIN BANDIŢI: Ştiţi câte persoane din candidaţii de pe listele partidelor înscrise în cursa electorală au avut de furcă cu justiţia? 171! Încă 31 şi faci nu unul, ci două Parlamente! VEK VOLI NE VIDAT’, BLEA… (învăţaţi, fraţilor, degrabă vom trebui să posedăm la perfecţie şi acest limbaj. PO FENE BOTAIEŞI, BRATUKHA?). Dar dacă e să stai puţin mai strâmb şi să priveşti un picuţ mai drept, situaţia nu ar fi prea diferită de ce avem momentan... Rise.md publică un material cu afacerile înalţilor demnitari… Captivantă lectură…

 

A GRĂIT BĂBACUL. Acela care ne-a uimit cu adevărat săptămâna trecută a fost Timo(f)ti. Curajos! Să te pui în poară cu Botoxutin mult înseamnă. Eu ma aşteptam să-i ducă vreun ordin ceva, din reflex, dar el uite cum l-a luat din strâns… Hmmm... Interesant, Gherman a coordonat şi această ieşire a lui cu Lavrov în prealabil ori nu? Şi încă ceva, în loc s-o facă pe curcanul (frumos, dar inutil), poate mai simplu e să se retragă din CSI? Aşa cum au de gând s-o facă ucrainenii, de exemplu. De-ar ieşi ei odată, să ne scoată şi pe noi de acolo, de facto. Cam tot aşa cum a fost cu Independenţa în ’91.

 

FUGA-FUGA LA KREMLIN, DOUĂ PĂSĂRI FĂRĂ DE GRIJI. Bizar lucru, dar toţi au treabă la Moscova zilele astea. Şi daca pentru unii acest voiaj este un prilej pentru nişte acte de eroism (mă refer la naţionala Moldovei la fotbal, nu la Timo(f)ti), pentru alţii nu este decât un fel de voiaj până la ştab cu o dare de seamă. Formuzal & Şelin, Petrenco… cunoscută companie.

 

AVEM SECURITATE NAŢIONALĂ: După ce săptămâna trecută SIS anunţa că circa 30 de indivizi dubioşi ar fi fost întorşi înapoi la Moscova, SIS continuă să ne surprindă (de altfel, eu prefer să mă surprindă, nu să mă prindă, deşi după 30/11 se poate să fie şi invers, fără sur). Un oarecare Kaşirin, apoi doi alţi tipi, Andrei Medvedev și Dmitrii Galkin au fost trimişi acasă. Merci şi pentru atâta… Da’ cu Iurivanych în uniformă verde cum facem? Pe ăsta un’ să-l trimitem?

 

C-AŞA AU CHEF! În săptămâna care a trecut, presa a vorbit de două chefuri grandioase. Nuveau-riche-ii noştri îi dau cu serbatul la greu. Ilan Shor face o imenină la Moscova… Mă tem că nu va ieşi BEM-ul din datorii degrabă… La Chişinău toată judecătorimea se adună la o nuntă: Oleg Sternioală s-a însurat. La nuntă totul a fost modest, conform declaraţiilor de venit… Şi nici nu putea fi altfel, căci era şi Oleg Efrim pe acolo, iar de faţă cu ministrul ni-ni…

 

CC ŞI EU: I-o fi pălit fulgerul, deşi n-are cum, forţele speciale nu se iau de instanţele supreme... CC într-un acces de lirism patetic zice: «Curtea a constatat că orientarea spre spaţiul valoric democratic european este un element definitoriu al identităţii constituţionale a Republicii Moldova. Astfel, procesul de integrare europeană a Republicii Moldova nu numai corespunde identităţii constituţionale a Republicii Moldova, ci orice altă orientare contrară este a priori neconstituţională». No, sunt şi eu pro-european, până şi glodul de sub unghiile de la picioare vrea în Europa, adică ce să mai, e european deja!, dar asta nu mă impiedică să-mi păstrez puţinul din raţiunea ce mi-a mai rămas… De tâmpit e tâmpit… De-ar servi la ceva măcar…

 

FOTBALISTICE. Ziceam eu: înainte de a te declara naţionalist, asigură-te că ai o naţională care ştie fotbal. România a remizat cu Ungaria… Rău. Mai ales cu Ungaria. Un ungur imediat s-a arătat disponibil să preia echipa s-o antreneze… Ladislau, dragă, puţin respect pentru ura noastră! Nu poţi aştepta şi tu puţin? Dacă aţi remarcat, pentru România a marcat unul pre nume RUSescu… Dubios. Mâna Moscovei se citeşte până şi pe tricourile fotbaliştilor. Iată moldovenii nu au nimic înscris pe tricouri, de aceea şi au facut… tot un meci nul! Dar la Moscova. Cu cinci jucători care evoluează în campionatul Rusiei şi cu paşaport rusesc în buzunar. Patrioţi adevăraţi! Îmi veţi spune că au făcut-o din interes, să poată juca nestingheriţi şi să primească bani mulţi, dar eu voi pune punct aici pentru a nu deschide subiectul paşapoartelor obţinute «din interes», căci ustură. Ziceam eu: sunt toţi patrioţi şi punctum! În afară de cei cumpăraţi de Moscova. Şi în afară de unguri. Şi în afară de albanezi. Şi în afară de cei care au emigrat (trădătorii!). Şi în afară de… Câţi rămân? Destui pentru un marş? Bun.

 

ŞI POPORUL, CE FACE POPORUL? Păi ce să facă? Lucrează şi trimite bani. Cică Moldova ar fi în top 5 al ţărilor cu ponderea cea mai mare a remitenţelor în PIB… Pesimistă estimare, căci ei zic 25%... BALIVERNE! E cel puţin de 35%! Şi-aici ne fură locul 1, dom’lor! Cum se poate? De trimis bine că trimit, căci preţurile cresc… 4.8% inflaţie în septembrie… Noroc că se mai face din când în când câte-un hram ori ziuă a oraşului… se mai distrează lumea… de fotbal am spus mai sus. Spectacol, puţină pâine… ce mai trebuie?

 

Cam asta am avut a vă spune despre o săptămână care s-a scurs oarecum fotbalistic… Vă doresc una nouă cât mai frumoasă. Şi cât mai puţine noutăţi..., căci „No news - good news”.

Partager cet article

14 octobre 2014 2 14 /10 /octobre /2014 01:13

TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD

 

WHAT THE HELL !!! : E-he-he, fraţilor! A intrat Nobel-ul în români şi îi coseşte cu nemiluita! Ştefan W. Hella luat premiul inventatorului dinamitei şi a explodat newsfeed-ul săptămânii ! In short-list la literatură a fost şi Cărtărescu, dar nu l-a luat el, ci tot un băiat de-al nostru (de-al nostru, de-al nostru, vă zic eu, care trăiesc în Franţa), Patrick Modiano, francez despre care, chiar de nu aţi auzit, să ştiţi că făcea parte – deja ! – din crestomaţiile de literatură franceză din care invăţau bulgarii acum 20 de ani la capitolul „autori contemporani”. Mi-a arătat o colegă bulgăroaică direct în manual. Nobelul cu doza lui de dinamită, dar a mai fost o distincţie care m-a bucurat: Matei Vişniec a devenit Doctor Honoris Causa al Universităţii „Ovidius” din Constanţa. Pe Matei Vişniec am avut fericirea să-l cunosc, să-l ascult, am fost şi la el la Radio, mi-a semnat o carte, chiar am băut şi o ţuica împreună! Aşa că orice veste bună despre Dumnealui mă bucură!

 

Visniec---Vovc.png


 

Toate bune, dar m-am prins la un gând: toate aceste persoane s-au realizat în străinătate... Şi încă ceva: e bine ca cei mai recenţi nobeliaţi români să aibă nume... ne-româneşti. Aşa, să nu li se urce ceva la cap unora mai mult decât se cuvine.


IN MONEY VERITAS!: şi IN VINO oleacă. În Moldova s-a sărbătorit vinul. A fost mai frumos ca de obicei şi s-a băut mai ... nu, s-a băut ca de obicei, cu suflet şi înflăcărare. Patriotic şi apăsat. În toată această inviorare mai nu s-a uitat de ziua profesorului. Adică Leancă nu i-a uitat pe cîţiva din ei, iar pentru bobor şi vinul e destul. Şi la acest capitol, la vin, cei mai ingenioşi, cu un pas înaintea tuturor, rămin a fi vinificatorii de la Purcari. Au lansat un vin nou din trei soiuri de vie: Rară Neagră din Moldova, Bastardo din Crimeea și Saperavi din Georgia. L-au numit „Freedom Blend” (deşi prietenul meu american, când i-am povestit, practic automat a corectat în „Liberty Blend”). În fine, o idee soră cu genialitatea în materie de marketing. Un vin numai bun pentru piaţa Rusiei!


SUNTEM O ŢARĂ IT!: Programul guvernamental de dezvoltare a domeniului IT dă rezultate! Avem hackeri talentaţi care au furat tocmai 13 (cifra dracului) milioane din băncile Moldovei. Primele succese sunt încurăjătoare pentru guvernanţi: în viitorul apropiat, continuând investiţiile în domeniu, hackerii vor putea fi invinuiţi de grindină, secetă, atacuri raider, dilapidare de fonduri publice, deteriorare de drumuri, tăiere de copaci şi dispariţie de spaţii verzi... În fine, proiectul are un potenţial de dezvoltare enorm!


LISTELE CU CLENCI: După ce fiecare partid şi-a făcut şi publicat listele, jurnaliştii (unii) au început să la caute clenciurile. Şi le găsesc. De la fetiţe în bikini şi cu pilotcă (sorry, pentru acei care înţeleg jargonul ăsta vechi) cu note bune la economie până la bandiţi cu dosare penale şi lupte trucate. Hoţi, transfugi, trădători... Şi oameni de treabă... Şi l-a făcut poporul pe politician după chipul şi asemănarea lui... Şi e hilar... Iar alegerile vin... Partidele au acum şi numere de ordine pe liste. Primul pe listă va fi PD. Tu-le-ar mama lor de hackeri! Ei sunt răul pământului, vă ziceam eu!


