Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
17 octobre 2018 3 17 /10 /octobre /2018 14:34
Povestea unei vizite ocultate

Nu, acest text nu va fi despre vizita lui Erdogan la Chișinău, eveniment care și fără umila mea participare textuală beneficiază de cea mai largă mediatizare posibilă. Nu cred că a existat vreo instituție media care să nu fi scris despre ea sau „cetăţean responsabil”, și mă înscriu în această listă, care să nu fi postat măcar ceva la subiectul dat pe rețelele de socializare. E și firesc, într-un fel.

Țin neapărat însă să vă scriu despre o altă vizită, totalmente uitată de mass-media din țară. Cu această ocazie cred că este important să-mi cer scuze în fața cititorilor acestor pagini. Din 2014 țin o rubrică permanentă în care comentez știrile care-mi par cele mai importante și semnificative din Republica Moldova. Bineînțeles nu există comentarii obiective și acei comentatori care-și reclamă „obiectivitatea” ar trebui ignorați fără regrete. Eu unul îmi reclam subiectivitatea sus și tare. Cu toate acestea, încerc, în măsura posibilului, să nu mă îndepărtez prea mult de „adevărul isotric” (sună hazliu această frază, nu-i așa?) și să-mi mențin cugetul limpede, să mă debarasez de poluanți ideologici sau tentative de manipulare. Din păcate, mecanismele manipulatorii sunt mult mai sofisticate și mai subtile decât am putea să le imaginăm. Iar autorul acestor rânduri este și el un muritor de rând... Oricât de mult nu aș strădui în a separa neghina de grâu, rămân prizonierul agendelor și listelor de știri pe care ni le propun instituțiile media. Iar această „agendă” este și ea un instrument, foarte eficient, printre altele, în arta manipulării...

Dar să intrăm și în subiect, în sfârșit! Ieri primeam un mesaj de la un cititor pe messenger, care mă întreba dacă am văzut că Primarul orașului Bălți, Nicolai Grigorişin, a fost în vizită oficială la Botoșani, oraș din România, centru județean, cu care al doilea municipiu după importanță din Republica Moldova se înfrățea recent. În mod firesc această vizită ar fi trebuit oglindită în editorialul de vineri, 12 octombrie, căci vizita edilului bălţean în România a avut loc pe 5 și 6 octombrie. Și aș fi făcut-o neapărat, dacă mi se împiedica ochiul de cea mai mică știre care să fi vorbit despre asta... Dar nu a fost. Niciuna din instituțiile media importante din țară, de nicio culoare politică, nu a pomenit despre această vizită! Absurd!...

Căci această vizită nu este despre o simplă vizită a unul primar din provincie (cât de „provincial” este al doilea municipiu din țară vă las să decideți) la alt primar din altă provincie. Simbolistica acestui eveniment depășește cu mult acest cadru periferic. Vorbim despre vizita unui primar care nu vorbește limba română (nici măcar la nivelul unui Shor sau Usatâi), care o face ostentatoriu, care se face ales nu în ultimul rând din cauza acelei atmosfere de ură interetnică cultivată de atâția ani în orașul Bălți. Vorbim de municipiul în care românofobia atinge probabil cotele cela mai înalte din Republica Moldova, iar pentru a fi ales e musai să ți-o afișezi cât mai vizibil. Vorbim de municipiul în care candidatul PCRM-ului (oraș-bastion pentru ei până nu demult) pierdea alegerile doar din cauza că era... moldovean și că vorbea o română relativ corectă!

Nu putem ști care ar fi fost impactul mediatizării acestei vizite, dar cred ferm că ar fi fost unul fără îndoială pozitiv. Că nu au oglindit-o organele media filo-putiniste, putem înțelege. Dar de ce nu au făcut-o masiv pro-unioniştii, pro-europenii, ori măcar acei care luptă înverșunat, cel puțin declarativ, cu clivajele de tot felul, de la mass media „guvernamentală” până la așa numita „societate civilă”?... Ori poate că această stare de fapt a noastră le convine tuturor? Fiecare și-a găsit o nișă existențială și se simte bine-mersi cultivând mediul existent de care depinde? Pe bune, ce-ar deveni luptătorii pentru Unire, dacă Unirea s-ar întâmpla? Ce-ar deveni acei care combat „clivajele din societate” dacă ele ar dispare? Ce-ar deveni luptătorii pentru aderarea la UE sau la UV dacă chiar s-ar realiza (în treacăt fie spus, aceste două tabere din urmă sunt cele mai „sigure”, căci ambele scenarii țin de fantastic pentru moment)?...

Putem desigur să presupunem că e doar un semn de nombrilism al capitalei sau lipsă de profesionalism... Să sperăm că-i doar atât, deși această ipoteză îmi pare mai jignitoare pentru profesioniștii din domeniu.

Iar că să nu fiu bănuit de pălăvrăgeală în dodii, am să vă aduc chiar aici rezultatele unui mic exercițiu pe care l-am efectuat: am accesat pe rând o serie de situri media de la noi și am făcut pe fiecare un search: „Grigorişin” (pe siturile în rusă am căutat „Григоришин”). Și am mai făcut un search (контрольный выстрел, cum ar veni) pe google: „Grigorişin, Botoşani”. Iată ce am obținut:

 

Nu am gasit nicio ocurenţă despre vizită

Ocurenţe prezente

Europa Libera

Deschide.md (în septembrie anunţa vizita, dar nu am găsit ocurenţe despre vizita propriu-zisă)

Ziarul de Garda

10tv.md (în septembrie anunţa vizita, dar nu am găsit ocurenţe despre vizita propriu-zisă)

Agora.md

Nordnews.md (în septembrie anunţa vizita, dar nu am găsit ocurenţe despre vizita propriu-zisă)

Unimedia.info

BTV.md (ştire doar în română)

Jurnal.md

Esp.md („Spros i Predlojenie”: ştire prezentă)

Ziarul Naţional

TVN.md (ştire prezentă)

Realitatea.md

Gzt.md (ştire prezentă)

Publica.md

Provincial.md (ştire prezentă)

Stirilocale.md

 

Sputnik.md

 

Omega (omg.md)

 

Ava.md

 

Kp.md

 

Aif.md

 

 

Să presupunem că nu știu eu să caut, ori că nu le lucrează (la toți!) search-ul... Atunci va rog să-mi băgați în comentarii linkul spre știrea care mi-a scăpat și am să vin cu scuze „oficiale”, căci nu am stele în frunte ca să-mi cadă.

Îmi vine din ce în ce mai mult să cred că flora și fauna lumii mediatice de la noi ar trebui mai degrabă studiată de ecologi decât de sociologi ori lingvişti...

Partager cet article
15 octobre 2018 1 15 /10 /octobre /2018 12:29
Săptămâna în care ni s-a tăiat Athosul

Săptămâna trecută cea mai importantă noutate pentru Republica Moldova a venit din… Turcia. Din păcate, ea nu este despre revenirea eventuală a profesorilor liceului „Orizont” acasă, la copiii lor, ea nu este nici despre Erdogan, care totuși ne va „onora” cu o vizită. (Sunt curios dacă vor depune flori la monumentul lui Ștefan cel Mare). Din fericire, această noutate nu are nimic în comun cu factorii de decizie din Moldova, de aceea este une foarte bună, inclusiv și pentru Moldova. La Istanbul a avut loc Sinodul Patriarhiei de la Constantinopol la care s-a discutat acordarea autocefaliei bisericii din Ucraina. Tomosul așa și nu a fost acordat, dar e ca și făcut, chiar dacă rușii mai o șansă: dacă reușesc o „rebeliune” în chiar sânul bisericii din Ucraina (probabilitate deloc neglijabilă, de altfel). Cu toate acestea, dacă ucrainenii respectă „procedura” și-l numesc pe Filaret mitropolit, tomosul le va fi acordat cvazi automat. Este, fără îndoială, cea mai dură lovitură adusă influenței ruse în Ucraina, mult mai semnificativă decât ieșirea din CSI sau denunțarea acordului de prietenie și colaborare cu Rusia. Biserica rusă bineînțeles că se opune categoric și chiar amenință să facă secesiune și să nu să se mai „supună” Constantinopolului. Moldova, din păcate, nu face nici câr nici mâr și rămâne sub papucul Moscovei, înfundându-se şi mai mult în absurditate... Toate bune, dar eu, iată, mă întreb: dacă se desprinde biserica rusă, oare ce va face sărmanul Dodon? Cum va mai merge el să facă poze în izmene albe pe muntele Athos? Și reiese, deci, că „darurile” lui au fost zadarnice? Ori le va cere înapoi?

20 DE KM Aceasta este distanța la care pot ajunge rachetele instalațiilor „Grad” de 122 mm, nouă-nouțe, atât ca model cât și ca fabricație, care au fost prezentate de către Transnistria săptămâna trecută. Cică ar fi fost produse la Tiraspol. Nu avem dubii: după cum bine se știe Tiraspolul este un fel de mecca în tehnologii și inovații. Numai că ele seamănă toate cu cele rusești. Telepatie? Teleportare?... Întrebare adresată şi vecinilor din Ucraina, printre altele. Aș mai vrea să-i întreb şi pe europeni: pe Kamazurile care poartă lansatoarele „Grad” se pun plăcuțe neutre, nu? Conform acordurilor recent semnate?

ZILELE NATO LA CHIŞINĂU Iar la Chișinău au avut loc zilele NATO. Când ai așa industrii dezvoltate peste râu, cum să nu te bucuri de prieteni?

