Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
1 mars 2021 1 01 /03 /mars /2021 21:42
"Curtea închisorii", 1890, Vincent van Gogh

"Curtea închisorii", 1890, Vincent van Gogh

Fără mari preliminarii și digresiuni, cred că ar fi corect să afirmăm că noutatea săptămânii a fost decizia CCM despre neconstituționalitatea desemnării repetate a candidatului Gavriliță la funcţia de Premier, în condițiile în care o majoritate parlamentarӑ nou-constituită a propus candidatul său.

Cred că fiecare din domniile voastre a avut ocazia să citească varii și diverse comentarii, reacții, „analize” la subiectul respectiv. PAS mizează pe anticipate, chiar dacă aparent ei nu par să dispună de suficient sprijin pentru a obține o majoritate într-un eventual nou parlament. Un sondaj publicat săptămâna trecută (de către BOP) la dă celor de la PAS 48% din intențiile de vot. Este primul publicat cu un scor care se apropie de 50%. Dar nici măcar acest scor nu este important acum, cӑci nu despre asta discutӑm.

Ceea ce contează cu adevărat este soliditatea și seriozitatea proceselor legislative. Din acest punct de vedere decizia Curții Constituţionale este semnificativă și pozitivă, de ce nu?, pentr toți acei care ar putea să mai crediteze formațiunea statală „Republica Moldova” cu un minim de capital de seriozitate (subsemnatul nu face parte din categoria respectivă).

Suntem deja deprinși cu surprize și răsturnări de situații din cele mai neverosimile, de aceea nu vom insista aspura scenariilor posibile. Cert este un lucru: în situația creată Sandu este clar un element blocant din punct de vedere al procesului firesc politic. Teoretic, ea ar putea, foarte legitim, beneficia de același tratament ca și Dodon, atunci când era suspendat pentru a vota anumite legi de către Parlament.

Orice nu am considera, oricare nu ne-ar fi convingerile, anume președintele Maia Sandu este astăzi factorul blocant al unui proces firesc constituțional. E o situație de zugzwang politic clasic în care acțiunile președintelui sunt clar în dezavantajul formațiunii politice pe care ea o reprezintă.

Dacă ar fi să le găsim o caracteristică și doar una, nu vom pomeni nici obrăznicia, nici impertinența, nici lipsa respectului față de instituțiile statului, nici lipsa de inteligență strategică politică, căci din astea au curs ca dintr-un corn al abundenței peste toate partidele și formațiunile (peste altele chiar și mai mult), dar vom spune că acei de la PAS se comportă de parcă ar dispune astӑzi de o majoritate absolută în Parlament.

Cineva ar trebui să le șoptească celor de la PAS că politica nu-i Facebook, comunicarea nu-i blogging, că în viața reală nu poţi da unfriend și bloca partide sau indivizi... Și nici statul nu este o pagină de Facebook cu nume „statul capturat”: Maia Sandu iarăși cere de la SIS să lupte cu corupția (nu carecumva sӑ se apuce de acei care potenţial ar putea fi inculpaţi de „înaltӑ trӑdare”), iar Igor Grosu îi dă cu „Oamenii își doresc să curețe acest Parlament de escroci, de toți cei care fură statul” la întâlnirea cu Michalco de parcă nu tot oamenii i-au ales pe deputații actuali.

Acum, dacă ar fi să urmăm logica ultimilor ani, Maia Sandu riscă să urmeze exemplul lui Dodon cu suspendări regulate și repetate pentru blocaj constituțional... Precedent, cum se spune, există. Bineînțeles, dacă CCM n-o fi și asta o „organizaţie” de gașcă politică, ceea ca nu ar trebui să ne mire prea tare.

ROMÂNIA NE AJUTĂ De-i frig, de-i ploaie, de bate vântul (politic vorbind), România continuă să construiască școli și gradiniţe, să susțină și să trimită ajutoare pentru Republica Moldova, absolut vitale pe aceste vremuri de urgie. Cel puțin, de această dată camioanele cu ajutoare nu au fost ascunse sub poduri și întâlnite cum se cuvine, în PMAN. Și cetățenii știu unde le-ar fi mai bine: cozile la consulatele românești nu se fac mai mici.

Păcat doar că această „ştiinţӑ” o aplică doar la propria cămașă, căci când ajunge vremea de a alege, dau cu oiștea-n gard permanent pentru ca mai apoi să vrea „să curețe acest Parlament de escroci, de toți cei care fură statul”.

Partager cet article
15 février 2021 1 15 /02 /février /2021 19:23
Săptămâna în care am tânjit după firesc

Știți ce anume lipsește teribil de mult în Republica Moldova ? Nu mă refer la anumite idei sau opinii, nu mă refer la %-je de pro-ceva anume sau la un număr de combatanți ai unor cauze particulare. Nici măcar la bani nu mă refer ori la o oarecare cantitate (oare în ce unități ar putea fi măsurată ?) de inteligenţă pe cap de locuitor. Mă refer la… firesc !

Mi-ar place ca acei care militează, să zicem, pentru păstrarea patrimoniului cultural și arhitectural să nu semneze proiecte de construcții faraonice (fiți atenți, eu nu zic că aceste proiecte sunt bune sau rele); mi-ar place ca acei care vor bilingvism să fie purtători ai valorilor respective şi să vorbească două limbi; mi-ar place ca acei care luptă pentru limba „moldovenească” s-o şi vorbească; mi-ar place ca acei care au militat pentru votul uninominal să nu protesteze împotriva sistemului de vot actual (iarăși, eu nu zic că este bun ori rău), mi-ar place ca structura parlamentului la sfârșit de mandat să semene, barem aproximativ, cu rezultatele scrutinului (chiar dacă aceste rezultate nu mi-ar place deloc), mi-ar place ca acei care se declară pro-europeni să nu facă coaliții cu socialiștii putinisti, mi-ar place ca acei care înaintează un candidat la un post de premier să-l și voteze... Exemplele pot continua la nesfârșit.

Acest deficit cronic de firesc generează fenomene absolut devastatoare: nimeni nu mai ia în serios nici instituțiile, nici discursurile, nici legile... nimic. O singură regulă e valabilă: „La raison du plus fort est toujours la meilleure”.