250 DE TRANSFUGI: Ei cum să faci în ţara asta altfel? Încercaţi să vă imaginaţi: sunteţi un primar de sat şi încercaţi să faceţi bine. Cât mai bine pentru oamenii din sat. Iar de la Guvern se dau „milostenii” doar fidelilor de partid... Eşti în partid – poţi spera ceva de la Dumnezeii locului şi face ceva şi în sat. Nu eşti – te descurci singur. Pentru acei care nu ştiu ce înseamnă integritate dilema respectivă nici nu apare.


KGB ŞI SIS AICi: Aflăm detalii despre identităţile bandiţilor transnistreni care se plimbă vioi prin ţară ca la ei acasă. SIS însă spune că stă de veghe la hotar şi că tocmai 30 de militari nu au trecut graniţa. Te simţi imediat mai protejat nu ştiu cum... Граница на замке !!! враг не пройдет!


 

STATUL ŞI LUKOIL: Adică o companie poate ameninţa un Stat şi pune condiţii? Fiindcă-aşa li-i cheful? Băsescu are dreptate: naţionalizaţi şi punctum! (Dar de ce-o fi tăcând Băsescu şi alţii de genul lui când alte companii în acelaşi stat sau în alte state puneau condiţii?... Atunci am naţionalizat... pierderile acelor companii care azi o duc bine-merci...)


A DA DULCEAŢÂ LA PORCI: Există aşa o expresie în franceză. Eu nu zic că D&C sau Armani sau altceva este „dulceaţă”. Mă doare-n cot. Pentru mine este doar kitch lipsit de gust. La noi un judecător publică poze înconjurat de obiecte din astea. Rămâne-i-ar cu lipsa lui de gust, dar să fii tâmpit chiar într-atât încât să nu înţelegi şi să te expui astfel? Ori pur şi simplu e tupeu şi lipsă totală de bun simţ? Omul ăsta ori e prost de rage, ori îşi bate joc de noi...


PROROCIREA LUI URSCHI: Vă mai aduceţi aminte de vechiul sketch al lui Urschi? Atunci când zicea că are o soluţie sigură cum să-i facă pe toţi moldovenii bogaţi. Pentru el era evident: trebuia doar să-i faci pe toţi, pe rând, deputaţi pe un an-doi... ZdG îi dă dreptate lui Urschi. Tare rău o mai duc sireacii... Şi n-are nimeni cum să le facă ceva. CNI? Nişte vulpoi perfizi puşi să păzească coştereaţa...


BREGAVOTUL: Iată stă Oleg Brega şi încearcă să adune cinstit şi onest 2000 de semnături pentru a candida şi el în Parlament. E bine. Chiar foarte bine. Un adevărat test democratic. Dar ce se întâmplă dacă pentru el votează să zicem vreo 15 – 20 % din alegători? Brega încă nu-i Mr. Smith şi matricea noastră nu-i prevede decât un mandat, oricât de multe voturi nu ar aduna peste pragul de trecere... Interesantă ecuaţie democratică, nu-i aşa?


ŞI POPORUL, CE FACE POPORUL?: Se găteşte de concerte. Gratuite. Aşa crede el, dar în realitate fiecare artist îşi are price-list-ul său. Să zicem ăla care cânta cu atâta patos „veniţi acasă, măi copii” e de acord să cânte şi pentru dracul, arginţi să dea! Apoi cum, măi copii? Veniţi acasă? Eu unul mai stau unde stau. Nu de alta, dar nu prea am chef să plătesc (fie şi à posteriori) concertele lui Mârzenco sau Covali. Poporul mai priveşte fotbal. Moldova a pierdut ieri 1-2. Duminică joacă cu Rusia. De aceea astăzi despre Putin şi „denirojdenia” lui nu voi scrie... Nici despre Ucraina. Care a jucat cu naţionala Belorusiei la Kiev. În timpul meciului suporterii au scandat practic non-stop „Slava Ucrainy! Gheroiam slava!”. Toţi. Inclusiv beloruşii. Următorul campionat e în Franţa. În 2018 e în Rusia. În 1936 JO au avut loc la Berlin. Vom merge? Suedezii nu vor.


Vă doresc o săptămână frumoasă. Şi cât mai puţine noutăţi... căci „No news - good news”. 

 

Partager cet article

6 octobre 2014 1 06 /10 /octobre /2014 14:45

TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD

 

CITIŢI, OAMENI BUNI!: Am să încep cu FILIT. Nu, nu este o greşeală, anume FILIT, nu Filat! Nu prea sunt obişnuit să vin cu veşti bune. Ori că sunt prea puţine, ori că fac parte dintr-o normalitate închipuită de mine şi, respectiv, nu fac parte din categoria noutăţilor… Am să fac totuşi o excepţie: pe 1 octombrie, la Iaşi (e mai aproape decât Bucureştiul) a început Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași! Citiţi, oameni buni! Citiţi cât mai mult, poate veţi vota mai cu cap…

 

LISTELE S-AU COPT: A început şi oficial campania electorală! (căci NEoficial a început demult…)! Partidele publică listele. Cele parlamentare (PCRM, PLDM, PL, PD), cele din parlament (PS, PLR) şi celelalte (gen Usatyi, Antimafia etc.)… Nimic deosebit… De la PL se aştepta o schimbare, dar ea nu a fost făcută până la capăt. PLDM, spre marea noastră surprindere, se lipseşte de Ioniţă. Cine-ar fi putut să creadă?... La PD – ca la PD. Ei se amuză: găsim un kikcboxer în liste – i-au depăşit pe PL-iştii din 2010 cu Vakarciuk! PD-iştii în genere sunt cool: ei ştiu câţi cartofi costă un vot! Totul e planificat. Televiziuni cumpărate, sondaje publicate... Dar cei care m-au supărat cu adevărat sunt PCRM-iştii! Cum aşa, tovarăşi?! S-o puneţi pe primarul de Soroca în faţa primarului de Bălţi? Cum adică să subapreciaţi bastionul de necucerit al comunismului din Moldova?... Ş-apoi sunt şi eu patriot! Panciuk e primarul oraşului în care m-am născut, cum n-ai da! Ceilalţi sunt turişti politici. N-au nimic cu alegătorii. Deocamdată. Pot avea după. Am aflat cu cine merge în alegeri Usatyi... El va fi cu Patria. Aşa-i când slujeşti altă patrie... Dodon trântește un congres în ditamai Palatul Naţional... Dacă-i naţionalist... Ei, şi alte bazaconii...

 

20 MLN PENTRU UN OM BUN: Vreţi 20 de milioane? Mergeţi la Banca de Economii! Acolo totul e simplu şi transparent. Se dau credite pentru dezvoltare de afaceri. Încercaţi! Se dau la toţi cei care întrunesc condiţiile respective: trebuie să ai 1000 de ha de teren, 26 de ani şi să fii un nepot de-al lui Filat. Doar atât.

 

ÎN MOLDOVA SE DAU LUPTE. Pentru bănci. Se spală bani (de unde au ei atâta detergent?...). Se scriu scrisori disperate... Adevărat război...

 

razboi.jpgÎN UCRAINA SE DAU LUPTE. Pentru aeroportul din Doneţk... Lupte grele în care se moare... Unde tancurile trag direct în oameni... Rusia ar fi pierdut deja circa 4.000 de oameni... Comparaţi amploarea: în 10 ani de război în Afganistan s-au pierdut 15.000... Adevărat armistiţiu...

 

ÎNCĂ O ÎNTÂLNIRE: Gherman se întâlneşte cu Lavrov... Cam des. O fi ceva între ei. Mă rog, aşa cred eu. De altfel ce ar avea de discutat? Diversiunile din Odesa? Ori diversiunile din Comrat?...

 

EVENIMENT LA KIEV: A fost ieri seara! La Kiev! Un meci de fotbal în care Dinamo Kiev a învins cu 3:1 pe Steaua Bucureşti. Eu sunt suporter Dinamo Kiev. Fiindcă tata a fost suporter Dinamo Kiev. Uite ăsta zic şi eu eveniment! (Dar tot acolo cică au fost şi Ponta, Leancă, Iaţeniuk şi Poroşenko. Nişte figuranţi.)

 

BANDIŢI LA NOI ACASĂ! KGB-işti transnistreni, înarmaţi, dacă e să credem ştirile, fac ce vor în AIC. În plus, mai bruschează jurnalişti... Cum se poate de înţeles acest lucru?!! Alo, SIS, eu am doar o rugăminte: încercaţi să faceţi acelaşi lucru la Tiraspol. Şi să vă întoarceţi nevătămaţi la Chişinău. După aceea mai discutăm. Inclusiv despre statalitate.

 

ŞI POPORUL? CE FACE POPORUL? Le trimite bani. Tocmai un miliard! Mai mult nu a putut. A încercat el, dar şi aşa a depăşit recordurile. În pofida faptului că i-au mărit cheltuielile! Se mai întâmplă victime... Cum altfel: un popor care se respectă, trebuie să producă şi câte o victimă din când în când. Ca doar aşa e la război...

 

Cam atât...

 

Vă doresc o săptămână frumoasă. Şi cât mai puţine noutăţi... căci „No news – good news”.