ECONOMIE POLITICĂ Doar două cifre: una bună și una nu prea. Să începem de la cea nu prea bună. FMI zice că vom crește în 2018 cu 3,8%. Chiar dacă e mai bine decât prognozele din aprilie (3,5%), pentru o economie precum acea a Republicii Moldova această creștere este ridicolă, sinonimă cu stagnarea. România a crescut în 2017 cu 6,9%, iar acest an bugetul a fost făcut având drept bază (iar pentru buget previziunile de regulă sunt considerate pesimiste) o creștere de 5,5%. Pentru Ucraina, țară în război, același FMI prevede o creștere de 3,5% pentru 2018... Lamentabilă performanță a Moldovei!... Iar partea bună este că 69,3% din exporturile Moldovei au plecat spre UE! Pe bune, eu demult am impresia că dacă nu ar exista autoritățile statului R. Moldova, economia ar duce-o mult mai bine... Restul concluziilor vi le las: cifrele vorbesc elocvent.

BENZINĂRII FĂRĂ TAXE În materie de inovații în ale hoțiilor și șmecheriilor Moldova e în topul topurilor! ZdG publică săptămâna trecută un material interesant și evocator despre cum a ajuns să fie votată legea despre benzinăriile duty-free. Amendamentul la lege a fost propus de Vladimir Cernat, deputat „neafiliat”, dar intrat în Parlament pe listele PL-ului din care a ieșit în 2017 împreună cu un alt grup de deputați „rebeli”. Prin comisii amendamentul a trecut ca prin unt (acei întrebați au zis că au lipsit, căci, mdeh, la ce să muncească un deputat?), a fost semnat și de Dodon (care o face pe niznaiul și zice că nu știe ce a semnat), iar beneficiar va fi Ilan Shor, care se mituia cu Vlad Filat, capul PLDM-ului, și executa „furtul meleardului”, dar pe care justiția moldovenească, controlată cică de „holding”, nicidecum nu ajunge să-l judece; Shor, românofobul, pentru care cântă actualmente starul nostru național Anastasia Lazariuc, cea care locuiește în România; Shor care făcea nuntă în aceeași sală în care se țineau ședințele Parlamentului, ditamai Palatul Național... Frumos tablou, nu-i așa? Ameţitor!

ZIUA NAŢIONALĂ A VINULUI a ajuns la a 17-a ediție! Este un eveniment care-mi pare important, chiar dacă deseori felul în care este sărbătorită ne scoate la iveală hibele noastre tradiționale, deseori departe de a fi prezentabile. Apropo, recent am descoperit câteva vinuri care chiar m-au încântat. Cred că e pentru prima dată când pățesc asta cu vinurile din Moldova. Deci, se poate?

CORUPŢIE LA DREPT Unde îşi fac studiile acei care ar trebui să lupte cu corupția? La Drept, așa-i? Decanul Facultătii de Drept de la Universitatea de Stat, Sergiu Brânză şi unul dintre avocații lui Filat, Viorel Berliba, au fost reținuți într-un dosar de corupție. În afacere e implicat și deputatul PSRM, Adrian Lebedinschi. Buni dascăli, n-ai ce zice! Şi cam de ce le-ar fi elevii mai breji?

JUDECĂTORI – ALEŞI DE POPOR? Dar ce-ați zice dacă ați putea să alegeți judecătorii? Anume asta a propus Plahotniuc! Știți pentru cine aș vota eu? Pentru unul care ar zice că i-ar băga pe toți la pușcărie! Nu, chiar mai bine: care i-ar spânzura pe toți! Știți vorba aia: „Stalina na nih net!” Ce perspective se deschid! Că știe ori că nu știe carte, că știe ori nu legile, ce mai contează? Iar dacă mai dă cineva și-o rublă pe de-asupra, ori un sac cu cartofi, ori măcar o „grec’kă cu tuşonkă”, de ce să nu votez omu’ potrivit? Gluma-i glumă, dar dacă se întâmplă astfel la alegerile parlamentare, de ce s-ar alege altfel judecătorii?!

O BOMBĂ A DETONAT Săptămâna trecută o butelie cu gaz lichefiat a explodat într-un bloc cu multe etaje de la Chișinău, spulberând trei apartamente și patru vieți omenești... Acum, fiecare să pună mâna pe inimă: chiar sunteți cu adevărat surprinși? Sunt convins că practic fiecare din acei care locuiesc în Moldova au câte un exemplu-două personale de situații când au fost foarte aproape de o catastrofă similară... Atunci când trăiești printre bombe, din când în când câte una mai detonează.

Cam atât. Cireşica de pe tort am s-o trimit în această săptămână la ANI (Autoritatea Naţională de Integritate) pentru a-i felicita pentru acei trei noi inspectori recrutați: Vladislav Gorceac, Alexandru Stavinschi și Ion Crețu. Sunt probabil persoane absolut remarcabile dacă au beneficiat, fiecare din ei, de donații de mii de euro fiecare anul trecut! Și dacă nu vă donează nimeni nimic e probabil din cauza că nu o meritați. Iar campion la capitolul integritate și compatibilitate e Vladislav Gorceac, soția căruia a fost angajată la „preşedinţia” regiunii separatiste din stânga Nistrului. Mai mult decât atât, noul inspector al integrității a pompat alocații pentru copii de la trei țâțe odată: de la România (în lei românești), de la Moldova (în lei moldovenești) și de la... Tiraspol! (în ruble suvoroviste)! După cum vedeți, a profitat integral! Poate le spune careva că „integritate” şi „integralitate” sunt totuşi noţiuni diferite? Iar în cazul dat - de-a dreptul incompatibile!

Partager cet article
8 octobre 2018 1 08 /10 /octobre /2018 12:28
Săptămâna în care Moldova s-a plâns la ONU

Două vineri la rând comentariile evenimentelor săptămânii nu au apărut. Nu am primit niciun mesaj îngrijorător de la nimeni, semn că totul e clar pentru toată lumea și că nu v-am lipsit. E bine. Înseamnă că rămân din nou în minoritate, printre acei care nu înţeleg mare lucru și trebuie să anticip de pe-acum o decepție monumentală la următoarele alegeri. Ori au obosit toţi de „politică”, iar asta înseamnă exact aceleaşi pronosticuri.

În rest, noutăți nu prea au fost cât am lipsit. Silvia Radu a fost pusă să crească o sănătate ca bradul la ministerul de resort. Are ea ce are cu sănătatea, încă de pe vremea haiduciei „independente” la primărie. Și la agricultură avem un nou ministru, dar el va rămâne la fel de anonim ca și precedentul.

Dodon a adunat la Chișinău a gașcă de extremiști de toate culorile la un eveniment pe care l-a numit „Congresul familiilor”, eveniment despre care e suficient să spunem că a avut-o invitată pe Elena Mizulina, una din primele persoane black-listate în occident încă de administrația Obama, pentru a înțelege nivelul „congresului”. Apropo tot Mizulina apăra proiectul de depenalizare a violențelor familiale în Rusia...

Da, copiii, cetățeni ai Republicii Moldova, tații cărora au fost răpiți de către SIS și vânduți sultanului de la Istanbul, rămân în continuare orfani. Tații lor, după cum era de așteptat, nu au revenit între timp din temniţă...

Cât priveşte săptămâna care s-a scurs, iată ce mi-a atras atenţia:

FILIP - LA NEW-YORK, DODON - LA DUŞANBE În timp ce Pavel Filip cerea de la tribuna ONU retragerea armatei ruse din Transnistria, act curajos în sine, chiar dacă e relativ inutil, căci Rusia oricând îi poate trece pe toți la „forţe de menținere a păcii” despre care moldovenii nu îndrăznesc să spună nimic pentru moment, Dodon fuge repejor la o adunare a celor mai progresiști lideri mondiali (precum sunt după cum bine se ştie președinții Rusiei, Tadjikistanului, Kazahstanului, Belarusului ori Azerbaidjanului) care s-a ținut la Duşanbe. Tradițional, aș zice.

SIMION EXPULZAT George Simion, unul din cei mai cunoscuți unioniști, a fost reținut și expulzat din R. Moldova. A mai primit și interdicție pentru o perioadă de 5 ani de a intra în R. Moldova. Simion a postat niște poze cu ceva roșu pe față, zicând că a fost bătut de poliție, iar poliția a zis că nu l-a bătut, căci nu putea să-l transmită românilor însângerat, argument perfect credibil, de altfel. Sincer, eu unul nu înțeleg logica acestui act. Eu pot să înțeleg de ce au fost vânduți cetățenii turci. Există o logică oarecare, oricât de monstruoasă și perfidă n-ar fi ea. Există una și în expulzarea lui Simion, dar pentru moment anumite elemente lipsesc din puzzle, căci ea nu servește nici interese personale, nici interesele puterii de la Chișinău...

AGROINDBANC ŞI AIR MOLDOVA – PRIVATIZATE Nu atât faptul că au fost vândute e semnificativ, cât cui anume. Banca a fost vândută unui consorţiu din care fac parte Western NIS Enterprise Fund (fondat de Congresul SUA prin intermediul USAID), BERD, Corporația Financiară Internațională (IFC, Grupul Băncii Mondiale), Banca Olandeză de Dezvoltare (FMO), Societatea Germană de Investiții (DEG) și Agenția Franceză pentru Dezvoltare (PROPARCO). Sună altfel decât Veaceslav Platon, nu-i aşa? Iar Air Moldova a fost vândut companiei Blue Air din România (49%). Celelalte 51% au fost împărţite între doi cetăţeni moldoveni pentru a păstra avantajele unei companii aeriene „naţionale”. Eu zic că e bine atunci când businessul încape pe mâini bune!