Toată această șandrama instituțională care se cheamă oficial „Republica Moldova” demult nu este altceva decât o farsă de un gust dubios, jucată de saltimbanci de cea mai proastă calitate. Acum câteva zile participam la o emisiune televizată la TVR Moldova în care, poate cu ceva mai multă nuanță, ziceam același lucru. La care remarcă, Vlad Ţurcanu, invitat în studiou, răspundea prin constatarea că în Republica Moldova nu au fost create instituții viabile și funcționale. Nu avem cum să nu fim de acord, dar... a cui e vina? Cine au fost acei care şi-au bătut joc de instituţii de-a lungul anilor? Vă mai aduceţi aminte cum deputaţii ne-au schimbat ditamai sistemul electoral de trei ori pe parcursul a câteva zile?...

Săptămâna care a trecut am asistat la încă un epizod al acestui vodevil. PAS și Maia Sandu înaintează un candidat la funcția de Prim-Ministru, pe Natalia Gavriliță, dar fac tot ce le stă în puteri ca echipa propusă să nu fie votată. Dar asta mai treacă-meargă: cel mai hilar e că nici chiar deputații PAS nu o votează!

Ceea ce a urmat poate avea consecințe destul de urâte pentru planurile deputaţilor de la PAS: o nouă majoritate a fost înjghebată și anunțată, compusă din PSRM, ȘORicei, grupul de transfugi „Pentru Moldova” (a nu se confunda cu „Pro-Moldova”) și încă v-o trei „independenţi”. 54 per total. Grupul respectiv a propus-o candidat pe Mariana Durleşteanu. Teoretic, Maia Sandu poate să o refuze o singură dată, iar pe-al doilea candidat va fi obligată să-l accepte. Căci suntem o țară parlamentară, dacă ați uitat cumva (vedeți aici și explicațiile lui Alexandru Tănase).

Scump ne mai costă (pe noi, nu pe ei) acea coaliție a blocului ACUM cu PSRM, nu credeți!?

ŢI ANI POATE CERE ANI? ANI ar fi început să examineze cazul lui Dodon. Să le urăm succes! Ce altceva putem face?

MOSCOW CALLING! Iar Dodon iar a plecat la Moscova. Îmi veți spune că voiajurile ex-ului demult nu mai sunt o noutate, dar de această dată a mai apărut un detaliu curios: o scrisoare către Air Moldova din partea Ambasadei Rusiei de la Chișinău prin care Iaşenin (șeful interimar al secției consulare din cadrul Ambasadei ruse) îi cere lui Ceban (directorul Air Moldova) să-i ia pe Dodon și Juncu la bordul aeronavei. Din scrisoare nu reiese deloc că rușii ar avea intenția să cumpere şi bilet. Conținutul îmi seamănă mai mult cu un ordin intern, precum ar fi fost firesc în Rusia, spre exemplu.

CEC-UL GĂGĂUZ Povestea cu dotarea separatiștilor găgăuzi cu organul lor electoral e mult mai serioasă și mai gravă decât pare. Din păcate însă, ea nu pare să excite multă lume precum ar fi firesc să fie. Proeiectul de lege avansează în parlamentul din Chișinău, iar la Comrat se duc deja lupte aprige pentru funcția de șef al instituției.

AMABILITĂŢI CU TERORIŞTII Apropo de separatişti. La AIC a fost interceptat un oarecare Gratov, terorist internațional, care a participat mai la toate conflictele sângeroase din fosta URSS: Transnistria, Abhazia, Osetia, Donbass... De această dată se îndrepta spre Tiraspol. Dar nu a ajuns. Merci și pentru-atâta, căci nici arestat nu a fost, cum ar fi firesc să fie, ci pur și simplu rugat politicos să se ducă de unde-a venit: înapoi în Rusia.

CINE FINANŢEAZĂ TIRASPOLUL? Cred că merită de citit atent acest text. Știați că 30% din exporturile Transnistriei merg spre UE? Iar spre Rusia – doar 11,05%? Nu-i bai, dar vă pare firesc ce se întâmplă acolo?

ROMÂNIA NE AJUTĂ Dacă și există ceva firesc în aceast teritoriu, el este adus de peste Prut. România ne oferă 6000 tone de motorină pentru agricultori (sunt curios cu cât va fi vândută pe intern) și un nou lot de ajutoare umanitare pentru a lupta împotriva epidemiei (să sperăm că de această dată nu vor fi ascunse pe sub poduri). Drept recompensă pentru încăpățânarea de a ne tot ajuta Consiliul Audiovizualului din Republica Moldova anunță că TVR (TVR Moldova, nu tot pachetul) nu va fi difuzat decât în format digital.

Precum ziceam: deficit cronic de firesc...

Partager cet article
8 février 2021 1 08 /02 /février /2021 20:46
Săptămâna în care am băut apă

Ah, de-ați ști, dragii mei, cât de mult sper să fi suferit chinuri atroce, fiecare din voi, din cauza că timp de mai bine de o lună nu mi-au apărut comentariile subiective, dar perfect asumate. Sadismul acesta al meu nu poate fi echivalat decât prin unitățile de măsură care ar cântări speranța mea orgolioasă că textele respective mai trebuiesc cuiva. Că sunt citite și așteptate.

Dac-o fi adevărat și așteptarea Domniilor voastre este echivalentă cu speranța mea, țin să-mi cer iertare și să vă asigur că această absență nu a avut nimic cu desfășurarea (ori non-desfășurarea) evenimentelor din Moldova, cu v-o neînțelegere bănuită sau nebănuită, ori cu cele 4 (patru!) sărbători de sfârșit de an tradiționale (această „tradiţionalitate” se aplică doar la „russkii mir”, să fie clar!).

Dar să trecem peste aceste simandreli ceremoniale și să intrăm direct în subiect, cum se zice.

MAYA SANDWICH LA PARIS Probabil cea mai trăsnită noutate legată de vizita noului președinte al Republicii Moldova au fost subtitrele discursului lui Macron pe Facebook sau Youtube. E clar că e lucru de robot automat tâmpit, dar a ieșit hilar: robotul a spus lumii întregi că Macron s-a adresat Mayei „sandwich” apoi Mayei „sans dout”, iar pentru ca s-o laude mai bine președintele Franței a menționat că ea „se bea împotriva corupţiei” („elle se boit contre la corruption” stricto texto). Îmi veți spune că nu e prea „nobil” sau „politic corect” să vorbesc despre acest accident tehnologic și vă voi da dreptate. Dar este cel mai semnificativ lucru care s-a întâmplat. În rest, francezii au zis că vor susține Republica Moldova la fel precum au făcut-o și până acum. „Mulţumim frumos”, aș vrea să zic. Cum a fost – am văzut. Parcă am vrea și altceva... Dar dacă e stabilitate, stabilitate să fie! Trăiască prietenia între popoare!