 

Origine Imagine

Partager cet article

28 septembre 2014 7 28 /09 /septembre /2014 22:31

TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD

 

FLOWERS OF SCOTLAND : În dimineaţa în care citeaţi ediţia precedentă, cunoşteaţi deja rezultatul referendumului din Scoţia. Cred că, văzut din bojdeuca noastră, rezultatele ne-au bucurat. Nu voi fi ipocrit – nu mi-am dorit să învingă independentiştii. Din varii motive, mai ales că aflam un lucru: cică în Scoţia s-ar fi identificat nişte exploatări potenţiale de gaze naturale... Deci nu a fost decât o afacere de bani?... Dar am fost trist. Pentru scoţienii care, oricât de anacronici nu ar părea, îşi doresc independenţă. Din mândrie naţională, nu din cauza hidrocarburilor. Am fost trist pentru acei care au intonat „Flowers of Scotland” atunci când orchestra cânta „God save the Queen”. Pentru ultimii cavaleri romantici. Pentru că şi astăzi îmi stau în minte versurile lui Robert Burns: „My heart's in the Highlands, my heart is not here; / My heart's in the Highlands a-chasing the deer; / A-chasing the wild-deer, and following the roe, / My heart's in the Highlands wherever I go.”... Şi încă ceva: Scoţienii au pierdut un scrutin (ori nu l-au pierdut: nu are nici cea mai mică importanţă!), dar au câştigat respectul lumii întregi prin felul în care s-a desfăşurat referendumul! Nu ca în alte părţi...

 

CA LA NOI, DE EXEMPLU : 37 de feţi-logofeţi (şi logo-fetiţe, dacă e să respectăm paritatea) au vrut referendum. Toată lumea a rămas trăsnită, inclusiv CC, care, în mod previzibil, a respins iniţiativa. Filat zice că Tănase nu ştie Constituţie uitând că tot el, Filat (ori partidul său, dar vorba lui Mayakovski: „мы говорим Ленин, подразумеваем - партия, мы говорим партия, подразумеваем - Ленин.”), îl înainta pe Tănase la această funcţie acum câţiva ani anume pentru că ştie Constituţie. Nu ştiu ce ştiu altii, dar eu încă nu am uitat bătaia de joc de toate instituţiile statului care a urmat după Huntergate în 2013. (Cred că atunci, în decurs de câteva săptămâni, numai monarhie nu am fost…) Apucăturile vechi se uită greu ?

 

GHICI GHICITOAREA MEA: Un înalt demnitar al unui stat străin vine într-o ţară si se implică direct în campania electorală a unui partid rostind discursuri înflăcărate. Întrebare: despre cine am scris eu acum? Variante: 1) Rogozin la Chişinău; 2) Leancă la Bucureşti. Exagerez? Bineînţeles... M-au făcut să râd toate discuţiile astea despre faptul că un partid de dreapta face campanie pentru un partid de stânga (de parcă noţiunile respective mai valoreaza ceva în epoca clientelismului total!), despre răzvrătirea lui Leancă împotriva lui Filat (ori invers)... Un Prim Ministru nu face campanie electorală într-un stat vecin (fie şi prietenesc ori chiar frăţesc)! Sunt elemente din igiena elementară diplomatică... Leancă ar trebui să ştie asta. Ori la MGIMO se învaţă altceva?

 

NEW – VASIUKI: Nu are Ilf & Petrov nicio atribuţie la Ucraina actuală. Şi la drept vorbind, ar trebui spus New-Transnistria. Putin a învins în războiul cu Ucraina. Cel puţin şi la a doua fază a lui. Novorossia va organiza alegeri după o săptămână de la alegerile parlamentare în Ucraina. Americanii arme ucrainenilor nu le dau, se fac bilanţuri (se număra morţii), se întăresc hotarele pentru a limita stricăciunile... Rusia face acelaşi lucru. Pe termen lung s-a mai vedea... Lucrurile nu pot să se schimbe decât din Rusia, din interior.

 

la-riviere-et-le-torrent.pngPRIETENII: Lukashenko vine la Chişinău. Oficial, la invitaţia lui Timofti. Lukashenko laudă vinurile. Eu totuşi sunt curios, suntem noi acei care căutăm pieţe de desfacere, ori (ar trebui să luăm în calcul şi această posibilitate) Rusia caută furnizori pentru piaţa lor internă prin Belorusia? Oricum, să-l ai pe mustăcios printre prieteni nu-i prea onorabil în zilele de azi. Embargourile ruseşti sunt la fel de previzibile precum zăpada pe timp de iarnă, dar la fel precum zăpada, întotdeauna ne iau prin surprindere... S-ar fi putut, de exemplu, introduce în patru ani standarde europene, dar noi continuăm să folosim GOST-uri sovietice... Acum ne milogim la Lukashenko...

 

PARLAMENTUL A PLECAT ÎN VACANŢĂ: E din categoria No Comments... Gata, ei au obosit... s-au dus să facă campanie electorală. Fraţilor, poate vă suspendaţi şi salariile?

 

VORONIN: În sfârşit intră şi băbacu în campanie! Dodon sare la el cu lătratul. Recunosc, mi-a fost dor... Uite-acu chiar ne vom veseli. Ş-apoi, pentru echilibru trebuia să vină şi el să mai tulbure apele, nu de alta, dar se mănâncă doar „pro-europenii” şi nu-i bine. Acum încep şi „pro-UVamaliştii”. Fain! Show must go on!

 

ŞI POPORUL, CE FACE POPORUL? Păi ce să facă? Ca de obicei: este călcat în picioare, mai precis cu roţile. Este călcat cu mercedesuri bătute cu cristale Swarowski.

Cam astea am vrut să vă spun... Nu uitaţi să vă faceţi cruce după ce citiţi acest text, căci în viziunea BOM, presa e o lucrare diavolească. Bine, eu nu sunt chiar presă, dar mai ştii? Nu vă jucaţi cu focul.

Vă doresc o săptămână frumoasă. Şi cât mai puţine noutăţi... căci „No news - good news”. 

Partager cet article

21 septembre 2014 7 21 /09 /septembre /2014 19:45

TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD

 

adevarul.jpg

 

TIR-LIR-LIR-LIR: Usatyi o aduce pe Rotaru în Moldova pentru a susţine cauza Rusiei. În Rusia însă Rotaru are probleme fiindcă a fost văzută susţinînd Maidan-ul, mişcare considerată anti-Putin, prin extensie. Chirtoacă, proeuropeanul, îi dă însemnele de ”Cetățean de Onoare”al municipiului Chișinău (acordate de Consiliul Municipal anul trecut) şi mai nu-i face o declaraţie de dragoste în toată legea. Dodon îl aduce pe Kobzon, care se pupă cu duşmanu-i de moarte, Voronin. Kobzon este o persoană careia îi este interzis accesul în mai multe ţări europene şi în SUA. Dar Moldova nu-i Europa ! Mai înţelege careva ceva ?


DA VĂ-NTREABĂ CAREVA ?!: Ponta zice că Unirea va fi în 4 ani. (să zici că e plagiat de la Băsescu, nu alta). Putin îi răspunde: « Ty nas na ponty ne beri, Ponta» şi zice ca în 2 zile e gata să discute calendarul la Bucureşti, călare pe tanc. „Alio, paţani, da pe noi ne întrebaţi ?” „Închide-ţi-vă fLeanca ! Ne ocupăm noi şi de voi ! Mai târziu…”


MÂNA MOSCOVEI : ZdG scrie despre averile lui Cantarean. Analiştii strigă că e Mâna Moscovei. ZdG scrie despre Marchel. Analiştii tac. Îşi caută mânile, pe semne. Sau Moscova pe hartă. Între timp, gagica cu părul oxigenat descoperă că este măritată. După asta descoperă că are doi bărbaţi. După asta descoperă ca are rude sus-plasate. Prea multe descoperiri într-o săptămână pentru o fire inocentă…


MÂNA MOSCOVEI, CEA REALĂ: În timp ce analiştii îşi caută mânile pe sub masă şi în fustele blondelor, Rusia taie din livrările de gaz spre România. Că doar nu credeaţi că vom putea cumpăra gaz rusesc de la români ?... Iar Moldova Gaz (alias GazProm) nu vrea să-şi spurce ţevile cu gaz de la « fascişti ». Putem face câte o conductă de gaz peste Prut la fiecare 100 m. Degeaba ! Noi în Moldova reţea de distribuţie nu avem! Poate o re-naţionalizare ceva ? Glumiţi ? Ce-s cu ideile astea totalitariste ?


A LA GUERRE COMME A LA GUERRE : China zice : « Vrem şi noi la discotecă ! » şi adoptă o lege după modelul Rusiei cu gândul la… Rusia evident. Francezii continuă să le construiască Mistralul. Poroşenko le dă autonomie, iar ruşii îşi consolidează poziţiile în Donbas şi le trimit până şi avioane. Acum ucrainenii fumează nervos trabucuri, dar pot folosi BUK-uri fără grijă, daca au din astea, desigur. Transnistrenii se pregătesc să treacă Nistrul. Poate se găseşte cineva să le zică că Ucraina e în partea cealaltă ? Ori poate ar trebui să-l ascultăm pe americanul cela care zice că noi deja suntem în război ? Dar cine să-l asculte ? N-are cine, căci ai noştri califi şi viziri au feciori de plasat, bănci de prădat, congrese, negocieri şi alte lucruri importante pentru nărod de isprăvit


APROPO, DESPRE BĂNCI : Ioniţa zice că Filat fură. Filat zice că Ioniţă minte. CNA se auto-sesizeză... (ooo! al cui este CNA-ul conform algoritmului?) Leancă zice că judecata va decide care minte şi care fură. La Victoria Banc e scandal… Acolo în genere nimeni nu mai înţelege cine minte şi cine fură… Important este că funcţionează judecăţile şi se iau decizii executorii. Foarte operativ se mai iau.