DODON CU DOSAR PENAL? Cică procuratura afirmă că ar exista un dosar penal în care sunt cercetate NTV și Argumenty i Fakty pentru spălare de bani. Ambele posturi aparțin grupului Exclusiv Media care aparține socialiștilor, care aparțin lui Dodon. Să vedem... Așteptăm cu nerăbdare! Nu de alta, dar vin alegerile!

VORONIN – GARANTUL LEGALITĂŢII! Voronin cere să fie sancționate partidele care și-au anunțat candidații pentru alegeri. Cică el ar face aluzie la Partidul Socialiștilor, Partidul Democrat și Partidul „Şor”. Numai că sunt și alții, de la alte partide: prin țările europene circulă deja un catindat pentru circumscripția din diasporă. Ăsta a zis-o deschis și chiar cheamă lume la întâlniri electorale fără sinchiseală, direct, nu prin aluzii ca acei sus-citaţi.

ARMATA ARE STRATEGIE! Citeam și nu-mi venea să cred ce citesc. Guvernul a aprobat strategia militară. Iar ceea ce-mi pare stratosferic este că e PRIMA strategie militară de la independență! Pentru o țara care a trecut prin război, cu teritorii ocupate, e cu adevărat incredibil...

ROMÂNIA NE TOT AJUTĂ Nu știu ce ar mai putea face România pentru că să înțelegem cine ne sunt cu adevărat frații de sânge... SMURD a mai efectuat o misiune în Republica Moldova. Este a 17-a misiune salvatoare de la începutul acestui an. Consiliul Județean Cluj alocă 500.000 de euro pentru dotarea Spitalului Raional Hinceşti. Și nu sunt decât două exemple!

NĂSTASE MAI ARE BATISTE Între timp Năstase nu găsește nimic mai breaz decât să mai arunce o batistă. Pe țambalul unioniştilor. Un politician normal constituit s-ar limita la explicarea a ceea ce a însemnat „batista pe țambalul pro-european” fără a turna gaz pe foc. Dar de unde nu-i, nu ai ce lua...

Cam astea au fost. Mai rămâne Cireșica de pe tort. Și am s-o trimit la FMF. Așa dar, federația de fotbal a decis să sancționeze echipa Zimbru Chișinău cu cinci înfrângeri tehnice și o amendă în valoare de 18.000 de lei, după ce a constatat că jucătorul Alexandru Onică a intrat pe terenul de joc deși avea acumulate mai multe cartonașe galbene. Astfel, Comitetul de Competiții al FMF a hotărat ca Zimbru să piardă cu 0-3 cele cinci meciuri în care a jucat fotbalistul Alexandru Onică. Cu alte cuvinte, FMF și-a documentat propria incompetență şi prostie: că a greșit ori trișat echipa, mă rog, se mai poate întâmpla. Dar oare ce anume monitoriza acest Comitet de Competiții timp de cinci etape câte le-a jucat Onică? Vă zic eu: pândea Cireşelele de pe tort pe Deschide.md!

Partager cet article
4 octobre 2018 4 04 /10 /octobre /2018 14:04
Origine imagine: https://www.politico.eu/article/romania-gay-marriage-referendum-dangerous-vote/

Origine imagine: https://www.politico.eu/article/romania-gay-marriage-referendum-dangerous-vote/

Fiindcă referendumul nu e despre familie și „definiţia” ei, nu este despre tradiționalism sau modernitate, obscurantism sau progres. Acest referendum este cu totul despre altceva. Și România deja l-a pierdut. Indiferent de opțiunile pe care le au românul Ionescu sau românul Petrescu, fie ele și diametral opuse, au pierdut ambii. Ei nu au pierdut jocul, ci tabla de joc. De acum încolo se joacă după alte reguli și arbitrul are simbrie de la furnizorul regulilor de joc.

Daţi-mi doi ani și nemții vor nega până și existența primului război mondial!” Nu bag mâna-n foc pentru exactitatea literală a citatului, dar sensul este acesta. A zis-o herr Göbbels, ministrul propagandei lui Hitler. Göbbels avea la dispoziție mijloace limitate: niște gazete, radioul, cinematograful... În România lui Antonescu evreilor li se confiscau posturile de radio. În țările ocupate din Europa centrală sovieticii obligau ca fiecare post de radio să fie declarat și înregistrat... Povești din alte epoci. Astăzi mijloacele sunt mai sofisticate. Metodele mai complexe. Natura umană a rămas aceeași.

Subiectele care pot dezbina Europa sunt marginale, dar ele sunt aduse cu multă insistență în centrul dezbaterilor. Fiindcă pe subiecte esențiale care țin de nivel de viață și libertăți fundamentale ale omului nu există alternative mai reușite decât modelul european. Englezii au și înghițit nada și și-au votat un magnific Brexit după ce ani de-a rândul au pălăvrăgit despre marele pericol al imigrației (uitând ca ea este profitabilă pentru orice economie) și despre banii pe care îi plătesc UE (uitând despre banii care se întorc de la Bruxelles). Toate sondajele arată astăzi că ei regretă, dar... prea târziu.

În România, țară cu destule probleme sociale, mult mai grave și mai arzătoare, subiectul minorităților sexuale (vai, dar până și Moș Ion, care în viața lui nu a văzut așa ceva, are o părere!) ajunge să fie unul central... Și anume acest fapt este o înfrângere incontestabilă. Dansul e condus de acel care alege muzica. De aici și până la un „Roexit” eventual calea devine, dacă nu perceptibilă temporal (căci românii mai sunt încă în majoritatea lor covârșitoare pro-europeni), bine vizibilă și jalonată, precum autostrada (anti)europeană în bătaia farurilor noaptea: nu-i vezi capătul, dar vezi foarte bine pe unde mergi...

De-a lungul ultimilor ani propaganda anti-europeană a creat câteva subiecte și hashtaguri puternice în jurul cărora se construiește un discurs multi-dimensional, în funcție de publicul țintă. Pentru România a fost ales scenariul „Gayropa”. Emigrația nu se potrivește căci România este furnizoare de emigrați (preponderent către țările europene „lipsite de valori seculare”, printre altele). Nici „insecuritatea” cu „sirienii” nu e pe potrivă într-o țară cu populații social vulnerabile care au împânzit aceeași Europă și numai securitate nu aduce pe unde se instalează... Rămâne ceea ce avem astăzi.

Iar dacă nu vedeți nicio legătură între „Gayropa” și „Roexit”, citiți ce scriam în alineatul 2 al acestui text. De acum încolo e o chestie de timp, nu de cale...

 

P.S.: Cred că nu e nevoie să aduc aminte cine este promotorul insistent al taggului „Gayropa”.

P.P.S.: Pentru o viziune mai amplă și o completare a celor enunțate mai sus, vă propun un text puțin mai vechi, despre tagg-urile utilizate în Republica Moldova.

Partager cet article
17 septembre 2018 1 17 /09 /septembre /2018 12:31
Săptămâna în care ne-am expulzat din umanitate

EXPULZAREA Afirm cu destulă convingere că expulzarea celor șapte cetăteni turci este, și de departe, cel mai grav lucru care s-a întâmplat în Republica Moldova de la Independenţă încoace. Timp de o săptămână s-au publicat multe materiale și am aflat suficiente amănunte atât despre persoanele expulzate, cât și despre actul expulzării propriu zis. Mai mult decât atât, ni s-a adus aminte și de relaţiille de prietenie cu regimul lui Erdogan care s-au dezvoltat vertiginos în ultimii ani.

Mi s-a creat impresia că autoritățile din Republica Moldova elementar nu și-au dat seama ce fac. Nu e o disculpare ceea ce zic. Dimpotrivă. O dovadă a inconștienței, incapacității de a se situa în spațiu și timp, o dovadă de impotență, inclusiv politică, o lipsă desăvârșită a unei grile valorice general umane.

Această expulzare ne trimite direct în anii terorii staliniste. Există limite și linii care nu pot fi depășite atunci când te consideri un stat ce-și revendică legitimitatea și dreptul de a exista. Această limită roșie a fost depășită. De acum încolo nu suntem doar un stat corupt. Suntem un stat care răpește oameni și îi trimite direct la închisoare. Trimite tații copiilor săi, căci copiii bărbaţilor expulzați sunt născuţi în Moldova şi sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Da, oficial, suntem un stat stalinist!

Ziceam că ei nu și-au dat seama. Unii din ei nici acum nu-și dau seama de gravitatea celor întâmplate. Dar nu doar ei sunt de vină. Ei sunt vârful firesc al unei piramide. O societate în care nu a mai rămas demult niciun reper valoric, nici de speţă veche, ţărănească, cu frica de a intra în gura lumii și cu rușine, cu frica de un dumnezeu din scripturi, nu din kremlinuri, nici de surginte mai livrești, cu onoare cavalerească, respect al cuvântului și demnitate. O societate în care toate rapoartele umane au ajuns pană la urmă monetizate și absolut totul se poate vinde, dar și cumpăra... O societate cu memorie instantanee, nici măcar de scurtă durată, care ține minte doar ceea ce i se arată în fața ochilor acum. Știți, exact cum zicea Dovlatov: „Da, Stalin a fost un potlogar, dar cine a scris patru milioane de denunțuri?”...