SOCIALISTUL PRE LIMBA ROMÂNĂ PIERE Nicidecum nu contenește hărmălaia ridicată de socialiști referitoare la „statutul limbii ruse”. Săptămâna trecută au pus chiar și de o manifestație de protest. Unde? La Bălți, evident. Dar să amintim exact ce s-a întâmplat. Pe scurt: socialiștii votează o lege prin care limba rusă devine obligatorie. Adică acel care nu vorbește rusa nu ar fi putut exersa nicio funcție în stat. CCM, absolut firesc, a anulat legea respectivă, revenind la vechiul status quo. Cu alte cuvinte, nimic nu s-a schimbat. Dar acest lucru nu are nici cea mai mică importanță pentru acei care de 30 ani promovează ura și separatismul în RM. Ținând cont de cele expuse mai sus, ce sens au lozincele „Верните русский язык”, „Руки прочь от языков”? Și astea sunt doar cele mai cuminți lozinci. Dar povestea dată are și partea ei pozitivă. Cred că marele mit „geopolitica nu există” a fost spulberat pentru foarte mulți. Revenim la realitate: în Republica Moldova nu există decât geopolitică și nu poate exista nimic altceva decât geopolitică. Este esența însăși a acestei structuri teritoriale.

PENTRU UNIRE 37,5% din cetăţenii care se află pe teritoriul Republicii Moldova își doresc Unirea cu România conform sondajului „i-Data” publicat săptămâna trecută. În același timp 68% își doresc aderarea la UE. Acei mai pricepuți știu că nu există în realitate altă posibilitate de a integra UE decât Unirea. Totul e să mărim numărul celor pricepuți. Alegerea e simplă: ori ne unim cu România și încercăm să ne mișcăm puțin (ceea ce nu va fi simplu chiar și după Unire), ori continuăm mai departe cu „stabilizdeţul” și „susţinerea necondiționată a vectorului pro-european al poporului Republicii Moldova”. Capisci, ragazzi?

SPRE UNIRE Igor Şarov, rectorul USM, a vizitat Universitatea din București. Printre proiectele de colaborare discutate a fost menţionată și posibilitatea delivrării diplomelor duble. Un singur spațiu academic – iată un pas judicios al oamenilor pricepuți!

CEC ÎN GĂGĂUZIA Revenind la scandalul deja menționat, acel cu „limbă, alfabet”, vom aminti o altă epopee, care se derulează în paralel. Este extrem de periculoasă pentru „statalitatea” Republicii Moldova. Mă refer la inițiativa socialiștilor de a dota Găgăuzia cu CEC-ul lor de buzunar, ceea ce îmi pare inadmisibil. Nu exclud nici faptul că povestea cu limba să fie o „fumigenă” pentru a o astupa pe aceasta.

GUVERNUL GAVRILIŢĂ În pofida declarațiilor multiple și a neterminatelor discuții despre alegeri anticipate, nu-i exclus să ne pomenim cu un guvern ales. Sunt suficiente persoane în parlament care nu au niciun interes să-și depună mandatul înainte de termen, pe de o parte, iar pe de alta – noile alegeri, dacă e să credem sondajele, nu vor modifica substanțial numărul mandatelor partidelor parlamentare care vor fi realese. Atunci când e nevoie politicienii noștri știu foarte bine să se înțeleagă. Ca la Criuleni, unde PLDM, PCRM, PSRM, PAS și Partidul „Şor” au coalizat ca să-l dea jos pe președintele raionului de la Platforma DA. Cine-ar putea să-i creadă?...

V-ați săturat? Mai beți apă! Vorba bunicii mele și a robotului translator.

Partager cet article
31 décembre 2020 4 31 /12 /décembre /2020 07:00
Imagine: https://www.b1.ro/

Imagine: https://www.b1.ro/

Există o vorbă pe care toți o cunosc și o atribuie oricui. Hai să zicem c-a zis-o Churchill (cu siguranță nu-i a lui, dar e deja o tradiție de a i se atribui asemenea “citate”): „Alegerile le câștigă acel care număra voturile”. Nu există mai mare prostie, mă rog, poate cândva a fost adevărat, poate că în alte părți mai și este, dar repetarea adagiului respectiv în ziua de azi nu stă departe de un nihilism infantil de genul: „Toţi sunt hoți, toți sunt de-o teapӑ”... În fine, ar trebui să înțelegem o dată și o dată că lumea a evoluat, și destul de rapid, și se află destul de departe de imaginea pe care ne-am creat-o cândva despre scrutine și alegeri.

Intrarea în materie de mai sus a fost necesară pentru a ajunge la afirmația următoare: câștigă acel care setează regulile jocului! Poți fi super tare la fotbal, dar dacă te pune cineva să joci handbal – n-ai șanse. Iar dacă îl pui pe Messi să joace rugby, mă îndoiesc că ajunge măcar la cinci minute de meci teafăr.

Aduceți-vă aminte de jocurile de când eram copii: dacă erai mai bun la ceva anume și începeai să câștigi, dar îl aveai drept adversar pe unul mai barosan (la copii ierarhiile sunt mult mai evidente și deseori mai violente), el neapărat oprea jocul și... schimba regulile! Iar dacă se întâmpla să nu poată beneficia nici de acel avantaj temporar, căci „barosanii”, de regulă, sunt cam limitați în alte capacități decât cele ale mușchilor, se supăra și anula jocul.

Dar să revenim la actulitatea noastră cea de toate zilele, la Republica Moldova. Exact asta se întâmplă acum. Barosanul a simțit că pierde și a schimat regulile jocului. Jucăm după regulile lui și pentru moment nu avem cum învinge. Desigur, pe termen mai lung (Dar cât de lung? Mai are cineva răbdare?) barosanul va pierde, indiferent de reguli. Ajunge un moment când copiii cresc puțin mai mari și li se schimbă prioritățile. Știți vorba aia (atribuită lui Bill Gates, să respectăm convenția, dacă nu – o atribuim lui Churchill și pe asta, că nu-i bai): „Nu râdeți de ochelariști, căci ei vă sunt viitorii șefi!”. Barosanul va pierde și va pierde peste tot, nu doar în curtea noastră, Republica Moldova.