D’-ALE PARTIDELOR : PL îşi alege… staţi puţin, aţi spus « alege » ? Poate căutăm în dicţionar sensul cuvântului alege?... PLDM şi PLR vor referendum în ziua scrutinului. « Cu această ocazie aflăm că 37 de deputați din Parlamentul Republicii Moldova n-au habar de Codul Electoral », dixit Alexandru Lupuşor pe Facebook. PD-iştii trag o raită pînă la Bucureşti, să mai stea de vorbă cu Ponta, de unde se întorc cu un mare Adevăr... În condiţiile în care noi nu avem o lege privind finanţarea partidelor politice, apare un articol interesant despre veniturile lor: PLDM – 6 mln; PD – 4,8 mln; Socialiştii lui Dodon -3,5 mln; PCRM – 1,8 mln; PL – 0,291 mln. Dacă e să ne jucăm de-a aritmetica şi să calculăm cât costă un procent (cf. sondajul acesta) al intenţiilor de vot la ziua de azi, atunci avem : PD – 436.363 lei pentru un procent ; PS – 388.888 lei ; PLDM – 300.000 lei pentru un procent ; PCRM – 54.545 lei procentul ; PL – 29.100 lei . Dar astea sunt jocuri. Concluziile le faceţi singuri.


A MURIT ADEVĂRUL! : Adevărul o fi la fundul mării de cînd hăul cam pe-acolo pe unde stă si dreptatea, dar uite că ziarul cu acelaşi nume a trecut la Plahotniuk şi a murit abia acum... Fosta echipă a demisionat. Cu un Adevăr mai puţin...


CREŞTEM PLAT: Cică ar trebui să fim bucuroşi: economia noastră creşte! Dar dacă e sa răscolim niţel, atunci putem găsi şi aşa un grafic (vezi aici)... Cam plată evoluţia, nu? Dacă ar fi să avem o creştere pe care am fi datorat-o unor politici voluntariste şi acţiuni exemplare ale guvernanţilor, curba noastrăar trebui să aibă o evoluţie mai bună decât media regională. Or, ea urmează trend-ul din zonă, dacă nu este chiar inferioară... Creşte economia în zonă – creştem şi noi puţin... Nu creşte... ei, ce-ai să-i faci? E criză...


ŞI POPORUL? CE FACE POPORUL? Păi ce să facă? Se descurcă cum poate... Care cerşesc, care fură lichior, care fură motoare... Nu, eu nu sunt catastrofist sau aş avea o opinie rea despre co-naţionalii mei. Dimpotrivă! Dar îmi simt spaţiul informaţional invadat de „istorii de succes” şi „leadershipuri” de tot felul... Şi atunci îmi vine a vă spune că există şi altfel de soarte... Şi emigraţi avem de toate felurile. Interesant, ăştia care fură tot se numesc „diasporă”? În rest, moldovenii se ţin de sporturile lor naţionale: fac măligă, fac nunţi şi cumătrii... Nunta-i nuntă! Se fac nunţi şi pe Skype!... Numai că şi aici ne fură... Dacă nu ai noştri, atunci străinii...


Cam astea au fost, dragii mei.. A fost o săptămână care a dat startul bufonadei electorale. Acu fiţi cu ochii în patru! Să vedeţi ce-o să ne mai distrăm! Dacă nu dă cineva peste noi să ne elibereze, bineînţeles...


Vă doresc o săptămână frumoasă. Şi cât mai puţine noutăţi... căci „No news - good news”...

Partager cet article

15 septembre 2014 1 15 /09 /septembre /2014 00:41

(TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD)

cronici-martiene.jpg

ÎMPĂCAT: Nu ştiam. Aveam dubii din ce în ce mai mari. Îmi făceam griji. Chiar intrasem în panică la un moment dat. (Eu, fire uşor impresionabilă şi credulă, mă lăsam amăgit de declaraţiile unui Prim-Ministru care zice ca nu vrea în NATO şi, chiar mai rău, îmi răspunde personal că nu este oportun să ieşim din componenţa CSI) Dar astea au fost până duminica trecută. Căci mi s-a spus: « PLDM pentru Europa » şi aşa mi s-a aşternut o pace pe suflet!… PLDM fiind un partid de opoziţie, cu siguranţă va face ca lucrurile să se schimbe, dacă câştigă alegerile. Chiar aşa, de acum înainte ştiu ce am de făcut : să-i aleg şi să-i las să decidă! Aşa cum vor şi acei cărora le datorăm tot binele care dă peste noi, inclusiv drumurile. Diacov, Plahotniuk, Lupu şi gaşca plătesc, pe semne, impozitele în SUA dacă e să credem panourile afişate de-a lungul drumurilor noi-nouţe… Aşa că sa şi-o-nchidă Petrenco ! Ulinici a plătit impozite în State pentru casa ceea din Franţa. Totul e bătut în cuie. Din acelea lungi cu care se bate capacul la coşciug. „Mai pe scurt”, să şi-o’nchidă şi acei care insinuează precum că nu ar fi fost legal. Cum adică ? Usatyi are un an de când e în campanie deschisă, Dodon îl aduce pe ăla cu „Эскадрон моих мыслей шальных”... Şi de ce adicătelea ai noştri nu ar avea dreptul la un meeting din când în când?!


ŞI TU, BRUTUS? „Poşta Moldovei”, instituţie publică, distribuie împreună cu „Ziarul Naţional” şi „Ziarul de Gardă” câte o fiţuică electorală de-a lui Usatyi... Nu zic, au şi bandiţii dreptul să folosească serviciile poştale, dar ce au cu asta aceste două publicaţii? Operaţiune de discreditare? Ori statul îl promovează astfel pe Usatyi?


FAR-WEST: Săptămâna trecută „Ziarul de Gardă” publica un material despre averile lui Valdimir. Au fost sunaţi şi ameninţaţi de un oarecare Ibraghimov... Popa are krîshă banditească?


FAR-WEST²: La Durleşti s-au tras focuri. Au fost răniţi. Habar n-am cine are dreptate... Eram să zic că se va descurca justiţia, dar într-o ţară în care justiţia nu serveşte decât pentru a spăla bani, lumea îşi face dreptate cu arma de vânătoare...


IMPOZITE : La francezi un secretar de stat şi soţia dumnealui sunt literalmente măturaţi din funcţiile ocupate pentru că au « uitat » să plătească impozitele. La noi, presa publică nişte liste de plată de milioane ale lui Oleg Voronin, publică albume întregi cu palate înalte şi luxoase, se dezvăluie poze cu vile în Franţa şi … nimic. Ziceam eu – ai noştri plătesc impozite în SUA !


SHOR ATOTPUTERNICUL: Îl aveam pe pe Voronin, pe Plahotniuk/Ulinici, pe Stati, pe Filat... Acum iată-l pe Shor. Cică vrea să cumpere încă o bancă. Cică este deja cu laba pe Aeroport... Se coagulează o haită pe măsură... Ăştia avansează metodic şi energic, dar la Drăguţan nici ceasul nu merge... Hai ziceţi-ne repejor, de pe-acum, cine este următorul? Poate Vaja Jhashi ? Ori ăsta-i „băiet de-al nostru”?


MOLDOVA, AI ŞI TU SANCŢIUNI! UE şi SUA înăspresc sancţiunile împotriva Rusiei. Şi împotriva Moldovei! Cum? Banca care a cumpărat BEM este în „black-list”. Ah, ce tranzacţie reuşită a mai fost! Am salvat ţara, fraţilor!


BANI PE FOC: Europa ne dă 10 mln. pentru ca să avem cu ce face focul la iarnă... Eu le-aş da un sfat europenilor: nu le daţi! Adică să le daţi, dar nu cum le-am dat şi noi atunci când s-a „tras gaz” pe la lume (pentru fiecare conectare gospodarii achitau sume destul de cochete). Ulterior, reţeaua construită pe banii oamenilor a ajuns pe mâna Gazpromului... Eu zic să le cereţi un titlu de proprietate ceva pe gazoduct de pe acum!


SCHIMB DE AMABILITĂŢI: România ne dă microbuze pentru şcoli, ne trage apă potabilă... Noi în schimb le dăm... taxe. „Fashizm ne proidet!, bliati...”...


OMULEŢII VERZI: Nu, nu sunt marţieni. Şi nici Moş Ion n-a fost în cosmos... E grav. Fără glume! Rusia recrutează mercenari în Moldova. Eu am aflat-o astă vară. În presă apare abia acum. Se vorbeşte despre Comrat. Eu ştiu că există recrutori şi la Drochia. Probabil şi în alte localităţi. A trebuit să ne pişte Ucraina de fund ca să avem o reacţie?!!! Cavalerul ăla pe cal Bălan zice că SI controlează totul... Ei, nu mai spune?! Vezi, că ar trebui, dacă e să fim oneşti, să te lepezei de al doilea „S” ori să-i mai adaugi vre-o şapte să iasă un fel de „Ssssssss...” (şi cu degetul arătător la gură drept siglă a instituţiei)... Atunci ar mai rămâne să ne lămurim pe cine informezi şi atât. Ceea ce nu zice presa este recompensa care se oferă recruţilor. V-o spun eu: paşaport rusesc. Pentru unul românesc e nevoie de dosare şi luni de aşteptare, plus ceva bani... Pentru unul rusesc - doar să participi la un cantonament militar. Restul, inclusiv spălarea de creier, este asigurat.


PACIFICATORII: Poroşenko zice că ruşii se retrag din Ucraina. Armistiţiul parcă e respectat. Ce se întâmplă? Au funcţionat sancţiunile? Minte Poroşenko? Putin a obţinut ce şi-a dorit? Toate sunt posibile. Inclusiv ar trebui luat în calcul faptul că China a concentrat trupe la frontiera cu Rusia. Simplu şi eficient! „Против лома нет приема, если нет другого лома.”


ŞI POPORUL, CE FACE POPORUL? Păi ce să facă, sireacul (iată şi nemţii ne arată cu degetul, cică am cheltui cel mai puţin)?... Moare cu încetul. În Africa săracii mor de Ebola... La noi – de Antrax... Aici şi molimele sunt cu nume de Siberia... Şi cum să nu mori dacă te lecuiesc, să am iertare, băgându-ţi sârme în c...r? Mori de ruşine dacă nu de altceva...


Cam atât. A fost o săptămână cutremurătoare. De 5.2 baluri pe scara Richter. Adică se putea şi mai rău, dar, cum n-ai da, zguduie.