Cineva totuși a avut de câștigat mult mai mult decât lovele (fie și cu multe zerouri) din această poveste. Vasile Botnari, actualul șef al SIS-ului a venit de la Moldova-GAZ. Moldova-GAZ aparține Gazpromului. Vasile Botnari a fost în Turcia la „odihnă” cu puțin timp înainte de evenimente. Întrebări? (Mai desfășurat scriam aici)

Există păcate care nu se spală niciodată. Și există judecăți de care nu poți scăpa.

RĂSTURANAREA PREŞEDINTELUI Nu știu ce a fost. Cică cortegiul lui Dodon s-a răsturnat. Cică însuși Dodon era în mașină. Mașina răsturnată au văzut-o toți. Pe Dodon, ieșit din mașină sau scos, nu l-a văzut nimeni. Videoul accidentului a fost publicat concomitent de autorități și de socialiști în același minut la prea puțin timp după accident... Foarte straniu și bizar accident. Într-atât de straniu și într-atât de multă zarvă au făcut socialiștii, încât îl vom uita tot acum, precum o farsă rea, nelalocul ei. Iar lui Adrian Candu care se declară dezamăgit de comentariile din spațiul public (îl citez: „Trecem printr-o criză de moralitate când lupta pentru putere este pusă mai sus decât compasiunea și omenia.”) am să-i recomand să citească alineatul de mai sus și am să-l întreb de ce și-a luat, atât el cât și alți mahări ai PD-ului, copiii de la liceul moldo-turc în luna mai?...

JUDECATA LUI SHOR AMÂNATĂ DIN NOU Unii sunt ridicați și trimiși în închisori fără judecată și fără anchetă (без суда и следствия), iar acel care a executat una din cele mai importante fraude bancare din lume nicidecum nu poate fi judecat! Sesiunea de judecată a lui Shor – din nou amânată!...

DOSAR PENAL PENTRU ACEI CARE MUNCESC Vă mai aduceți aminte de poza aia cu două femei care duc gunoiul în tricolor? După cum intuiam săptămâna trecută s-au ales cu dosar penal. Vom mai aminti că Dodon pentru profanarea simbolicii de stat nu a fost deranjat.

Cam atât. Au mai fost câteva chițibușuri, dar vom pune punct aici. Iar Cireșica de pe tort am s-o trimit Ministrului Justiției, Victoria Iftodi și deputatului socialist Oleg Cuciuc. Pentru declarațiile de avere. Prima a declarat un „Zaporojets” estimat la 3000 lei, al doilea – o „deveatkă” estimată la 1000 de lei... Alte mașini în declarație nu-s... Iar când treci pe lângă Guvern și Parlament, numai ZAZ-uri și VAZ-uri stau parcate pe acolo...

Partager cet article
10 septembre 2018 1 10 /09 /septembre /2018 23:32
Photo by Nadejda ROSCOVANU. Vildan Rana Celebi, fiica unuia din deportati.

Photo by Nadejda ROSCOVANU. Vildan Rana Celebi, fiica unuia din deportati.

Afirm cu destulă convingere că expulzarea celor șapte cetățeni turci este, și de departe, cel mai grav lucru care s-a întâmplat în Republica Moldova de la Independență încoace.

Operațiunea de săptămâna trecută nu ne aruncă nicăieri (pentru a nu nimeri în clișeul tradițional „ne aruncă cu 30 de ani în urmă”, ori câți or fi acolo), ci elementar desființează orice legitimitate pe care poate s-o aibă această formațiune piramidală a puterii, căreiea nici nu ar trebui să-i mai zicem „stat”. Suntem de acum încolo definitiv și iremediabil de partea obscură a umanității.

Problema nu-i atitudinea noastră față de Erdogan. Problema nu-i nici dacă acei deportați au fost implicați în acțiuni care ar constitui un „risc la adresa securităţii naţionale”, deși și la acest capitol SIS nu a adus nicio dovadă clară, iar bâlbâitul lor nu este deloc credibil... Problema este în acel modus operandi, care ne scufundă direct în timpuri din cele mai sumbre ale omenirii. SIS-ul moldovenesc s-a dovedit a fi un demn urmaș al GPU -ului bolşevik...

Trimiterea la precursorii KGB-ului nu este una arbitrară (am putea cu aceeași uşurinţă face și aluzii la raflele naziștilor), căci sunt și alte aspecte de luat în seamă. Nu sunt adeptul diverselor teorii complotiste, dar în ultimul timp o multitudine de acțiuni și actori numai asta și fac: îndepărtează tot mai mult acest teritoriu de influența europeană și de spațiul valoric occidental. De la o propagandă directă, agresivă a putinismului și prezența nestingherită a posturilor media specializate, gen Sputnik, KP, Russia Today sau Pervâi Kanal; de la activitatea nocivă, antistatală, pro-kremlinistă a bisericii ortodoxe moldovenești și până la apeluri constante adresate europenilor (iar mai recent și românilor) de a sista orie finanțare sau asistență a Republicii Moldova care chipurile ar menține oligarhia stăpână pe țară (despre „statul capturat” am mai scris)... Ah, dar vai!, și oligarhia anunță subit că nu mai are nevoie de Europa și că se va dedica corp și suflet Moldovei de acum înainte...

Nu în zadar zicea recent Emmanuel Macron că regimul putinist își dorește să distrugă Uniunea Europeană. Kremlinul susține orice mișcare, de orice culoare politică (de la extrema stângă și până la extrema dreaptă), care arborează un mesaj „anti-european” sau „anti-mondialist”, orice care ar submina legitimitatea instituțiilor democrațiilor de tip „occidental” și orice sistem de organizare internațional actual.

Numărul angajaților Ambasadei Rusiei din Moldova se ridică la câteva sute (cică ar fi apprx. 700) de persoane și am avea tot dreptul să ne punem întrebări serioase referitor la activitatea lor. De aici şi până la concluzia că instituțiile puterii de la Chișinău sunt infiltrate de o veritabilă coloană a V-a distanța e una foarte scurtă... Vom pune punct acum acestui gând, fiindcă acuzația adusă împotriva cuiva anume precum că ar fi „agent KGB-ist” mie personal îmi pare de o gravitate foarte mare. Lejeritatea cu care se aruncă în spațiul public cu invective și cu acuzații de acest fel, fără nicio consecință directă, de altfel, nici pentru acei care le fac, nici pentru acei care sunt acuzați, nu face decât să bagatelizeze acuzația însăși...

Să revenim însă la expulzarea celor șapte cetățeni turci. Pe lângă faptul că acțiunea respectivă a SIS-ului nu se înscrie nici într-un cadru legal, național ori internațional, nici în unul general umanist (expulzații au ajuns imediat după gratii în Turcia), ea reprezintă chintesența însăși a societății „pruto-nistrene”. O societate în care nu a mai rămas demult niciun reper valoric, nici de speță veche, țărănească, cu frica de a intra în gura lumii și rușine, cu frica de un dumnezeu din scripturi, nu din kremlinuri, nici de surginte mai livrești, cu onoare cavalerească, respectul cuvântului și demnității de om. O societate în care toate rapoartele umane au ajuns până la urmă monetizate și absolut totul se poate vinde, dar și cumpăra... O societate cu memorie instantanee, nici măcar de scurtă durată, care ține minte doar ceea ce i se arată în fața ochilor acum.

Lacrimi de copil ziceți? Vieți de om? Acorduri internaționale? Legi naționale? Umanitate? La dracu! Pe bani se vinde tot! Iar dacă pe lângă un troc avantajos (ce-s câteva vieți de om nenorocite, pe lângă o ditamai președinție?) se mai poate de înădușit un business concurent, ce ne-ar putea opri? Că s-ar supără UE, occidentul sau cine-o mai fi acolo? Păi, ei sunt acei care se supără, nu noi (la o adică supere-se!, atâta timp cât moldovenii vor avea bani de școli private care costă mii de euro pe an, mahării de aici se vor simți mari și tari). Noi și fără Europe o ducem bine!

Niciodată până acum nu mi-a fost într-atât de rușine că sunt cetățean al acestui „stat”... Toate câte s-au întâmplat în 27 de ani au încăput cumva în descrierea și imaginea unei societăți convalescente și febrile postsovietice, cu scuzele și condescendența de rigoare.

Atât! Dacă după un sfert de veac de independență și de „şcoală” mașinăria statală mai este capabilă de crime demne de stalinism și hitlerism primar, acest stat nu trebuie să existe!

P.S.: Îmi este rușine... Îmi este nespus de rușine pentru că sunt cetăţean al acestui „stat”... Nu știu dacă are importanță... Mă adresez familiilor celor deportați... Iertați-mă... Dacă puteți... Căci eu nu-i voi ierta!

 

Mai multe fotografii de Nadejda Roscovanu puteti vedea aici.

Partager cet article
10 septembre 2018 1 10 /09 /septembre /2018 13:02
Origine imagine: http://www.ziarulnatiunea.ro/2018/01/08/limba-romana-virtuala-3/

Origine imagine: http://www.ziarulnatiunea.ro/2018/01/08/limba-romana-virtuala-3/

Evenimentele săptămânii trecute s-au înghesuit cam toate la începutul ei. Exact precum moldovenii care se îmbulzesc și dau din coate la poarta de îmbarcare în avion... Nu știu de ce mi-a venit anume această comparație, căci scene similare demult nu mai vedem, nici barem la AIC. Pare astăzi un anacronism, o amintire hazlie și plină de ridicol a unei realități din trecut. Dar oare nu suntem înconjurați încă de anacronisme similare, la fel de hilare?