Vă ziceam cândva demult (în 2016!) că „statul capturat” îl va aduce pe Dodon la putere și este exact ceea ce s-a întâmplat (aici e cazul să-mi cer iertare pentru exces de înfumurare și vanitate). Vă ziceam că o coaliție cu PSRM este criminală, dar publicul era orbit de lupta împotriva marelui „bau-bau” și a înghițit momeala cum înghite crapul macucul cu tot cu cârlig... Roadele acelui act criminal le culegem astăzi.

Geaba strigi, bӑdie... Stai calm şi bea ceai, vorba unui ex.

Într-un text nu prea vechi explicam cum a fost deplasat de-a lungul anilor cursorul discursiv de la clivajul identitar spre cel geopolitic, iar, de curând, spre cel al „luptei împotriva corupţiei”. Adevărata miză în Republica Moldova a fost, este și va fi geopolitică! Mai bine zis, menținerea acestui teritoriu sub tutela și controlul Kremlinului. Să nu fim îngâmfați și să nu ne vedem prea mari: adevăratul premiu este Ucraina şi bazinul Mӑrii Negre. Noi suntem un teritoriu-tampon, un moft al țarului, un avant-post al Imperiului.

Așadar, astăzi suntem în plină „luptӑ împotriva corupţiei”, mai aprigă ca oricând (vai, se întoarce-n mormânt Lidia Istrati care striga pe vremuri de la tribuna Parlamentului: „Mafia! Dar cu mafia, ce facem?!”). A câștigat Maia Sandu la prezidenţiale, dar ea nu este unica care reprezintă „noul val”. PSRM nu a murit, nici pe-aproape (ei continuă, judicios, să călărească argumentul „geopolitic”). Usatîi dă din copită ca un armăsar, fiind sigur că apucă v-o 10-15 mandate, cel puțin, la eventualele alegeri anticipate. Nici Ilan Șor nu mizează pe mai puțin. PAS, cu puțin noroc și multă minte (aici avem dubii), ar rupe cât? 40-45%?... 

Dar dacӑ ar fi sӑ revenim la vechile paradigme discursive, ce am obţine?

Clivajul identitar ne-ar fi dat 75% vs 25% şi cred cӑ am fi fost demult uniţi cu România, parte a UE şi a NATO. (Nu e de mirare cӑ s-a fugit de el încӑ de pe timpul lui Voronin).

Clivajul geopolitic ne-ar fi dat astăzi 60% vs. 40% (aproximativ), o majoritate parlamentară confortabilă și o accelerare a tuturor proceselor integraționiste cu UE. Nu cred că am fi uniți cu România, dar cu certitudine influența Kremlinului ar fi fost mult mai mică, dacă nu inexistentă în afara Transnistriei și Gӑgӑuziei (apropo, mă întreb dacă nu am discuta astăzi despre anularea autonomiei celei din urmă din lipsă de legitimitate: vezi cum s-au derulat ultimile alegeri ale başcanului).

„Lupta împotriva corupţiei” ne dӑ însӑ un estimativ 55% vs 45% (conform sondajelor) în favoarea formaţiunilor pro-ruse, anti-europene, anti-româneşti.

Uite-aşa o aritmeticӑ...

Scriu aceste rânduri drept reacție la vizita Președintelui României în Republica Moldova și la acea euforie generală care transpiră de peste tot cu această ocazie. Da, precum ziceam și mai sus: pe termen lung „barosanii” vor pierde. Dar cât de lung? Și care va fi prețul?

În 2021 vom celebra 30 de ani de la Independența Republicii Moldova. Vom marca 29 de ani de la „armistiţiul” impus de Rusia în războiul din Transnistria. 27 de ani de la înființarea unei alte autonomii-fantomă: Gӑgӑuzia. Nu vă strânge-n spate de la aceste cifre?

Poftim şi altele: în 2014 recensamântul contabiliza 2,8 mln de persoane în Republica Moldova, cifrӑ echivalentӑ cu... 1915. Iar creştere naturalӑ a populaţiei nu am înregistrat din 1998!

Iar noi jucӑm în continuare dupӑ reguli strӑine. Mai aveţi rӑbdare?

Partager cet article
28 décembre 2020 1 28 /12 /décembre /2020 10:41
Comrat, 2019 (http://tvrmoldova.md/)

Comrat, 2019 (http://tvrmoldova.md/)

Nu cred că are rost să ne înșirăm prea mult în comentarii în această săptămână. Vă doresc, dragii mei cititori, Crăciun fericit! (am verificat de trei ori ce am scris, atât de mult mi s-a întipărit acel „fericiun crecit”, atât de moldovenesc!, în minte). Lăsați televizorul la o parte și profitați barem de câteva zile de odihnă, căci ce ne va aduce anul care vine nimeni nu poate s-o știe... Sănătoși să-mi fiți, puțin noroc tot nu ar strica, și... minte! Nu vă pripiți cu gândul, nici cu vorba, la o adică, lăsați răgaz să se așeze toate și să treacă o apă a rațiunii peste evenimente. Mai știi? Poate dăm și de un filon mai luminos...

În rest, nu prea am ce să vă spun. Chicu și-a anunțat demisia. A demisionat doar el, sau Guvernul in corpore, nu prea a fost clar, dar asta nici nu contează. Subsemnatul și umilul Dumneavoastră servitor a fost surprins. Îmi părea logic (din punctul lor de vedere) ca actualii parlamentari să-l țină în scaun până la următoarele parlamentare, dar de unde logică în țara aia?...

Se pare că toți mizează pe anticipate fiind siguri de o eventuală victorie... PAS crede că scorul de la prezidențiale va fi reeditat și la parlamentare, ceea ce e o prostie gogonată, dar ei probabil nici nu au altă opțiune, din moment ce oricum sunt minoritari la moment.

De cealaltă parte, partida kremlinistӑ speră o redistribuire a cărților și o majoritate mai bine pronunțată (nu-s lipsite de argumente aceste speranțe ale lor, din păcate, iar ultimile sondaje publicate o arată clar). Fără majoritate parlamentară, mandatul Maiei Sandu este fragil și va fi sabotat de parlament continuu, ceea ce, la o adică, se poate adeveri o sabie cu două tăișuri și să-i adauge puncte proaspătului președinte inaugurat. 