Vă doresc o săptămână frumoasă. Şi cu cât mai puţine noutăţi... căci „No news - good news”...

Partager cet article

11 septembre 2014 4 11 /09 /septembre /2014 00:38

TEXT SCRIS PENTRU STIRIPOZITIVE.EU

 

10_franta-01.jpg

 

1. Politeţea: Bineînteles, pentru persoane de alde noi, crescuţi în alte medii şi deprinşi cu o anumită francheţe în relaţiile cu alţii, politeţea francezilor poate să ne pară excesivă şi chiar soră cu ipocrizia, dar, în primul rând, nu este aşa şi, în al doilea rând, e mult mai plăcut, iar viaţa - mult mai frumoasă atunci când, intrând într-un comerţ, de exemplu, sau atunci când întâlneşti un vecin la scara blocului ţi se spune „bonjour"; eşti mai îngăduitor atunci când, îmbrâncit din greşeală, ţi se spune „pardon", decât atunci când lumea trece ursuz pe alături. Vorba cântecului din copilărie: „От улыбки станет всем светлей". Sau la Dovlatov („Филиал"): „Здесь вас могут ограбить. Однако дверью перед вашей физиономией не хлопнут. А это, я считаю, главное."

 

2. Lectura: Francezii citesc. Şi citesc mult. Puţin contează dacă citesc „Da Vinci code" sau din Foucault, sau pur şi simplu „L'Équipe". Dar ei citesc. Şi asta inspiră încredere pentru viitorul acestei ţări. Când intri în metroul parizian şi vezi oameni cu cartea în faţă, te simţi mai sigur nu ştiu cum.

 

3. Toleranţa: Puţin contează ce criterii le-am lua în consideraţie. Toleranţa vis-à-vis de concetăţeni, de cei din jur, este o normă în societatea franceză. E ceva mai puternic decât o simplă „corectitudine politică". Chiar şi cel mai de lepădat potlogar nu va îndrăzni, într-un spaţiu public, să vină cu consideraţii rasiste sau homofobe... Toleranţa a devenit o normă de igienă socială care permite o convieţuire pasnică a tuturor şi permite ca societatea să-şi concentreze eforturile în domenii creatoare de valori, nu să-şi risipească energiile în ură şi confruntări sterile. Tot la acest capitol aş adăuga şi laicitatea obligatorie în toate instituţiile statului, inclusiv în şcoală.

 

4. Reţeaua de transport public: Nu cunosc o altă ţară în care poţi cu atâta uşurinţă să te lipseşti de maşină. În special în Regiunea pariziană. Poate din această cauză la cei 37 de ani ai mei nu am nici maşină şi nici permis? Şi nu le simt lipsa decât atunci când vin în Moldova... 


5. Valorizarea produselor naţionale: Brînzeturile şi vinurile franceze sunt cunoscute în toată lumea. Dar evlavia pe care o au francezii faţă de propriile tradiţii în domeniul produselor alimentare este extraordinară! Grija pe care o au autorităţile pentru perpetuarea tradiţiilor în acest domeniu este de invidiat. AOC-euri (Apelaţii de Origine Controlată) există mai pentru toate tipurile de produse: de la unt la prune uscate! Dacă vedeţi ceva cu eticheta „Produs în Franţa" şi dacă mai vedeţi şi un A.O.C. pe ea, nu ezitaţi: va fi un produs sănătos, calitativ şi ... gustos! Aş menţiona aici şi o tradiţie gastronomică fără pereche! 


6. Incoruptibilitatea funcţionarilor: Ar fi naiv să spun că nu există corupţie în Franţa. Există şi probabil Franţa nu este ţara care ar avea legitimitate să dea lecţii la acest capitol. Dar este IMPOSIBIL să mituieşti un agent de stat! Să dai mită la poliţist, controlor, profesor, etc. etc... Genul de corupţie care ne macină pe noi şi de care nu reuşim să scăpăm... 


7. Sistemul de protecţie al sănătăţii: Cu toate criticile aduse sistemului francez (cu care în mare parte aş putea fi de acord), ştiţi cît m-a costat naşterea celor doi copii ai mei? 0 Euros, 0 Cenţi! Şi atitudinea, calitatea prestaţiilor medicale au fost impecabile. Comparaţi... In extenso s-ar cuveni să vorbesc şi despre sistemul de protecţie socială şi cel al învăţămîntului. 


8. Respectul principiilor democratice: Am participat acum câţiva ani la numărarea buletinelor într-un birou de vot francez (care, aici, se face de către cetăţeni simpli, dintre alegători voluntari, sub egida reprezentanţilor oficiali ai biroului de vot). Am fost surprins de responsabilitatea şi onestitatea cetăţenilor... Am mai auzit de la alţii ce certuri pot exista (chiar am fost şi membru al Biroului de vot de la Paris în 2010) în Moldova... Am avut multe de gândit... 


9. Colectarea impozitelor: Nimic nu este perfect... Dar în Franţa ferească sfântul să nu plateşti impozitele la timp sau să trişezi! Dacă ajungi pe mâna unui controlor fiscal şi el îţi găseşte ceva (venituri dosite, fraude, etc., etc.), rămâi în pielea goală şi mai faci şi puşcărie. Se poate discuta legea şi suma impozitului. Dar astea sunt discuţii de alt nivel şi se duc în modul cel mai democratic, cu dezbateri publice, uneori mişcări sociale importante... Atunci când vezi luxul opulent al castelelor la Chişinău şi lamentările constante despre lipsa veniturilor la buget, îţi pui întrebări... 


10. Politica culturală: Franţa insistă mult pe noţiunea de „excepţie culturală" pastrându-şi dreptul de a subvenţiona masiv sau de a adopta politici (calificate uneori drept „protecţioniste" de alţii) specifice în mai toate domeniile culturale. TVA-ul la cărţi, spre exemplu este de doar 5,5%. Drept rezultat, valoarea adăugată a produselor culturale contribuie cu 3,2 % la PIB (2011), iar industriile asociate generează aprx. 670 000 de locuri de muncă. Despre importanţa culturii pentru societate în alţi termeni, mai general-umanişti, nu cred că este necesar să mai scriu...

 

Aş putea să mai adaug multe. Sunt mândru că locuiesc în această ţară. Cu toate problemele şi metehnele ei, dar aici, în Franţa, mă simt bine şi mi-aş dori mult ca cealaltă casă a mea, prima şi atît de dragă, Republica Moldova, să integreze familia statelor europene. Şi atunci vom avea o casă comună! Vom fi toţi ACASĂ la noi!

Partager cet article

7 septembre 2014 7 07 /09 /septembre /2014 01:21

TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD

 

VVcuEGP.jpgDESPRE CĂRŢI : În această săptămână Facebook-ul a vuit şi s-au tot făcut liste cu 10 cărţi memorabile, excepţionale, care ar fi marcat viaţa etc., etc. Am făcut şi eu o listă din cărţile care le consider importante, alese din acelea pe care le-am citit. Pe bune. Să mor eu, dacă nu-i aşa ! Dar tot în această săptămână a avut loc şi Salonul Internaţional de Carte la Chişinău. Oare care să-i fi fost audienţa ? Nu pot să spun nimic despre SIC, dar ştiu că pe 4 august curent, atunci când Emilian Galaicu-Păun lansa o invitaţie pe acelaşi Facebook pentru ca lumea să vină să citească din Eugen Cioclea şi încă mai oferea şi o reducere semnificativă la un volum (mde, comerciant perfid, Emilian-ăsta) nu au fost decât… cinci persoane ! Subsemnatul şi încă două feţe luminate + Emilian + o domniţă-fotograf. Ah da, uitam de vânzătoarea din librărie… Deci, 6 per total. Şi încă ceva : de fiecare dată când am intrat într-o librărie astă vară în Moldova (cu o singură excepţie) am huzurit ! Cum să nu te simţi în apele tale, atunci când eşti singurul client şi ai tot timpul angajaţilor la dispoziţie? (Mai rău că nu ai cărţile pe care le doreşti, dar asta e o altă mâncare de peşte...) Hei, fraţilor, apoi cum stăm totuşi cu cetitul ? Cetim? sau…


VLĂDÎCA-BUSINESSMANU’ VS. EUROPA: Tot în această săptămână Sinodul aşa numitei Biserici Ordodoxe a Moldovei (inşi de alde Vladimir şi Marchel) semnează o declaraţie în care denunţă orientarea pro-europeană a Moldovei. Citez: “Anume acestea sunt marile pericole care ar putea să distrugă o întreagă civilizație ortodoxă, din a cărei plinătate facem parte și noi și pe care avem datoria să o apărăm”.


Dar zic „stop”!, vă rog să ţineţi minte bine acest fragment, însă aici nu pot merge mai departe înainte de a vorbi despre altceva.


UCRAINA: Lucrurile au luat o întorsătură extrem de periculoasă pentru ucraineni. Rusia a deschis „al doilea front” băgând fără nicio sinchiseală şi fandoseală în luptă tehnică şi artilerie grea, au încercuit unităţi importante militare ucrainene, au pus stăpânire pe aeroportul din Luhansk, au ajuns până sub Mariupol... Putin a obţinut ce şi-a dorit: a creat un subiect cu care trebuie să negociezi, de facto recunoscându-i legitimitatea (căci, după cum se ştie, cu teroriştii nu se negociează)... Transnistrizarea Ucrainei e pe cale să reuşească...


A PROPOS, DESPRE PUTIN: Ascultam săptămâna trecută un reportaj-radio (fireşte, la un post de radio francez) de la campionatul mondial de judo care a avut loc la Celiabinsc, în Rusia. Francezii aşteptau medalia de aur a super-mega campionului lor, inegalabilul Teddy Riner. La un moment dat în sală a intrat Putin. A fost ovaţionat de toată lumea. Putin a luat un copilaş în brate. Paza lui Putin a calicit o doamnă în fotoliu rulant. Comentatorul nu găsea altceva să zică decât „Este halucinant ce se întâmplă, fantasmagoric... suprarealist...”. Şocul lui nu înseamnă decât un lucru pentru mine: europenii încă nu au înţeles ce se întâmplă în Rusia şi ce vine peste ei... Jurnalistul cela se pare că înţelegea în direct...