ZIUA LIMBII ROMÂNE Acesta este numele oficial al sărbătorii naționale. Din România. În Moldova ea se cheamă „Limba noastră”. E tot ce a rămas de la numele inițial: „Limba noastră cea română”. Un nume parcă special ales pentru a i se tăia „cea română” ulterior, chit că e și titlul unui poem (destul de prost, poeticește vorbind) de Grigore Vieru. „Patria mea este Limba Română” zicea Nichita Stănescu, un citat cunoscut de toată lumea. Numai că el este scos din context. Iată ce scrie mai departe: „Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea.” Așa și trăim: într-o patrie care nu este o patrie...

AVENTURILE MARŞULUI CENTENAR LA CHIŞINAU Pe 1 septembrie Marșul Centenar a ajuns în PMAN, la Chișinău. Socialiștii nu au ieșit să-i sfideze, precum a făcut-o Shor cu ACUM. Împotriva unioniştilor s-a jucat mult mai finuț și mai serios. Poliția s-a făcut a respecta legislația, utilizând cele mai mici ocazii și pretexte pentru a zădărnici marșul, dar neîncumetând să intre în forță. A fost un joc de-a țurca în care ambele părți au încercat să-l provoace pe adversar la fault. Până și epizodul cu autocarele, oricât de neverosimil și tras de păr nu ar părea, dar tot poate fi tixit în cadru legal... Să nu uităm nici de prezența militarilor înarmați cu pistoale automate, ceea ce nu a fost semnalat nici pe 26, nici pe 27. În al doilea rând, au fost remarcate, cu puțin înainte de ora 23:00, blindate și mașini de carabinieri pentru reținuți eventuali, ceea ce era un semnal clar și o amenințare că vor fi arestări (organizatorii rezervaseră piața doar până la 23h00). Să nu uităm nici de acea misterioasă pană de curent care a fost „rezolvată” nu mult după ce au plecat unioniştii din piață... Nu sunt în capul organizatorilor, dar două momente mi-au trezit nedumerire, ca să-i zic așa: în primul rând, declarația lui George Simion precum că scopul mitingului este să obțină o declarație despre Unire din partea Parlamentului RM, asta chiar dacă sesiunea de toamnă a Parlamentului urma să înceapă abia pe data de 3 septembrie... Pe mine la școală mă învățau că obiectivele trebuie să fie realizabile... În al doilea, nu prea am înțeles de ce organizatorii au mișcat întregul miting spre autocarele blocate de poliție. Cu același succes putea pleca un commando într-acolo, să facă videourile cu „poliţiştii agresori” de care aveau nevoie. Din păcate acest moment a dinamitat dinamica mitingului. Dar să punem asta pe lipsa de experiență a organizatorilor, pe megalomanismul lor tineresc și egocentric. Nu poți să spui „nu continuăm până nu vin autocarele în piaţă” oamenilor care au venit să te asculte, dar nu de dragul tău, ci al unui ideal...

DECLARAŢIA DE UNIRE ÎN PARLAMENT? Să revenim însă la această „Declaraţie”. Teoretic, Parlamentul ar trebui să poată face chiar mai mult, din moment ce tocmai 74 din cei 101 deputați sunt cetățeni ai României! Cu un asemenea procentaj schimbi și legile fiundamentale din Constituție! Ce-ar fi să înceapă cu denumirea Limbii române și cu recunoașterea oficială a tuturor actelor administrative doar în limba română? Lilian Carp, deputat, a declarat pe 5 iulie 2018 că el ar vota declarația de Unire cu România și știe cel puțin alți 20 de deputați care ar face acest gest din „pornire sufletească”. Și Carp, dacă e să-l credem, nu este cetățean al României! Să vedem care-i distanța de la vorbe la fapte... Și cât de ipocriți sunt acei 74...

UNIREA DISCUTATĂ LA BRUXELLES În incinta Parlamentului European a avut loc o conferință în care a fost discutată soarta românilor din afara frontierelor României. George Simion a făcut o prezentare în care a vorbit despre Unire și avantajele ei pentru UE. E bine că se vorbește despre Unire. La toate nivelele și peste tot. Dar nu vreau să mă repet, scriam în martie despre asta (vezi aici).

CASELE LUI PLAHOTNIUC Rise.md a publicat în această săptămână o investigație despre patru „case” ale lui Plahotniuc. Valoarea lor s-ar ridica la 30 mln de euros. Purtătorul de cuvânt al PD, Vitalie Gămurari a declarat: „Pot să spun că acest articol nu aduce nimic nou. Este aceeași informație care a fost publicată și în trecut și care a fost în principiu comentate de noi acum un an. Pentru mine este destul de clar că în lipsa de teme de atac credibile îi duce pe oponenții PD în situația ridicolă de a se repeta permanent”. Într-un fel, are dreptate: situația e ridicolă. Totul se știe de mai demult, iar anchete ale procuraturii – ia-le de unde nu-s... Măcar și pentru a-l disculpa pe Plaha. Iar eu mi-am adus aminte de o conversație pe care am avut-o acum câțiva ani cu o persoană care locuiește în Elveția, la Geneva. Ea-mi zicea că la Geneva Plahotniuc și Filat au case pe aceeași stradă și că le-a văzut pe ambele, din curiozitate. Cum conversația era în rusă, ziceam că nu-i exclus să mintă, denigrând deliberat „pro-europenii” noștri dragi... Acuma, când Filat stă la dubă, chiar s-ar putea să nu fie drept, deși... noi nu comentăm bârfe, doar fapte!

BISERICĂ AUTOCEFALĂ ÎN UCRAINA Încă nu-i oficial, dar se pare că devine inevitabil! Ucraina a făcut un pas important și scapă de cel mai periculos și mai eficient agent al Kremlinului – Biserica Ortodoxă Rusă. Vom mai aminti că Ucraina a anunțat ieșirea din CSI, că vrea să denunțe acordul de prietenie și colaborare cu Rusia. Moldova se preface, de facto, într-un fel de Kaliningrad.

FRANCEZILOR NU LE PLACE SPUTNIKUL Ministerul Apărării din Franța nu recomandă să fie acreditați jurnaliști de la Sputnik și Russia Today, publicând un raport de peste 200 de pagini în care demonstrează că sunt agenții de propagandă nocive. La noi ele fac ce vor, iar lista poate fi continuată...

ŞAPTE TURCI EXPULZAŢI SIS a reținut șapte cetățeni turci învinuindu-i de „existenţa riscului la adresa securităţii naţionale”. Cică ar fi „suspectaţi de legături cu o grupare islamistă”. Ei urmează să părăsească imediat țara. SIS are tot interesul să fie cât mai transparenți în acest caz, căci persoanele respective au legături directe cu liceul moldo-turc „Orizont”, instituție cu reputație destul de bună. În absența dovezilor, orice speculație e posibilă, de la legături economice cu reparația Președinției (deci atac indirect la Dodon), de la un deal cu Erdogan care ar fi cerut SIS-ului extradarea a nişte adversari ideologici și până la elilminarea unui concurent de pe piața școlilor private, un business destul de lucrativ în Moldova, de când a fost pus pe brânci învăţământul public...

Cam atât. Cireşica de pe tort din această săptămână am s-o trimit celor două doamne care au fost prinse în poză cum duceau într-un tricolor, cu acvila noastră independentă pe el, niște gunoaie. Dacă tot vorbeam săptămâna trecută de „poze simbol”... Sper foarte mult că nu vor fi identificate și nu vor fi pedepsite. Ignorantia juris neminem excusat, dar... respectul se merită și-apoi, peștele de la cap se strică, nu-i așa? Dacă se poate purta stema de stat pe un halat de baie, de ce nu ar fi bun la purtat gunoi? O activitate mult mai nobilă, la o adică, decât scăldatul în copcă.

Partager cet article
4 septembre 2018 2 04 /09 /septembre /2018 17:20
Prinşi între fruntaşi şi viţei

Să ne închipuim pentru câteva minute că urmărim evenimentele de la Chișinău oarecum din exterior, din pasiune pentru geopolitică sau istorie a unei regiuni, dar nicidecum ca parte implicată în evenimente. Ori ca niște jurnaliști de format vechi, din care aproape că nu mai există astăzi nici măcar pe la casele mari, fiecare având un domeniu de expertiză bine delimitat. Ceva de genul „specialist pe Europa de Sud-Est”. Asta ar însemna să ne deconectăm de la orice fel de empatie și emoție și să evaluăm evenimentele de parcă am urmări de peste umăr, să zicem, un joc de strategie la un computer jucat de cineva străin. Nu bag mână-n foc că reușesc, dar... să vedem.

Vom încerca să comparăm cele două evenimente, ziua de 26 august și ceea ce a urmat pe 27 (le voi consideră drept unul și același) și sosirea Marșului Centenar la Chișinău.

Pentru ceea ce constiuie statul Republica Moldova, Marșul Centenar este un eveniment mult mai periculos decât oricare alt protest, fiindcă afectează esența însăşi a acestui organism. Chiar dacă la cârma statului se află indivizi și persoane concrete cu putere de decizie diferită, statul nu sunt doar ei, ci o entitate vastă, de la plătitorii de impozite de rând, beneficiarii de prestații sociale, un anumit fel de elite economice sau culturale și până la orice fel de opoziție politică. Închipuiți-vă toată această multitudine care, indiferent de opțiunea politică, se definește, se plasează pe o grilă valorică, își construiește cercurile şi relaţiile sociale, alianțele de opinie, anume în funcție de ceea ce numim noi astăzi statul „Republica Moldova”. O reacție stomacală, inconștientă, de protecție a acestui stat din partea majorităţii îmi pare absolut firească. Unioniştii din acest punct de vedere nu apar decât în calitate de niște inconștienți, niște idealiști romantici desăvârșiți, sau niște ratați, incapabili să-și găsească rostul în condițiile statului independent „Republica Moldova”.