Tare n-ar strica ca CCM (nu e eroare stilisticӑ!) să anuleze pachetele de legi (inclusiv cea despre funcționarea limbilor, cea despre anularea legii „antipropagandӑ” și cea referitoare la autonomia Gӑgӑuziei) votate în mare grabă de parlament în ultimile două săptămâni ale președinției lui Dodon. Dar aici eu am mari dubii. CCM a și respins sesizarea lui Ţâcu referitoare la legea despre limbi...

Cu certitudine, Republica Moldova are, de ieri, un președinte prezentabil pentru exterior. Cu aceeași certitudine însă pot afirma că Maia Sandu nu are nici capacități, nici înțelegerea lumii în care trăiește. Dovadă este și acea felicitare pompoasă și lingușitoare pe care a postat-o cu ocazia aniversării... autonomiei Gӑgӑuziei! „Но нам все еще предстоит совместными усилиями обеспечить функциональность статуса АТО Гагауз-Ери, а также создать условия для развития и сохранения гагаузского языка и культуры”, aşa a scris Maia Sandu, ruseşte în primul rând, şi doar apoi româneşte... În gӑgӑuzӑ, sӑ-i dam crezare, nu are cum scrie, dar la fel de adevӑrat e cӑ nici în Gӑgӑuzia nu ar avea cine ceti.

Asta e. Vom trӑi, vom vedea şi vom suferi şi mai departe. Nimic fundamental, în afarӑ de imagine, nu se va schimba.

Partager cet article
21 décembre 2020 1 21 /12 /décembre /2020 18:29
Săptămâna în care RîMî a măsurat un nou jug

Cu 29 de ani în urmă, pe 13 decembrie 1991, se vărsa primul sânge în ceea ce urma să fie războiul din Transnistria. Ghenadie Iablocichin, Mihail Arnăut, Valentin Mereniuc, Gheorghe Caşu – iată numele primilor patru polițiști care au fost omorâți de bandiții separatiști. Nu cred că au rămas astăzi mistere referitor la ce anume s-a întâmplat atunci. Implicarea directă a Rusiei în conflict a fost confirmată de nenumărate ori chiar de participanții la acel război de partea Rusiei. Similitudinea cu alte războaie din ţările vecine cu Rusia (unele foarte recente) nu lasă mult loc pentru interpretări fanteziste: Rusia a creat „Transnistrii” ab nihilo de fiecare dată când s-a temut să nu-i scape un teritoriu de sub control. În Moldova i-a reușit. Astăzi Kremlinul controlează toate procesele din RîMî, inclusiv cele din mințile moldovenilor. Iar evenimentele săptămânii care a trecut confirmӑ acest lucru...

Vom reveni la ele, dar nu înainte de a aminti că pe 15 decembrie a început, la Timișoara, Revoluția română, cea care însemna sfârșitul lui Ceaușescu. Orice nu s-ar spune, Revoluție a fost!, şi România și-a reușit Revoluția.

Noi – nu.

REACŢIONARII DIN PARLAMENT Ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută în Parlament altfel decât o „contra-reacție reacționară putinistă” nu poate fi calificat. Săptămâna și mai trecută CCM a suspendat legile despre transferul SIS-ului de la președinție spre parlament și legea care ar fi luat terenul fostului stadion republican americanilor. Vom vedea ce vor face cu suita de legi și hotărâri adoptate în această săptămână. Teamă mi-a că nu vor mai fi la fel de prompți...

Și să nu-mi mai spuneți că nu e geopolitică la mijloc! Totul e doar geopolitică și numai geopolitică! Hoția e hoție, cum fără ea?, dar ce are legea refiritoare la statutul limbii ruse (de acum încolo funcționarii sunt obligați să răspundă în rusă); legea referitoare la întărirea autonomiei Găgăuziei și proiectul despre independența CEC-ului găgăuz; hotărârea despre mutarea Zilei Europei de pe data de 9 mai (nu carecumva să fie umbrit „9 mai” rusesc!) pe 8 mai și faptul că nu mai e zi de odihnă; anularea „legii antipropagandă” cu hoția?!!!

Desigur la pachet au mers și alte decizii: A) Biroul permanent al parlamentului a devenit roșu cu 9 din 15 membri aparţinând noii majorități. B) A fost votat bugetul pe care nimeni nici nu l-a citit, se pare. C) ANI și-a văzut prerogativele diminuate. D) Bunuri de stat, 8 la număr, au fost înstrăinate pentru o sumă minabilă de 67 mln. (lei moldovenești – nu euro sau dolari). E) A fost anulată așa numita lege a „miliardului”, impusă pe timpuri de FMI pentru a ține pe linia de flotare sistemul bancar al RîMî (FMI tare s-a supărat, în trecat fie spus).

Iar capac la toate a venit și una populistă: a fost micșorată vârsta de pensionare.

Ce să zic? Tare harnici deputați avem!

TRACTOARE „BELARUS” ÎN LOC DE „ENTERPRISE” Drept răspuns opoziția nou-prezidențială nu are ce opune. Tractoarele Belarus din PMAN? No, pe bune, crede cineva în farsa asta? Iată eu, spre exemplu, nu prea cred în sinceritatea revendicărilor lor. Dar asta e lucru secundar, căci oficial ei sunt din capul lor, adică chiar vor bani și nu neapărat susțin opoziția. E doar o coincidență. În afară de tractoare, Litvinenco ne propune un adevărat plan - science fiction à la Star Trek. Și nu unul, ci tocmai două! Eu unul nu înţeleg la ce bun să te chinui să scrii atâta amar de text când poţi reduce totul la două cuvinte şi un semn de interogare: „majoritate parlamentară?

SONDAJ – CATASTROFĂ Nu știu cât de credibil poate fi acest sondaj (pare destul de realist), dar arată următoarele: în caz de parlamentare PAS ar obține 37,4%, fiind urmat de PSRM cu 32,8%. Partidul „Şor”, plasat pe locul III, este susținut de 13,3% din respondenți, iar „Partidul Nostru” – 8%. Cu alte cuvinte, pro-europenii – 37,4%, pro-rușii – 54,1%. După primul tur al prezidenţialelor ziceam următoarele: „Oricare nu ar fi rezultatul turului II, putem afirma, fără pic de tăgadă, că acest scrutin, miza căruia a fost, mai mult ca oricând, geopolitică, a avut un singur mare câștigător: Kremlinul!

Cam astea au fost. Din cele mai mărunte:

Moldova are un nou ambasador la Moscova: socialistul Golovatiuc.