„MISTRAL” ÎN RUSIA ÎNCĂ NU AJUNGE: Înainte de conflictul ucrainean Putin comanda (pe bani grei şi cu penalităţi la contract destul de mari în caz de nerespectare a clauzelor) de la francezi nişte nave militare de care, de facto, nu prea are nevoie... Francezii se simt nevoiţi să anuleze comanda. Ruşii râd. În contract scrie 1 mlrd. pentru nerespectarea termenului de livrare.


VLĂDÎCA-BUSINESSMANU’ VS. EUROPA (Continuare): Aşa deci, în contextul celor de mai sus, BOM vine cu „BOMba” lor... Previzibil şi jegos... De parcă nu ştie lumea de la ce masă mănâncă Nicolae Cantarean şi episcopul Merchel... Ptfu, că am greşit, iertată să-mi fie dislexigermania... Marchel voiam să zic. Aceiaşi Marchel şi Vladimir care defilau de 9 mai la Bălţi la paradă cu Voronin în aceeaşi linie. Iar dacă consideraţi că Vladimir-Cantarean ar fi un adevărat Kantaria al ortodoxiei, căutaţi Ziarul de Gardă unde este publicat un suculent dosar despre afacerile Mitropolitului... Toate extrem de spirituale.


ACUM ŞI TELEVIZIUNE: Tot în această săptămână aflam că tocmai două posturi de televiziune, EuroTV şi Alt TV trec pe mâna lui Ilan Shor, şi că vor avea drept (e)misiune de a-l promova pe Renato Usatîi. Tot Ilan Shor este şi unul din acei care au pus laba pe BEM. Tot Ilan Shor este tipul care îşi făcea nunta în chiar tocmai incinta Parlamentului, drept că pe atunci era doar una temporară (de altfel, noroc de acea nuntă, căci astfel a ieşit din umbră). Bârfele urbei spun că Ilan Shor este un apropiat al lui Putin... Cum zicea nenică acela? „Este halucinant ce se întâmplă, fantasmagoric... suprarealist...” În acelaşi timp, pe întinsurile meleagului moldav zboară frivol doar undele a trei posturi: Moldova 1, Prime si 2 +... Doar Moldova 1 este pro-europeană. Celelalte două (care cică ar fi ale lui Plahotniuc) – un fel de ALTe televiziuni...


PREGĂTIREA TERENULUI?: Mai deunăzi apărea pe ria.ru o „ştire” foarte bine ambalată cu infografie cu tot. Articolul pretinde că în Moldova ar exista baze NATO... Dezinformare cu un artificiu întreg de procedee: subtilităţi lingvistice, un amestec întreg de noţiuni: ONG-uri, centre de documentare, etc., etc... Ce contează din moment ce există titlul şi sigla NATO?...


GAURI NEGRE: Veaceslav Negruţă vine şi el cu o noutate neagră de la care ţi se face negru în faţa ochilor... Cică Guvernul ar fi creat o gaură de 8.5 mlrd. Exact precum au făcut-o comuniştii acum cinci ani... Înainte de a ceda puterea...


ŞI POPORUL? CE FACE POPORUL?: Acei care au bani, se distrează pe la festivaluri şi congrese. Mănincă plăcinţele, „beu jin” şi ascultă muzică frumoasă... Acei care nu au bani, fac puşcărie... Căci zice o vorbă (ne)înţeleaptă din bătrâni: „La cel sărac şi mâţa-i curvă”. Nu ştiu cum stau ei cu mâţele, dar faptul că un tip a fost băgat la răcoare pentru că nu a achitat poliţa de asigurare medicală e o certitudine. Ar mai fi cică încă vreo 71 de inşi insolvabili la rând... Să-ţi pui dinţii pe poliţă, nu alta...


„0” : La Chişinău a fost Rogozin şi şi-a bătut joc de noi, în stilul lui. Noi am răbdat, căci ruşii, iarăşi în bătaie de joc, căci altfel nu ai cum înţelege, l-au pus şef de comisie pentru reglamentarea problemelor cu Moldova... = -1 . La Chişinău au fost Miniştrii de Externe ai ţărilor UE. Ceva au discutat, ceva poate chiar şi au hotărit, probabil şi ei „au băut jin”... Frumooooos!!! = +1. Rezultat: +1-1=0...


Cam atât... ar mai fi de comentat câteva prostii, au fost şi două-trei noutăţi(cele) bune, dar pun punct. Dacă aş fi să aleg un motto al acestei săptămâni, l-aş pune pe cel al jurnalistului francez de la Celiabinsk: „Este halucinant ce se întâmplă! Fantasmagoric... Suprarealist...”.


Vă doresc o săptămână frumoasă. Şi cât mai puţine noutăţi... căci „No news – good news”... 

Partager cet article

27 août 2014 3 27 /08 /août /2014 00:04

TEXT SCRIS PENTRU PLATZFORMA.MD

 

 

Depuis 1933 je sais – ce dont je me doutais depuis longtemps mais que je ne voulais pas admettre – que, partout, dresser les gens à être ainsi plus peuple qu’ailleurs* est chose facile; et je sais aussi que dans le psychisme de tout être cultivé se trouve une couche de l’âme très „peuple”. Tout ce que je sais sur la duperie, toute mon attention critique ne me sont, à un moment donné, d’aucun secours. A chaque instant, le mensonge imprimé peut me terrasser, s’il m’environne de toutes part et si, dans mon entourage, de moins en moins de gens y résistent en lui opposant doute. Victor Klemperer, LTI, La langue du III Reich, (Albin Michel, 1996, p.289) (1.)

 

Poetul este sclav… În orice epocă, dacă nu este revoltat – dar atunci riscă o moarte rapidă, ca a unui gladiator, a unui martir –, depinde de un mecena, iar dacă acel mecena este tiran… Ion Vianu, Amor intellectualis: romanul unei educaţii, (Polirom, 2011, p.258)

 

Îmi aduc aminte cînd, în 2011, apărea la Paris, la editura Denoël, o carte de Benoît Rayski, „Le bordel de Soroca”(2.)… Cartea este despre un epizod tragic (încă unul…) din istoria noastră a tuturor. Pe timpul războiului, la Soroca ar fi existat un bordel unde se aduceau cu forţa fete evreice pentru a satisface „nevoile” soldaţilor nazişti… După 15 zile erau considerate „uzate” şi duse la Nistru pentru a fi împuşcate, iar în locul lor se aduceau altele…

 

Nişte „patrioţi” de-ai noştri s-au arătat extrem de scandalizaţi pe atunci şi au lansat nişte soiuri de petiţii, au început a colecta semnături, i-au scris şi autorului scrisori vehemente: cum de îndrăzneşte el să ponegrească ţara noastră atît de curată şi de neprihănită şi să prezinte lumii o faţetă care ne-ar umili într-atît?!

 

Îmi mai aduc aminte că am întrebat atunci această lume belicoasă cînd am primit şi eu „petiţia” spre semnare dacă a citit careva cartea… Nu o citise nimeni!!!… Dar semnaseră cu hurta scrisoarea… Eu nu am semnat hîrtia respectivă, ci am comandat cartea.

 

Eu nu ştiu şi nu am posibilitatea să verific dacă acel bordel a existat cu adevărat, deşi nu m-ar mira… Corect ar fi, dacă tot doreşti să demonstrezi că autorul ar fi un impostor, s-o citeşti, după aia să verifici exactitatea celor citite în surse istoriografice de încredere şi doar apoi, cu probe justificative…

 

În schimb, eu ştiu că în pădurea de lîngă Cosăuţi a existat un soi de ghetto unde au fost mînaţi evrei… Habar n-am dacă există documente despre acel loc. Eu o ştiu din povestirea unui martor ocular, care a fost la faţa locului, care i-a văzut murind acolo de foame, trăind în corturi de pînză în mijlocul pădurii, care a văzut groapa comună cu zeci de cadavre, deschisă şi strigătoare la cer şi care aştepta să se umple pentru a fi astupată… Acel martor ocular, pe atunci fetişcană tînără, a fugit de groază acasă, aruncînd la pămînt merindele pe care le ducea într-acolo pentru a le schimba pe ceva la evrei, căci se zvonise în satele din împrejurimi că evreii schimbă lucruri bune pe ceva de mîncare… Atîta doar că trebuia să nu te prindă paza…

 

after-holocaust-web.jpg

 

Eu mai ştiu că printre acei evrei era şi Avram (ce nume impersonal pentru un evreu!…) cu familia sa, consătean şi prieten bun cu soţul martorului meu ocular, pe care tot el i-a dus, la rugămintea lui Avram, cu căruţa la Cosăuţi atunci cînd au fost ridicaţi, pentru ca să poată încărca cît mai multe lucruri… Din familia lui Avram a supravieţuit doar o fiică, dar nu s-a mai întors în sat…

 

Eu mai ştiu, de la acelaşi martor ocular, că unii ţărani făceau cîte o cotitură bună, cînd se întorceau de la Soroca de la iarmaroc, pentru a trece prin preajma acelui loc, de parcă ar fi avut din întîmplare drum pe-acolo, pentru a arunca pe furiş din ale gurii peste sîrma ghimpată cu care era deja împrejmuit locul cu riscul de a fi împuşcaţi… Să vă descriu ce vedeau ei acolo? Doar închipuiţi-vă: pe timp de iarnă, o grămadă de oameni, încolăciţi şi grămădiţi unul peste altul, ca să nu îngheţe, şi care începea să foiască, ca o cloacă, ca nişte omizi, atunci cînd li se arunca ceva… Eu unul mulţumesc destinului şi tuturor dumnezeilor că nu mi-a fost dat să văd asemenea lucruri…

 