Dacă cu inconștienții și idealiștii romantici lucrurile sunt relativ clare, cu „rataţii” e mai complicat. Devin unioniști doar acei care așteaptă de la Unire o inversare a grilei valorice care i-ar aduce din nou pe val. Nu în zadar, în ultimul timp propagandiștii anti-unioniști încearcă din răsputeri să ne convingă că nu există diferență mare între aceste „grile valorice”, făcând trimitere la atacurile împotriva justiției în România. „DNA, treceți Prutul!” nu mai are aceeași putere, iar demiterea Laurei Codruța Kövesi a fost, în Basarabia, în primul rând o lovitură împotriva curentului unionist.

„Tot mai bine cu bandiţii noştri” – tristă concluzie...

(Comit o mare eroare stilistică, de fapt, de aceea ar trebui să rectific: ținând cont de specificitatea condițiilor de ascensiune ale grilelor ierarhice din Republica Moldova, „ratat” nu ar trebui folosit în conotații negative. Am mai putea spune „uitat”, „abandonat”, „respins”... La urma urmelor, a rata o asemenea „ascensiune” e mai degrabă o virtute decât o incapacitate!)

Cititorul atent poate să-mi zică că mai există o categorie, pe care nicidecum nu poți să-i numeri printre ratați, dimpotrivă: vorbim de toți acei care au reușit să se impună drept adevărate valori în întreg spațiul românesc, dar aceștia sunt puțini, iar existența statului independent moldav nu este un obstacol în exercițiul funcției lor de „valoare” elitistă. Astfel, unionismul nu mai este o prioritate stringentă pentru ei (dacă nu sunt și ei idealiști romantici, numai că „reuşita” lor tocmai că demonstraeaza un anumit spirit practic). Dimpotrivă, a-ți afișa unionismul e potențial creator de conflicte sau neplăceri nedorite.

La modul cel mai general, o analiză la rece gen „avantaje” vs. „sacrificii” ne-ar ajuta mult să înțelegem cine și în ce măsură este cointeresat în Unire. Și nu-i deloc sigur că acei mai înflăcărați „unionişti” ar trece testul. Ei există atâta timp cât există obiectul luptei lor. Asta desigur dacă nu reușesc să ne convingă că anume ei sunt veritabili idealiști romantici...

Să ne jucăm de-a categoriile și să vedem ce obținem:

  • „Fruntașii de la sat”: ăștia fără Republica Moldova și în afara contextului ei sunt varză. Mai mult de 70 de deputați din Parlamentul Republicii Moldova sunt cetățeni ai României. Dar crede cineva că măcar 60 din ei ar vota Unirea?...
  • „Vițeii statului”: ăștia sug statul Republica Moldova. Direct sau indirect. Nu-i exclus să poată suge și mai mult de la România, dar... tot mai bine vrabia din mână decât barza din cer.
  • „Emancipaţii”: ăștia și-au făcut un rost și o situație în spațiul românesc. Ei sunt pentru Unire (depinde și de cine întreabă, desigur), dar s-o facă poporul!
  • Uitaţii”: cei mai mulți, dar și cei mai vulnerabili și manipulabili. Sunt toți acei care au fost aruncați de trenul foarte rapid și foarte scump al Independenței. Sunt acei care au de câștigat cel mai mult de pe urma Unirii, dar... privesc prea mult televizorul de la care le vorbesc „Fruntaşii” și „Viţeii”.
  • Pătimaşii”: aceştia au crezut, cred şi vor crede în Unire. Cu patimă şi ardoare, cum şi se cuvine să crezi.

Iată deci forțele în prezență. Foarte curios puzzle, nu-i așa? Și un vast plan de acțiune care s-ar putea elabora pentru fiecare din categorii în parte...

Ziceam mai sus că voi încerca o comparație cu protestele din 26 – 27 august. Tind să cred că Marșul Unionist a fost tratat de către statul Republicii Moldova cu mult mai multă seriozitate și frică.

De ce zic asta? În primul rând fiindcă încălcări de „legi și proceduri” din partea protestatarilor (atât Shor cât și ACUM) au fost incomensurabil mai multe și mai grave, dar forțele de ordine nici nu le-au luat în seamă. Ceea ce spune multe despre funcționarea acestor instituții. Atunci când este trecută cu vederea chemarea directă la răzvrătire armată și la crime împotriva umanității, despre ce valori mai putem vorbi? În loc să fie reținuți, adepţii lui Shor au fost escortați de poliție. Puterea s-a limitat la o prezență masivă și impresionantă a forțelor de ordine, iar epizodul din dimineața zilei de 27 august atunci când reprezentanții ACUM au fost ridicați pe sus și evacuați de lângă Ștefan nu poate fi considerat drept ceva extraordinar de grav, oricât de multe poze nu ar circula în spațiul virtual mediatic. Și nici pentru faptul că nu au respectat orarul și locul manifestației nu au fost deranjați. Cauza acestei „indiferenţe” e simplă: toate aceste „revoluţii în pahar” nu afectează profund edificiul piramidei. Corb la corb nu-și scoate ochii.

Împotriva unioniştilor însă s-a jucat mult mai finuț și mai serios. Poliția s-a făcut a respecta legislația, utilizând cele mai mici ocazii și pretexte pentru a zădărnici marșul, dar neîncumetând să intre în forță, chiar dacă inițial un scenariu de această natură a fost provocat şi de unioniști. A fost un joc de-a țurca în care ambele părți au încercat să-i provoace pe adversari la fault. Până și epizodul cu autocarele, oricât de neverosimil și tras de păr nu ar părea, dar tot poate fi tixit în cadru legal... Să nu uităm nici de prezența militarilor înarmați cu pistoale automate, ceea ce nu a fost semnalat nici pe 26, nici pe 27. În al doilea rând, au fost remarcate, cu puțin înainte de ora 23:00 blindate și mașini de carabinieri pentru reținuți eventuali, ceea ce era un semnal clar și o amenințare că vor fi arestări (organizatorii rezervaseră piața până la 23h00).

Dacă cineva consideră că „statul Republica Moldova” se va lăsa „unit” cu una cu două, greșește amarnic (vedeți mai sus cine deține resursele, inclusiv mediatice). Reacția într-atât de atentă și bolnăvicioasă a autorităților pentru acțiunile unionistirlor pro-români și indiferența față de alte manifestări aparent antistatale este firească și ar trebui să ne învețe câte ceva. Și da, nicio abatere de la lege nu va fi tolerată din partea unioniștilor, iar provocări pentru a genera încălcări vor exista. Și bucurați-vă când vedeți militari doar cu pistoale-automate. Ăștia ar putea scoate și tunuri!...

Partager cet article
3 septembre 2018 1 03 /09 /septembre /2018 12:30
Origine imagine: https://www.europalibera.org/a/29453887.html

Origine imagine: https://www.europalibera.org/a/29453887.html

 „И вот нашли большое поле:

Есть разгуляться где на воле!

Построили редут.

У наших ушки на макушке!

Чуть утро осветило пушки

И леса синие верхушки —

Французы тут как тут.

 

Забил заряд я в пушку туго

И думал: угощу я друга!

Постой-ка, брат мусью!

Что тут хитрить, пожалуй к бою;

Уж мы пойдем ломить стеною,

Уж постоим мы головою

За родину свою!”

М. Ю. Лермонтов. „Бородино”

 

Ку индипинденца пи вой!

Mă veți ierta, sper, pentru acest început, dar, fiți de acord, dacă ar fi să căutăm un slogan pentru ziua de 27 august, acesta s-ar potrivi de minune. Vom reveni puțin mai jos la acel spectacol lamentabil care ne-a fost prezentat, dar aș vrea să încep totuși cu altceva.

TOŢI LA BOOKFEST! Pe 29 septembrie și-a deschis porțile târgul de carte Bookfest Chișinău. Zeci de mii de cărți vor fi expuse, de la mai toate editurile din spațiul românesc! O oportunitate unică pentru cititori de a-și înnoi bibliotecile la un preț avantajos! Remarc, nu fără o anumită tristețe, că newsfeedul meu încă nu abundă cu poze ale citirorilor de la salon... Desigur, noi putem continua să ne înjurăm la nesfârșit din cauza protestelor, mitingurilor, numai că asta nu va schimba nimic. Cineva deștept zicea: „Trebuie să luptăm pentru mințile oamenilor, nu pentru lideri politici.” O națiune care nu citește, care nu este educată, este o națiune pierdută. Iar ceea ce s-a întâmplat în PMAN pe 26 și 27 august ne șochează poate astăzi... Să vedeți voi ce va fi mâine!

 

BĂTĂLIA PENTRU PMAN

26 AUGUST Spectacolul lamentabil din această zi din PMAN poate că și era previzibil, căci se știa din timp că piața va fi „împărţită” în două, între susținătorii Maiei Laguta și acei ai Maiei Sandu cu Năstase, dar realitatea depășește întotdeauna imaginația celor mai febrile minți.

În primul rând, împărțeala a fost de-a dreptul stranie: protestului Lagutei i s-a rezervat inima pieții, centrul strategic, cum ar veni (am un prieten care, de fiecare dată când aude asemenea construcții impersonale, răspunde imediat: „Tare-ar fi bine să știm cine este acest „s-a””).