Jora is back! Gheorghe Nazaruc, alias „Jora”, arestat săptămâna trecută de ucraineni, a fost extrădat moldovenilor. Ținând cont de tendințele din RîMî, aș miza pe faptul că Jora va fi degrabă eliberat.

Chisăliţă de prune: Drept recompensă pentru toate eforturile RîMî de a reveni în sclavie, Kremlinul a mai strivit 20 de tone de prune moldoveneşti! Să nu creadă carecumva careva că viaţa e din nou „povidlă”.

Partager cet article
14 décembre 2020 1 14 /12 /décembre /2020 18:56
Valeriu Turea

Valeriu Turea

Neamurile mele de demult nu s-au priceput la războaie şi revoluţii. Au facut ce-au ştiut mai bine: biserici. Cred că atunci când va veni timpul să dea socoteală despre cele făcute şi nefăcute, vor ţine cu sfială această bisericuţă de lemn în palme:

-           Iaca, Doamne...

De pe unde voi fi fiind şi eu pe atunci, m-oi uita cu gândul încolo şi s-ar putea ca Mântuitorul să-i întrebe:

-           Da el?

-           Păi, el n-are nicio treabă. Doar că mai venea să se roage. Din când în când.”,

Valeriu Turea, „Vişinul baronului Münchhausen”, (Cartier, 2019, p.67)

 

Dacă m-ar fi rugat cineva să-i numesc așa, fără a gândi mult, un singur „om de treabă” din tot aparatul funcționarilor de stat, l-aș fi numit imediat și fără ezitare pe Valeriu Turea. (Apoi, gândindu-mă și mai scotocind, poate aș mai fi găsit câțiva, nu zic...). Nu cred că a existat o persoană care să fi fost atât de egal adorată de toți care l-au cunoscut, direct sau indirect. Ce imensă pierdere pentru noi toți! Cât de rare sunt asemenea persoane! ... L-am văzut ultima dată în vara lui 2019. Stăteam la o cafea cu Dumitru Crudu și Igor Guzun și l-am zărit trecând pe stradă. Am sărit de la masă afară să-l salut și ne-am îmbrățișat ca doi vechi prieteni (doar virtuali). Era grăbit și ne-am înțeles să ne revedem neapărat ca să discutăm mai în voie... Mai am câte ceva de făcut pe aici și ne vedem neapărat, Dom' Turea! Am promis doar...

xxxxxxx

HABEMUS MAIA CCM a validat rezultatele scrutinului. Dodon mai are 2 săptămâni de huzurit. Oare cât rău poate face unei țări un Dodon în două săptămâni? Vom trăi și vom vedea. Era Maia va începe pe 24 decembrie, în ajun. Eu unul voi sărbători. Dar nu înscăunarea Maiei, ci ziua fetei mele. Fiecare cu ale lui sărbători.

CONSILIERII Maia Sandu și-a anunțat consilierii. Liliana Nicolaescu-Onofrei, Sergiu Tofilat, Angela Brașoveanu, Elena Druţă, Ala Nemerenco, Veaceslav Negruță, Olestea Stamate. Nu e neapărat să ne placă, dar trebuie să recunoaștem că diferența față de fostul „cabinet” e detunătoare. Președinția arată prezentabil acum. Cel puțin pentru acei din exterior. Iar vesela murdară o putem spăla și în bucătăria noastră.

PROTEST PE VREME DE CIUMĂ Dacă ar fi scos Dodon oameni la protest cred că i-ar fi căzut toată lumea progresistă în cap și nu atât pentru cauza pentru care a adunat lume și nu atât pentru „grecikă & tushonkă”, cât pentru faptul că adună lume pe timp de pandemie. Dar am intrat în „Era Maia” și regulile de apreciere nu mai sunt aceleași... 5.000 de persoane (aşa zice poliţia) au ieşit PMAN. Au votat la protest (unanim, de la sine înțeles) și o rezoluție: e așa o tradiție locală din moşi-strămoşi.

CHIŞINĂUL OCUPAT Zilele astea prin văzduhul Chișinăului s-a auzit huruit de motoare cu mult de cai putere. Bulevardul Dacia a fost blocat, apoi a fost ocupată PMAN. Nu, nu erau tancuri rusești, ci tractoarele agriculotorilor moldoveni. Vor bani. Au plecat pentru week-end, dar au promis că revin marți să ocupe din nou Chișinăul.

LEGI SUSPENDATE Oamenii au fost chemaţi în stradă pentru a protesta împotriva a ceea ce a fost considerat pe bună dreptate drept lovitură de stat parlamentară. După cum era și de așteptat, Curtea Constituțională a suspendat legea care prevedea ca SIS să treacă din nou în subordinea parlamentului chiar dacă în paralel a fost promulgată de Dodon, ceea ce a fost chiar amuzant căci ştirea despre promulgare a apărut după. La fel precum a suspendat și legea prin care Parlamentul a abrogat decizia de transmitere a terenului Stadionului Republican către Ambasada SUA. Dar iată despre legea aia despre funcționarea limbilor care obligă funcționarii să răspundă în rusă CCM nu a zis pare-se nimic... Oare de ce au uitat-o anume pe asta?

PARLAMENTUL CURĂŢAT Noua majoritate dodono-șoricească a decis să rupă cât poate cât mai au timp. Astfel ei își pun oamenii peste tot unde pot. Monica Babuc a fost demisă din funcția de vicepreședinte al parlamentului, iar funcția ei – dată lui Vladimir Vitiuc, care imediat a și început să-și plaseze oamenii. Astfel Valeriu Grumeza urmează să fie numit director la SA „RED-NORD”. Au fost modificate și comisiile parlamentare. Sergiu Sîrbu va conduce Comisia securitate naţională, apărare și ordine publică. Marina Tauber va conduce Comisia mediu și dezvoltare regională. Violeta Ivanov va conduce Comisia politică externă și integrare europeană (!). Ruxanda Glavan - Copreședinte al Comitetului Parlamentar de Asociere RM – UE. Pe cât de fain arată președinția, pe atât de calamitos – parlamentul.