Mai ştiu, de la acelaşi martor ocular, că nu dovedise bine să iasă căruţa soţului ei cu tot ce apucase să încarce Avram în ea pe poartă, că nişte nespălaţi şi nemernici, din lepădăturile şi beţivii satului, în frunte cu unul Mîţu, ştiind că nu riscă nimic, au dat busna în casa lui pentru a-i fura şi căra tot ce a rămas pe acolo… Probabil din exces de patriotism… Aceiaşi boseci, cum îi numea bunelul meu, acelaşi Mîţu, cînd au venit bolşevicii, se făcuse prisidatel’ şi umbla în ’46 cu soldaţi roşii din urma lui, şi mătura poduri, şi ridica, şi arăta cu degetul, şi semna sentinţe pentru a condamna „elemente naţionaliste” şi „foşti naţional-ţărănişti”…

 

Ceea ce vă povestesc eu nu sunt documente sau studii despre comunism sau holocaust… Nu este statistică oficială, nu este copiat din istoriografie ştiinţifică, iar naratorul originar, martorul meu ocular, nu are şi nu a avut vreodată granturi de la nu ştiu care organizaţii sioniste, ori institute de studii antitotalitariste, nu a fost înrolat în vreo mişcare patriotică ori nihilistă. Martorul meu ocular nici măcar nu ştie ce înseamnă asta. Martorul meu ocular nu ştie carte, nu a făcut niciodată politică de niciun fel… Martorul meu ocular s-ar uita la voi ca la un netot dacă l-aţi întreba vreodată de-i român sau moldovan, dacă l-aţi întreba cum este corect să se spună: „limbă română” sau „limbă moldovenească”… El pur şi simplu nu ar înţelege întrebarea… Martorul meu ocular A VĂZUT CU OCHII LUI şi A TRĂIT tot ce v-am scris eu mai sus! Şi coşmarul a ceea ce a văzut îl bîntuie şi astăzi, căci de fiecare dată cînd îl întreb despre acele vremuri, iar eu ştiu să fiu vrăjmaş sîcîitor…, revine mereu la aceste urgii… Şi la bombardamente, şi la foamete, şi la colectivizare, şi la frica de a fi ridicaţi, care s-au întîmplat mai tîrziu, pe timpul sovietic… Ori să vi le descriu şi pe astea?…

 

Mă veţi întreba unde vreau să ajung cu acest text…

 

NICĂIERI!!!… Fiindcă nu am ajuns nicăieri! Şi acolo ne este locul…

 

Mergeam acum cîteva zile pe aleea clasicilor din Chişinău… Mă uitam la busturi şi încercam să fac pace cu mine însumi în faţa unui tip care îi compunea imnuri lui Ceauşescu si care era profetul protocronismului, în faţa unui alt tip care l-a făcut ministru pe Antonescu, în faţa unui tip care îl proslăvea pe Ilici, în faţa unui tip care le scria discursuri şi programe legionarilor, în faţa unui tip care ne făcea măgari şi proşti… Iată-i toţi acolo, preamăriţi şi preaslăviţi… Toţi mari prin opera lor! Şi eu – un măscărici… Un nimeni care a avut norocul de a nu fi văzut şi norocul de a fi auzit ce i s-a povestit…

 

Nu-ş’ de ce mi-am adus aminte atunci de Brodski. Nu, nu de destinul poetului, care pînă la urmă s-a dovedit a fi un norocos, ci de spusele lui (3). Într-un interviu el povestea cum s-a întîlnit cu un moş de vreo 50 de ani pe care îl duceau în Siberia în acelaşi compartiment de tren. Moşul îi spusese că a fost arestat pentru un sac de te miri ce, furat de la kolhoz. Primise 10 ani şi era evident că nu avea cum să se mai întoarcă… Brodski ştia că despre propria-i persoană se va vorbi, pentru el se vor bate, pe el îl vor ţine minte orice s-ar întîmpla… Moşulică pleca în neant… Avea să-i dispară pînă şi numele. Sensibilitatea unui mare poet nu putea să nu simtă hăul care i se deschidea în faţă… Şi care l-a urmărit întreaga lui viaţă…

 

Iar noi… Iar noi locului ne ţinem… Cum am fost aşa rămînem. Şi punctum.

 

 

  1. În română: „Din 1933 am învăţat – ceea ce bănuiam de mult, dar nu doream s-o admit – că, peste tot, a dresa oamenii să fie „plus „peuple” qu’ailleurs”* [mai „popor” decît în alte părţi] este un lucru uşor; şi mai ştiu că în interiorul oricărei persoane cultivate exită un strat al sufletului foarte „peuple”. Tot ce ştiu eu despre înşelăciune, toată atenţia mea critică nu-mi mai sunt, la un moment dat, de niciun ajutor. În orice moment, minciuna imprimată mă poate doborî dacă ma înconjoară de pretutindeni şi dacă, în anturajul meu, din ce în ce mai puţini oameni îi rezistă, opunîndu-i îndoiala.” (traducere proprie, V.V.)
  2. http://www.denoel.fr/Catalogue/DENOEL/Romans-francais/Le-Bordel-de-Soroca
  3. http://www.youtube.com/watch?v=KwPrfr8PriE

* în franceză în textul originar

 

Origine imagine: Platzforma.md

Partager cet article

9 juillet 2014 3 09 /07 /juillet /2014 12:42

S-a întîmplat un lucru nemaipomenit pînă acum : prima conversaţie pe care am avut-o imediat după semnarea acordului (ştiţi voi bine care), mama a început-o prin a mă felicita ! Este pentru prima dată cînd mă felicita cu o ocazie „politică”! Niciunul din evenimentele precedente, chiar şi acele în care am fost implicat mult mai mult, nu a contat pentru mama ca acesta din urmă, ceea ce, pentru mine, îl scoate automat din categoria „politic”.

Nu voi reveni asupra semnificaţiei acestei semnături (şi ratificări ulterioare). Aţi avut, iubiţii mei cititori, suficiente reacţii diverse şi variate la acest subiect. Exemplul de mai sus este mai mult decît elocvent.

Dar voi reveni asupra unui alt epizod: un show televizat din acelea pe care fiecare demnitar din oricare ţară şi le organizează din cînd în cînd, cu audienţă şi întrebări selectate, (destul de stîngaci, de altfel, dar aici nu-i vina organizatorilor: ce să-i faci, dacă ceea ce arată bine supără, iar ceea ce nu supără arată cum arată? Nu cred, însă, că au fost selecţionate întrebările din sală, ţinînd cont de „naivitatea” (este un eufemism) lor) cu mesaje alese şi adresări video de peste mări şi ţări de solidarizare, pe care şi-l organiza Iurie Leancă pe 27 mai curent.

Evenimentul în sine nu merită mare atenţie (constatare a posteriori) nu atît din cauza prestaţiei Primului Ministru, impecabil în comunicare, ca de obicei, cît prin mediocra (să am iertare) calitate a întrebărilor şi intervenţiilor. Tot aşteptam întrebări cu adevărat importante, usturătoare, ceva care să mă facă să zic: „Oho, uite la asta chiar nu m-am gîndit, uite despre asta încă nu s-a discutat...”, dar nu a fost să fie... Mai precis, a fost doar un moment care m-a surprins, cînd cineva din Rusia întreba despre deportaţi şi memoria lor... Dar fiţi de acord, deşi interesant şi dureros, subiectul nu este unul crucial...

Revin asupra emisiunii respective din altă cauză: puneam şi eu o întrebare în ajunul acestui forum şi eram curios să văd cum se va răspunde la ea. Nu am crezut o singură clipă ca i se va da cetire în direct. Repet: aceste show-uri îşi au formatul lor, fie ele derulate la Moskova, Paris ori New-York. Suspectam, deci, că nu va fi citită, iar certitudinea a venit atunci cînd am văzut în sală reprezentanţi ai diasporei din Rusia... Că doar n-avea să-i indispună Prim-Ministrul...

Iată ce întrebare îi adresam Domnului Iurie Leancă (reprodusă cu exactitate, fără semne diacritice, aşa cum a fost postată pe pagina evenimentului de pe Facebook):

 

Stimate Domnule Prim-ministru,

In contextul initierii (anuntate) de catre Ucraina a procesului de iesire din CSI, tinind cont de discursul euro-integrator al Guvernului Republicii Moldova, tinind cont de riscurile acutizate p/u integritatea teritoriala care reies din evenimentele actuale, luind in calcul versatilitatea permanenta a politicilor economice ale Rusiei si riscurile enorme constante pentru economia Republicii Moldova si imposibilitatea de a construi un partenariat durabil si bazat pe incredre mutuala, care este calendarul pe care si-l propune Guvernul pentru a iesi din structurile CSI?

 

Şi aici apare prima (si ultima) mea supărare: stimaţi redactori ai Primului Ministru, am şi eu o rugăminte: nu-mi umblaţi la texte! Eu nu sunt obtuz şi accept fără mari fasoane să mi se indice care sînt greşelile pe care le comit. Dar dacă nu aveţi posibilitatea să mă întrebaţi (ceea ce e lesne de înţeles), lăsaţi-mă aşa, cu greşelile proprii (aţi fi putut să vă limitaţi la semnele diacritice, dacă e într-atît de supărător). Pînă la urmă, eu sînt acela care le comit, nu? E în joc doar „reputaţia” mea. Iată cum a fost „redactată” întrebarea pe situl Guvernului (mă întreb ce are cuvîntul „versatilitate”, şi la ce bun să inversaţi ordinea propoziţiilor? Faptul că un redactor nu cunoaşte un cuvînt nu-i dă dreptul de a-l înlocui! Cf.: http://dexonline.ro/definitie/versatil):

75.Vitalie Vovc: Care este calendarul pe care și-l propune Guvernul pentru a ieși din structurileCSI? Întrebarea este în contextul inițierii (anunțate) de către Ucraina a procesului de ieșire din CSI, ținînd cont de discursul euro-integrator al Guvernului Republicii Moldova, și de riscurile acutizate pentru integritatea teritorială care reies din evenimentele actuale, luînd în calcul cacracterul nestatornic al politicilor economice ale Rusiei, riscurile enorme constante pentru economia țării și imposibilitatea de a construi un partenariat durabil, bazat pe încredere mutual.