În al doilea rând, Maia Laguta s-a pomenit a fi... Ilan Shor! Acesta a debarcat cu armata de serviciu, la propriu și la figurat, pe care o tot plimbă cu microbuzele dintr-un loc în altul. Și s-a-nceput: discursuri mânioase (în rusă sau „maldavnească” stricată – nu vreau să jignesc limba română), fanfară, danţuri și, desigur, repartizare gratuită de mâncare: „grecikă cu tuşonkă”, acesta a fost meniul. O fi rămas de la 9 mai.

De cealaltă parte a cordonului polițist, adepții ACUM tunau și fulgerau, rupeau cămăși și păr de pe cap și invadau rețelele sociale cu poze și postări. Răsuna muzică, scandări „hotii! – hoții!”, prin aer zburau doar PET-uri cu apă, căci păsările, launloc cu rușinea și bunul simț au fugit de acolo să caute ceva umbră...

În afară de întrebarea de mai sus referitoare la acel misterios „s-a” avem tot dreptul să mai punem câteva: 1) Dacă piața a fost rezervată de Laguta, cum de se face că și-a desfășurat „activităţile” Shor în piață și nu ea? E legal? Laguta, întrebată, a zis chiar în dimineața acelei zile că ea nu vrea să participe la acea acțiune. Deși, teoretic, ea era responsabilă de organizare și de unele aspecte care țin de securitate. Iată dacă dădeau foc la ceva shoriceii cu grătarele lor, ar fi răspuns Laguta, nu? 2) Știind că PMAN este rezervată, de ce ACUM a insistat să rămână în aceeași piață? Deși... ce rost are un protest, dacă nu este un „shor” în față?...

Şi o întrebare privată pentru Publika: unde au văzut ei „deputaţi europeni”?

27 AUGUST

Înflăcărați și încălziți după lupta cu avangarda, adepții ACUM au decis să înfrunte a doua zi cavaleria grea. L-au împânzit pe Ștefan (cred că niciodată nu l-au iubit atât de mult) și au așteptat să fie scoși de acolo de către forțele de ordine. Era evident ca „bună ziua” că se va întâmpla, din moment ce la Ștefan erau preconizate ceremonii oficiale cu participarea mahărilor țării. Previzibil, au fost evacuați de acolo cu de-a sila, pe unii i-au târât de mâini și de picioare, dar per ansamblu, vărsări de sânge nu s-au înregistrat. O singură chestie poate fi imputată cu adevărat organelor: prezența printre acei care „curăţau” locul a câtorva indivizi în civil. Poze impresionante, din alea gen „poze-simbol”, au fost totuși făcute, a circulat și una cu niște vânătăi, una cu un nene în cărucior (bănuiesc că l-au adus anume pentru a face poze lacrimogene). Amnesty a făcut o declarație (deși ea nu putea fi decât una destul de evazivă)... mai pe scurt, tot s-a derulat conform planului.

Iar eu, care am participat în trecut la câteva mitinguri de protest la Paris și am cunoscut „din interior” cum e cu organizarea și relația cu poliția, nu pot să scap de o întrebare: ce ar fi făcut francezii dacă nu respectam termenul indicat în declarația acțiunii, ce ar fi făcut ei, dacă cineva s-ar băga pe Champs Elysées, de exemplu, pe 14 iulie? Și câți ani ar fi luat acel de ar încumeta?

Mahării au venit, au depus flori, păziți de cordoane impresionante de polițiști înarmați și de bodyguarzi cu valize, ceea ce e destul de ridicol per se, mai ales că din „galiorkă” se auzeau aceleași strigăte: „hoţii – hoții!”. Ambele tabere, satisfăcute și cu inima împăcată, s-au împrăștiat, care pe la casele cui îi are, care s-au dus la scris comunicate și postări pe rețelele de socializare. Unicul lucru cu adevărat semnificativ a fost faptul că, sub această acoperire, poliția a profitat și le-a luat pancartele celor de la „Occupy Guguţă” (printre altele, unicul protest care are cât de cât sens în această poveste). Dar nici ei nu s-au supărat tare, căci au intrat în gura lumii și în aceeași seară i-au dat și mai tare în străchini și ligheane: cică așa ar sună democrația!... Au drepate: în Moldova, anume aşa!

În aceeași zi, Shor a buhnit un ditamai „marş patriotic” la Orhei, care a deplasat și mai departe limitele și arealul prostiei și ridicolului. Incredibilă energie la un individ care suferă de boli cronice grave și nu poate să fie prezent la ședințe de judecată!... N-ar strica să se ocupe de cazul său savanții britanici: poate descoperă un remediu magic? Și n-ar strica să-i studieze cazul și BOM! E loc pentru beatificare: cum n-ai da, dar vindecări miraculoase nu se întâmplă cu toată lumea (scriu și mă gândesc: taci, mă, că le dai idei! Ăștia chiar sunt capabili s-o facă!)...

 

BĂTĂLIA DE LA LEUŞENI

Sloganul Liniei de fortificații Maginot a fost „On ne passe pas” (Pe-aici nu se trece). Pare-se că grănicerii moldoveni au decis s-o adopte, cel puțin pentru ziua de 27 august. Independența nu-i foaie verde, ea se apără, nu-i așa? Marșul Unirii, care a parcurs 1200 de km, ajungea la Prut. Inițial, unioniştii au dorit să treacă pe podul feroviar de la Ungheni, dar nu li s-a permis. Cică Poliția de Frontieră (PF) ar fi avut informații că erau posibile „provocări”! Voi face din nou o paralelă cu ceea ce consider eu normal să se întâmple. Traversarea respectivă nu este regulamentară, deci bănuiesc că ar trebui un acord prealabil specific de la autorități. Nu știu dacă ei l-au cerut. În aceste condiții, PF era în dreptul ei să n-o accepte. Dar de ce și în ce condiții în 2015 s-a putut?

După asta unioniştii au plecat la punctul de trecere Albița – Leuşeni unde au dormit în corturi o noapte. În dimineața zilei de 27 august grupul a încercat să treacă frontiera. Și aici – surpriză: cei cu acte moldovenești trec, „românii” – nu! Explicația? Disfuncționare a sistemului informațional! Tare la țanc li s-a stricat, aș zice eu. Unioniştii care trecuseră deja frontiera s-au întors înapoi la colegii lor. Pentru că au „perturbat” grănicerii, li s-a băgat interdicție de a traversa pentru 24 de ore. Acestea au fost primele două epizoade ale acestui incident, generat, în mare parte de poliția de frontieră.

Deși unioniştii transmiteau live-uri încă de la Ungheni și încercau să sensibilizeze cât mai multă lume, la fața locului nu s-a deplasat nicio echipă de reporteri de la nicio televiziune sau organism mass-media! În schimb, „odiosul” Shor și marșul său patriotic nu ieșea din vizorul camerelor. Revelator!

A doua zi unionistii au pornit din nou să traverseze. De această dată, însă, se mai vedeau și microfoane cu camere printre ei. Puține, dar erau. C-o fi camerele de luat vederi, c-o fi starea generală excesiv de nervoasă pe urma primelor două tentative ratate, dar ei au cerut imediat asistență consulară și nu se lăsau mișcați de acolo. De acum încolo inițiativa a trecut de partea lor, la fața locului ajungând până și șeful PF, Fredolin Lecari. S-a creat impresia că grănicerii nu știau cum să-i expedieze mai repede de acolo, iar unioniştii căutau gâlceavă. Pe parcursul zilei a venit și un comunicat de la consulatul României, iar anticipând, vom menționa că MAE a chemat ambasodirul Moldovei pentru explicații. Până la urmă, toți unioniştii au trecut frontiera în afară de George Simion, care așa și nu a fost lăsat să treacă. Marșul Unirii avansează spre Chișinău!

Orice nu s-ar spune, dar situația a devenit tensionată în primul rând din cauza Poliției de Frontieră a statului independent, Republica Moldova. Dacă erau lăsați să treacă încă la Ungheni sau chiar și la prima lor încercare pe la Albița – Leuşeni, totul s-ar fi petrecut pașnic și fără scandal. Și încă un detaliu: dacă ar fi fost presa, așa cum este ea la noi, liberă și independentă, prezentă la fața locului, poate că oamenii se comportau cu mai mare băgare de seamă... Dar presa, după cum ziceam, era ocupată. La Orhei.

 

RUŞII VOR SĂ NE CERTE CU UE? Reprezentantul special al președintelui Federație Ruse pentru protecția drepturilor antreprenorilor, Boris Titov, a anunțat săptămâna trecută că Republică Moldova, cu Acordul ei de Asociere în vigoare poate deveni o placă turnantă pentru produsele rusești, altfel interzise din cauza sancțiunilor. Dacă ar fi fost chiar așa, nu se striga despre asta în clozeturi publice, precum sputnik. Asta e ca și cu „furtul miliardului”: când vrei să furi, taci și o faci în liniște.

Cam atât. Cireșica de pe tort (mai nu am scris Mărul de pe tort) din această săptămână o voi trimite la Moscova, la Rosselihoznadzor. Zeci de camioane cu fructe din Moldova, preponderent mere, sunt oprite la vama dintre Ucraina și Rusia, cică din cauza că ceva nu e în regulă cu actele. Eu sunt de acord: ceva nu e în regulă! N-au ce căuta fructele din Moldova în Rusia!