PRIZONIERUL CHICU PSRM a încercat să discute (cel puţin, aşa afirmă ei) cu PAS dizolvarea parlamentului (știu ei ce știu, se pare), dar PAS refuză și anunță „algoritmul”. Pentru asta însă e necesar ca să cadă guvernul Chicu (primul punct din „foaia lor de parcurs”). Numai că noua majoritate are 55 de deputați. Așa că Chicu nu are de ales și va sta binișor în scaun cel puțin până la noile alegeri parlamentare. Alt guvern dodono-șoriceii nu pot să aleagă căci va fi refuzat de noul președinte. Ah da, și Usatîi va mai aștepta și el. Status-Quo, tovarăși! Ixact cum cerea Zaharova!

ALEGERI PARLAMENTARE Apropo de parlamentare, românii din Republica Moldova au votat la parlamentarele din România. 37.632 de alegători s-au prezentat la urne. Ceea ce reprezintă a doua țară din afara României, imediat după Italia. În RM rezultatele au fost puțin diferite decât cele naționale: 40% au votat pentru PNL la îndemnul Maiei Sandu, 35% au votat pentru PMP (PUN și Băsescu), 11%-USR-Plus și 9% pentru AUR și George Simion, acel care are interdicție de a intra pe teritoriul RîMî.

JORA ARESTAT Dacă vă aduceți bine aminte, de ziua alegerilor RîMî era bântuită de niște indivizi dubioși gata de fapte vitejești. Erau cățeii lui Dodon care trebuiau să organizeze „proteste paşnice” în cazul în care Maia Sandu ar fi câștigat la muchie. Dar victoria ei a fost zdrobitoare și băieții sportivi nu au avut de ce să se lege, așa că s-au împrăștiat de pe unde ar fi venit. Unul din aceștia (se pare că era chiar şeful lor în persoană, eliberat dintr-o închisoare rusească pentru atâta treabă) a fost arestat de ucraineni în... Ucraina, evident. Cât a stat prin Moldova, SIS-ul din Moldova, subordonat președintelui, șeful securității statului, n-a putut face nimic.

Cam astea au fost. Din câte se vede, campania prezidenţială a luat sfârşit. Au început a curge noutăţile gârlă. În rest, Status Quo, vorba Mariei Zaharova.

Partager cet article
7 décembre 2020 1 07 /12 /décembre /2020 12:13
Săptămâna în care a venit plata pentru prezidenţiale

„Хороший человек - это не профессия”

În chiar ziua în care scriu aceste rânduri, joi, 3 decembrie, socialiștii lui Dodon, ortacii lui Şor și eternii transfugi intrați în parlament călăre pe calul PD-ului, dar reuniți astăzi într-un erzaț cu nume „Pentru Moldova”, au dat o contra-lovitură zguduitoare după alegerile pierdute pe 15 noiembrie, totodată vărsând un căuș de apă rece peste tot boborul excitat la maximum și încă euforic după victoria Maiei Sandu la prezidențiale, amintindu-le tuturor că RîMî continuă să rămână un stat parlamentar...

Acele două proiecte de lege despre care vorbeam săptămâna trecută (acel care obligă funcționarii să răspundă rusește și acel care anulează legea „antipropagandă”) au fost votate. Mai mult decât atât, SIS a fost scos de sub subordonarea preşedinteleui și trecut în subordonarea parlamentului (adică tot lui Dodon îi rămân subordonate).

La rând vine un alt proiect de lege despre care a vorbit Dodon și care este încă o etapă spre așa-numita federalizare: statut special pentru Găgăuzia și drept de veto la orice decizie care ar viza această regiune separatistă.

Cu riscul de a supăra galeria înflăcărată, voi îndrăzni să vă trimit înapoi spre vara lui 2019. Am primit suficiente țepe atunci când mă indignam de acea coaliție „monstruoasă” a blocului ACUM cu PSRM-ul. Puțini, prea puțini, am fost acei care s-au arătat la fel de indignați și care calificau acea înțelegere drept criminală. Țin să menționez și insist: ceea ce s-a întâmplat astăzi în Parlament este consecința directă a acelei „coaliţii”. Prea scump ne costă isteria „statului capturat”, inacceptabil de scump. Prea din cale-afară sunt consecinţele acelei „coaliţii”: transgresarea liniilor roşii nu iartă.

(Un singur lucru am greşit in 2019: eu vedeam aceste procese întinse pe tocmai 8 ani. Ei bine, mea culpa, s-au întâmplat mult mai rapid...)

LA MULŢI ANI, ROMÂNIA! Ironia sorții face ca toate aceste „evenimente” să se fi întâmplat în săptămâna în care am marcat 102 ani de la Marea Unire și care este și Ziua Națională a României. La câți „unionişti” am văzut zilele astea pe rețelele de socializare (și-au anunțat culorile până și persoane de la care nu m-aș fi așteptat vreodată, chiar și din acei care chiar înainte de prezidențiale erau dezlănțuiți împotriva unioniştilor sau, cel puțin, foarte zeflemitori), am rămas cu o mare nedumerire: oare cum de nu suntem încă „uniţi”? Iar despre gândurile mele pentru România puteti citi mai amănunțit aici.

GAZOCÂND?! Mi-l aduc aminte încă pe Iurie Leancă care tăia niște panglici la acest etern șantier care ar trebui să ne permită să ne aprovizionăm în gaze prin România. În această săptămână i-a venit rândul și lui Iohannis să se felicite cu această realizare. Faptul că gaze încă nu vin pe această țeavă, nu-i bai. Important este să „ne bucurăm să fim încă o dată aproape de românii de peste Prut”.

KREMLINUL NE DĂ DIN TRANSNISTRIE A plouat cu declarații belicoase din partea oficialilor ruși. Zaharova, apoi și Lavrov în persoană, au menționat că pacea în regiune se datorează celor care au dezlănțuit și alimentat conflictul militar cu 28 de ani în urmă! Iată cum. (Ascultați-l mai bine pe Nevzorov la acest subiect, participant nemijlocit la acele evenimente, cam pe la min. 34). Iar Kosaciov amenință cu datoria la gaze pe care au învârtit-o cu Tiraspolul. La Tiraspol, apropo, au venit doi deputați ruși ca să-și încurajeze trupele. Eu zic că cerințele unui „frate mai mare” merită să fie ascultate: poate le acordăm „independenţă” Transnistriei? Punem hotarul pe Nistru și vedem ce-o fi mai departe. (Zic și eu așa, ca o variantă. Sunt curios ce-ar zice Ucraina și NATO, de exemplu.)