 

Cam stîngaci, nu?

 

les-chaises-Ionesco.jpgVeţi găsi la sfîrşitul acestui text şi răspunsul desfăşurat la întrebare (totuşi ar trebui salutată munca celor de la Guvern care într-un răstimp foarte scurt le-au publicat şi este, într-adevăr o muncă enormă), dar esenţa lui este următoarea: „Luînd în consideraţie consecinţele de ordin social şi economic, care ar putea surveni pentru Republica Moldova ca urmare a denunţării Acordului de constituire a Comunităţii Statelor Independente şi încetării calităţii de membru al CSI, declanşarea procedurilor pentru încetarea calităţii de membru al Republicii Moldova în cadrul Comunităţii Statelor Independente este inoportună.”

 

De facto avem trei compozante în justificările aduse:

1.       1/3 din volumul comerţului exterior: păi nu este un obiectiv în sine reorientarea economiei R. Moldova spre alte pieţe şi diversificarea lor? Ori poate UE nu face comerţ cu Rusia? Cît priveşte atracţia de capital, poate ajunge? Poate a venit momentul să ne întrebăm şi ce fel de capital dorim să atragem? Deşi este lesne de înţeles unde zac interesele celor cu mîina lungă de la Chişinău (nu neapărat din Guvern), ţinind cont de recentele succese (ale Guvernului), larg mediatizate, în atragerea investiţiilor...

2.       Accesul la resurse energetice: şi UE nu cumpără gaz de la ruşi? Ce are una cu alta? Că doar nu ni-l dau gratis?

3.       Asigurarea circulaţiei libere a cetăţenilor Republicii Moldova: unicul argument valabil, la drept vorbind, pe termen scurt, dar îmi permit să-mi exprim dubii mari referitor la grija exagerată afişată faţă de soarta cetăţenilor. Acest exces de compasiune nu a încurcat executivul să anihileze orice şanse de viitor pentru 55% de liceeni care şi-au susţinut BAC-ul anul acesta... (voi reveni mai tîrziu cu un articol la subiect).

 

Să încercăm totuşi să găsim şi un raţionament cît de cît credibil pentru refuzul de a ieşi din CSI acum (cuvîntul „inoportun” lasă de înţeles că s-ar putea să vină şi un moment „oportun”). Unicul pe care îl găsesc ţine anume de acei 300-500 de mii de moldoveni aflaţi astăzi în Rusia. Dar nu grija faţă de soarta lor îmi apare drept motiv principal, ci calendarul electoral. Dacă facem prea multe valuri, Rusia e capabilă să declanşeze o operaţiune de deportare masivă şi atunci ne vom pomeni cu o armată întreagă de alegători supăraţi şi bine „prelucraţi” informaţional care ar putea decide soarta scrutinului... Dacă ar fi avut loc acest fenomen acum un an-doi, majoritatea ar fi plecat (căci oricum nu au de ales) deja în cealaltă parte, în Vest. Acum însă e tîrziu şi ei inevitabil ar crea prea multe turbulenţe şi presiuni în ţară...

 

Ar fi bine dacă acesta ar fi unicul argument. E regretabil să constatăm că iarăşi ne pomenim în faţa unui rezultat al lipsei de acţiuni, şi sîntem nevoiţi să gestionăm în pripă consecinţele. Lipsa de viziune strategică este exasperantă... Cam acelaşi lucru se întîmplă şi cu mass-media: prea tîrziu reactionează CCA, interzicînd posturi de televiziune vădit ostile... Dar tind să cred că interese economice de alt calibru sînt cauza principală. În cel mai rău caz (la care nici nu aş dori să mă gîndesc) am putea suspecta şi pregătirea unui teren de aterizare în caz de vin la putere la toamnă forţe pro-Uniunea Vamală (UV)...

 

Acum, la drept vorbind, nici nu are prea mare importanţă, din moment ce însăşi Rusia vine cu ameninţări (fondate ori ba) de a exclude Moldova din CSI. Păi, chiar s-o facă, dacă nu avem noi curajul! Asta ar însemna, în sfîrşit!, o consemnare definitivă a caracterului ireversibil pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

 

Toată această harababură cu CSI îmi aduce aminte de un banc cu ceva barbă, din timpul Perestroïcii, cu care şi-mi voi incheia această notă:

 

Cică americanii şi ruşii au decis să lanseze o nouă navă spaţiala în comun. Fiecare a lucrat asupra unei părţi a rachetei şi iată că vine şi ziua lansării. Echipa americană, ca de obicei, - la Houston, cea rusă – la Baikonur, în legătură video directă. Racheta e pe poziţie de start. Un tînar savant rus tot îi dă tîrcoale unui bătrîn şi experimentat inginer, conducătorul programului din partea Rusiei:

-          Ivan Ivanovici, doar ştiţi că avem deficienţe, doar ştiţi că avem elemente defectuoase, opriţi lansarea imediat, va fi o catastrofă...

La care acela îi răspunde sec:

-          Taci! să nu-ţi aud gura!

Începe numărătoarea inversă: 10-9-8...

-          Ivan Ivanovici, gîndiţi-vă la consecinţe, va exploda totul...

-          Taci, ţi-am zis! Să nu te-aud!

6-5-4...

-          Ivan Ivanovici, dar...

-          Gura, ţi-am zis!

Deodată, de cealaltă parte, în SUA, un tînăr sare sus şi strigă:

-          Stop! Stop everything! Noi avem defecte în rachetă! Va exploda!

Ivan Ivanovici reuşeşte să apese pe butonul „STOP” în ultimul moment şi totul se opreşte... Apoi, impasibil, ia un microfon şi zice tare şi răspicat să-l audă toată lumea:

-          Lansarea navetei spaţiale a fost întreruptă din cauza deficienţelor tehnice la colegii noştri americani!

 

Jocul Moldovei cu CSI îmi seamănă mult cu acest banc. Toată lumea ştie că există deficienţe tehnice. Dar aşteptăm cine va fi acela care va striga „Stop everithing!”...

 

Sper să fie doar asta.

 

 

P.S.: Iată răspunsul complet la întrebarea adresată Domnului Iurie Leancă:

RĂSPUNS:

În ultimul timp, participarea Republicii Moldova în cadrul Comunităţii Statelor Independente este în centrul atenţiei a mai multor analişti politici, care au opinii diferite referitor la acest subiect. Interesele Republicii Moldova în conlucrarea în cadrul Comunităţii sînt:

-          consolidarea poziţiilor pe pieţele tradiţionale de Est, în special pe pieţele statelor membre ale CSI, unde cota parte a produselor moldoveneşti se micşorează;

-          accesul stabil la resursele energetice şi materie primă provenită din statele CSI;

-          atragerea investitorilor de capital;

-          asigurarea circulaţiei libere a cetăţenilor Republicii Moldova.

Unul din avantajele principale ale participării Republicii Moldova în cadrul CSI ţine de domeniul comercial - economic. La moment, spaţiul CSI poate fi considerat al doilea partener strategic din punct de vedere economic. Despre aceasta vorbesc elocvent datele statistice. Volumul schimburilor comerciale între Republica Moldova şi ţările CSI în anul 2013 a consemnat o valoare de 2596,0 mil. USD. Ponderea comerţului cu statele CSI a constituit 32,9 % din totalul comerţului exterior al Republicii Moldova în anul 2013, fapt ce denotă importanţa pieţei date pentru Republica Moldova. Totodată, urmează a fi luat în consideraţie faptul că atît exporturile, cît şi importurile pe unele categorii de mărfuri prezintă pentru ţara noastră o dependenţă deplină de aceste pieţe, fiind extrem de sensibile la conjunctura acestora. Încetarea calităţii Republicii Moldova de membru al CSI, ar putea afecta considerabil situaţia cetăţenilor Republicii Moldova antrenaţi temporar în cîmpul muncii pe teritoriul Federaţiei Ruse, numărul total al cărora variază de la 300 la 500 mii de persoane.Totodată, autorităţile Republicii Moldova examinează compatibilitatea documentelor elaborate şi adoptate în cadrul CSI cu acquis-ul comunitar şi reieşind din angajamentele asumate de către ţara noastră în cadrul raporturilor RM-UE. În cazurile de incompatibilitate, proiectele de documente propuse spre semnare nu sînt acceptate, iar în condiţiile în care scopurile expuse nu contravin intereselor naţionale ale Republicii Moldova, dar intră în contradicţie cu unele angajamente internaţionale asumate, acestea sînt semnate cu rezerve. Potrivit lor, colaborarea în cadrul CSI se va desfăşura în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi respectării principiilor şi normelor dreptului internaţional. Luînd în consideraţie consecinţele de ordin social şi economic, care ar putea surveni pentru Republica Moldova urmare denunţării Acordului de constituire a Comunităţii Statelor Independente şi încetării calităţii de membru al CSI, declanşarea procedurilor pentru încetarea calităţii de membru al Republicii Moldova în cadrul Comunităţii Statelor Independente este inoportună.

http://www.gov.md/public/files/2014/iunie/16/Intrebari__Raspunsuri_pentru_site_sinteza_final.pdf

 

Origine imagine:   http://www.gallimard.fr/

 

Partager cet article

Despre PUNCT-ul din .FR

Poveşti, povestioare, gânduri, reflecţii, idei mai profunde şi mai superficiale, grave si ilariante... un punct de vedere şi doar atât. Doar un punct în imensitatea blogurilor. Doar un punct din atâtea altele dispersate în nebuloasa reală si virtuală. Doar un punct. Deşi... câte odată nu-ţi lipseşte decât un punct pentru a fi un i! 

"De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna."  Nichita Stănescu

Rechercher