Partager cet article
27 août 2018 1 27 /08 /août /2018 12:48
Săptămâna în care s-a împărţit piaţa

Săptămâna care a trecut nu a fost prea bogată în evenimente, ceea ce este firesc, într-un fel, căci vine peste noi aniversarea a 27 de ani de la Independență și cam toate câte se întâmplă nu au fost decât mari pregătiri pentru săptămâna următoare. Suntem în an electoral și fiecare forță politică, ori nu prea politică, va trebui cumva să se manifeste. Cu cât mai „gălăgios” cu atât mai bine. Bine pentru aceste „forţe” bineînțeles, nu neapărat pentru noi, cetățenii acestei țări, independente până-n măduva oaselor. Vom reveni imediat și la aceste „pregătiri”, dar nu înainte de a vă vorbi și despre ceva de bine:

SĂRBĂTOAREA CĂRŢII LA CHIŞINĂU În perioada 29 august-2 septembrie, la Moldexpo Chisinău, va avea loc unul din cele mai mari târguri de carte din Republica Moldova, Bookfest! Peste 50.000 de cărţi de la cele mai importante edituri din România și Republica Moldova, reunite în circa 60 de standuri individuale, își asteaptă cititorii! Iar subsemnatul vă îndeamnă să vizitați și standul Editurii Vinea, acolo unde am auzit că va fi vândută și o adevărată capodopera a literaturii universale, volumul de poezie „şi în realitate s-au întâmplat următoarele” care poartă aceeași semnătură ca și aceste rânduri. Gluma-i glumă (și sper că anume așa ați interpretat-o), dar este probabil unica ocazie să procurați această carte, care, din varii motive, așa și nu a ajuns în librăriile de la Chișinău. Deci, aveți câteva zile la îndemână ca să procurați la Chişinău cea mai vândută carte de pe standul României de la Salonul de Carte de la Paris din 2018!

UN MILION LA ZECE Guvernul a anunțat laureații Premiului Național 2018. Anul acesta, din fericire, laureații nu au stârnit controverse. În ceea ce mă privește, îl felicit călduros pe Iurie Colesnic, care a publicat, din depărtatul an 1993, 11 volume intitulate „Basarabia necunoscută”. O muncă enciclopedică titanescă! Printre laureați se numără și Viorel Mardare, tânărul realizator cunoscut pentru spoturile publicitare care promovează imaginea Republicii Moldova, diagnosticat recent cu cancer. Mi-ar place să cred că nu e doar un act de binefacere, deși așa se prezintă. Și nu e nimic reprimabil aici, dimpotrivă. Dar de când a început această vastă acțiune de susținere - „Viorel must go on” - nu mă pot sustrage de la gândul la toți acei pentru care o diagnoză similară este sinonimă cu o sentință definitivă fără drept de apel...

79 DE ANI DE LA PACTUL HITLER - STALIN O aniversare lugubră pe care s-ar cuveni să n-o uităm. Pe 23 august 1939 Hitler și Stalin își împărțeau Europa. Chiar dacă după război pactul a fost numit „Ribbentrop – Molotov” pentru a-l proteja pe Stalin, consider că demult e timpul să-i redăm numele adevărat. Și să recunoaștem că anume acest pact a fost declanșatorul celui de-l doilea război mondial, respectiv, să considerăm că 23 august este data când a început.

NATO A DEBARCAT LA CHIŞINĂU Bine, nu chiar tot NATO, doar Locțiitorul șef al statului major al Direcției parteneriate militare din cadrul Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa, general maior Odd Egil Pedersen. Ceea ce nu e rău, nici așa. Au de discutat cu Ministrul apărării, Sturza, despre strategii de cooperare. Atunci când armata rusă se antrenează an de an să forțeze Nistrul, ce mai poți face altceva? Apropo, SIS a anunțat sesizări masive de muniții și armament în această săptămână... Iar la Odesa a fost arestat un killer cu pașaport moldovenesc. E bine că discutăm cu NATO, dar n-ar strica să ne ocupăm mai serios de ceea ce se întâmplă pe teritoriul țării.

FRIZERUL VA STA LA DUBĂ ÎN MOLDOVA Sergiu Buruiană, condamnat de către autoritătile italiene la 23 ani și 11 luni privațiune de libertate pentru omor intenționat și deținere ilegală de armă, acel care s-a ars (ca să vezi tâmpit: nici să stea cuminte la fund nu știe!) intrând în vizorul presei atunci când s-a apucat să tundă tineri la Călărași, ar putea să-și ispăşească pedeapsa în Republica Moldova. Sper ca condiționalul să dispară din fraza de mai sus. Și mă mai gândesc că, dacă se întâmplă, inculpatul ar putea să-și dorească să fie extradat înapoi în Italia. Apropo, cazul respectiv tot despre securitatea statului este, nu despre altceva.

PASIUNI PENTRU O PIAŢĂ PPDA și PAS, mai pe scurt „ACUM”, au planificat un protest pe 26 august, chiar în ajun de Ziua Independenței (ceea ce a mutat toate „serbările” în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” și Palatul Național „Nicolae Sulac”), dar s-au pomenit cu un alt „concurent” pentru spațiu, Maia Laguta! De-o unde o mai fi apărut și asta? Vorba aia: „Kак черт из табакерки!” Și la momentul potrivit! Cică piața va fi împărțită în două... Promite să fie vesel. Dar stranietățile nu se termină aici: unioniştii urmează să împartă cu... socialiștii! Piața Marii Adunări Naționale pe data de 1 septembrie, atunci când primii vor organiza Marea Adunare Centenară cu ocazia finalizării Marșului Centenar. Cică PSRM ar fi rezervat piața pentru perioada 1 septembrie - 31 decembrie 2018! Patru luni! Și de ce doar 4? De ce nu toate 12?

NĂSTASE VREA O MĂNUŞĂ PENTRU FILIP Cică Năstase îl cheamă pe Filip la o „discuţie publică”, chiar în ziua protestului. Mă gândeam să comentez cumva, dar am citit „scrisoarea deschisă” și am zis că e suficient de nostimă și fără comentarii. Doar un fragment: „intenţia mea și a colegilor mei de a organiza proteste exclusiv pașnice, așa cum am procedat de fiecare dată din 2015 încoace, este fermă”. Vai, cât de pașnic luau ei cu asalt Parlamentul!... Sau asta: „suntem hotărati să oprim deteriorarea statului de drept și încălcarea drepturilor fundamentale ale omului în Republica Moldova”. Și când luau cu asalt „Antena C” și „Euro TV” pentru care drepturi luptau? O fi vrut Năstase să-i arunce o mănușă lui Filip, dar... ia-o de unde nu-i. Nu-i ajunge stofă nici măcar pentru un degetar.

SHOR BOLEŞTE Individul care are suficientă energie pentru a înjura, pentru a amenința, pentru a guverna un oraș, pentru a pune pe roate o mașinărie întreagă cu partide, organizații teritoriale, pentru a organiza mitinguri și combate vehement mitingurile ACUM etc, etc, se îmbolnăvește subit de fiecare dată când trebuie să se prezinte la judecată. Eu propun să fie suspendat din toate funcțiile pentru exact același motiv: boală cronică și incapacitate fizică de a-și exercita funcția.

OPEN SKY PRIN „OPEN DIALOGUE” Continuă saga cu fundația „Open Dialogue” și agentul Kozlovska, interzisă în spațiul UE. Au fost publicate biletele de avion cumpărate de „Open Dialogue” pentru membrii familiei lui Platon. PDM a cerut să fie cercetate legăturile mambrilor ACUM cu Kozlovska. Iar ceea ce vrea PDM... PAS a fost nevoit să reacționeze și a zis că nu are nicio legătură nici cu Kozlovska, nici cu „Open Dialogue” ceea ce-i cam tras de păr și cusut cu ațe albe... Chestiile astea se plătesc cu bani grei, dar fie, am să le acord celor de la PAS o consultație gratuită în ale comunicării și relațiilor publice. Ar fi fost firesc să răspundă la diverse acuzații ceva de genul ăsta: „PAS a răspuns unor solicitări de a participa la o conferință internațională ce trata despre subiecte care ni se par importante, inclusiv pentru Republica Moldova. Noi nu suntem SIS ori CIA și nu avem capacitatea de a investiga persoane sau ONG-uri. PAS neagă orice implicație deliberată în favoarea altor state ori subminarea securității Republicii Moldova. Solicităm, la rândul nostru, ajutorul organelor abilitate pentru a clarifica pentru opinia publică care a fost rolul exact al Ludmilei Kozlovska și „Open Dialogue””. Dar nu a fost să fie. Amatorism, ca de obicei. Dar, în fond, atunci când îți cumpără Renato Usatîi bilet la avion, după ce faci proteste cu Usatîi şi Dodon, poate că nici nu ai cum să faci un asemenea comunicat...

Cam atât. Săptămâna care vine va fi cu adevărat vesel. Independent de vesel! Îmi mai rămâne Cireșica de pe tort. În această săptămână am s-o trimit la Comrat, Irinei Vlah. Acei de acolo au celebrat 28 de ani de la formarea Republicii Autonome Găgăuzia. Bascanul s-a jeluit că Chișinăul le dă prea puțini bani... Adică refuzăm să-i respectăm legile, amenințăm permanent cu răscoală armată, îi sabotăm funcționarea, iar apoi mai avem tupeul să-i cerem bani? Bine se zice: obraznicul mănâncă praznicul...

Partager cet article

Despre PUNCT-ul din .FR

Poveşti, povestioare, gânduri, reflecţii, idei mai profunde şi mai superficiale, grave si ilariante... un punct de vedere şi doar atât. Doar un punct în imensitatea blogurilor. Doar un punct din atâtea altele dispersate în nebuloasa reală si virtuală. Doar un punct. Deşi... câte odată nu-ţi lipseşte decât un punct pentru a fi un i! 

"De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna."  Nichita Stănescu

Rechercher