PLATON NE SCOATE DIN „CARTEA VERDE” Că a fost lăsat să iasă din închisoare e una, dar să dea busna în instituții (CNPF) ajutat de zbiri din paza de stat – e peste capacitatea mea de înțelegere! Apropo, CNPF ne avertizează că am putea fi daţi afară din sistemul „Cartea Verde” din cauza problemelor din sectorul de asigurări.

Această „statalitate” este întruchiparea însăși a criminalității. Și orice mișcare în interiorul ei, chiar și din acele mascate și machiate cu cele mai nobile intenții, nu face decât să-i confirme natura criminală.

REVINE BĂSESCU? Băsescu anunţă că va relua procedura de dobândire a cetăţeniei R. Moldova. „On est reparti pour un tour”, cum se zice pe la noi prin sat...

Partager cet article
2 décembre 2020 3 02 /12 /décembre /2020 14:00
La mulţi ani, România!

Dacă aș fi fost născut în România, nu cred că aș fi participat activ la Revoluție (cred că elementar mama nu m-ar fi lăsat să ies afară, în 1989 aveam doar 12 ani), la fel precum nu am participat activ la “mişcarea de renaștere naţionalӑ” din Republica Moldova, chiar dacă ambele le-am trăit intens emoțional.

Dacă aș fi fost născut în România, aș fi fost oripilat și mi-ar fi fost probabil frică de “minerii” lui Iliescu în ‘90, dar mi-a fost frică de cazaci și de armata a 14-a rusӑ în ’92 de fiecare dată când treceam pe lângă block-postul instalat la intrarea în orașul meu, la doar câteva zeci de metri de blocul în care locuiam.

Dacă aș fi fost născut în România aș fi votat fără mare ezitare pentru Emil Constantinescu în 96, la primul meu scrutin prezidenţial din viață. Dar, din păcate, a trebuit să votez pentru Mircea Snegur și Mircea Snegur a pierdut…

Dacă aș fi fost născut în România aș fi deplorat victoria lui Iliescu în 2000, dar mi-a fost dat să trăiesc victoria lui Voronin în 2001.

Dacă aș fi fost născut în România aș fi votat și eu cu Băsescu în 2004, dar mi-a fost dat să re-trăiesc un nou mandat al lui Voronin în 2005.

Dacă aș fi fost născut în România aș fi fost nebun de bucurie atunci când țara mea a intrat în NATO în 2004 și în UE în 2007, dar în tot acest răstimp noi trăiam sub Voronin și manifestam împotriva „Memorandumului Kozak”...

Dacă aș fi fost născut în România aș fi manifestat și eu pentru a salva Roșia Montana în 2013, aș fi votat pentru Klaus Johannis, aș fi manifestat împotriva corupției în 2017. Dar am asistat la un vodevil cât o 1/4 din PIB-ul țării în care m-am născut, numit „furtul miliardului” și la venirea lui Dodon la putere în 2016...

Dacă aș fi fost născut în România, probabil că aș fi fost exact acolo unde sunt eu acum, la Paris adică, nu-i exclus să fi vorbit despre România cu condescendență, nu-i exclus să-i fi beștelit pe Iliescu, Băsescu și Iohannis, pe toți launloc, s-o adulez pe Laura Codruța Kövesi, să afirm că nu există „proiect de ţarӑ”, că e tristețe mare în România, că e sărăcie și corupție în continuare, cӑ nu mai avem fotbal, la urma urmelor... Poate că și nu aș face-o, dar nu-i deloc exclus...

Dar eu sunt un român născut în URSS, în Republica sovietică socialistă moldovenească (RSSM), care astăzi este Republica Moldova... Și de aceea nu pot decât să admir încântat ce se întâmplӑ peste Prut şi toate câte s-au întâmplat cu România în ultimii 30 de ani.

La mulți ani, România!

Și iartă-ne, dacă credem prea puțin în tine, dacă credem prea puțin în noi... Dacă în loc să ne batem pentru a-ți fi fii și fiice destoinici, nu te vedem decât ca pe un vis abstract și inaccesibil...

Partager cet article
30 novembre 2020 1 30 /11 /novembre /2020 11:56
Vlad Ciobanu în rolul lui Hamlet (http://flacaratv.md/)

Vlad Ciobanu în rolul lui Hamlet (http://flacaratv.md/)

 

În locul lui menit din cer

Hyperion se-ntoarse

Şi, ca şi-n ziua cea de ieri,

Lumina şi-o revarsă.

Mihai Eminescu

 

Cândva demult, pe la mijlocul anilor ’90, teatrul „Luceafărul” venise cu un spectacol la Bălți. S-a jucat Hamlet. Iar acel Hamlet era jucat de Vlad Ciobanu. Acel Hamlet îmi stă și astăzi în memorie. Am fost fulgerat, copleșit, năucit. În afară de spectacolul propriu-zis, țin minte bine cea mai mare nedumerire care nu m-a lăsat nici acum: „Cum oare e posibil?” Acea performanță actoricească îmi părea imposibilă, cosmică, stelară. Din toate punctele de vedere. Ce am văzut eu, acel Hamlet, îmi părea peste puterea unui corp și a unei minți omenești!

O teribilă veste ne-a venit săptămâna aceasta: Vlad Ciobanu, actorul care l-a jucat atunci pe Hamlet, dar și pe Eminescu în „Luceafarul” lui Loteanu, a plecat spre ceruri...

Toate celelalte păr într-atât de mărunte și dezgustătoare alături...

 

DODON CHEFUIEŞTE În timp ce se călătorește, Dodon călătorește. S-a pornit cu alai și cu bancheturi prin țară. Mai dă de băut și de mâncat la electorat. În plină pandemie. Se pregătește de parlamentare... Se pare că nu are încotro și va trebui să recunoască victoria Maiei Sandu, din moment ce însuși șeful de la Kremlin a felicitat-o. Kremlinovici trebuie să se supună Kremlinului.

PLATON SE APUCĂ DE ŞMECHERII N-a trecut mult de când a fost eliberat de la pârnaie și Platon se apucă de cele vechi, adică de ceea ce știe mai bine: să pună laba pe companii financiare. Toată săptămâna au bubuit știri despre bătălia dintre Platon și Comisia Naţională a Pieții Financiare (CNPF) care încearcă disperat să-l împiedice să înghită piața de asigurări din Republica Moldova. Procuratura tace... Este halucinant ca o ditamai instituţie de stat să se simtă neputincioasă în fața unui escroc, fie el și notoriu, iar toate astea să se desfășoare în văzul tuturor.

LIMBĂ, ALFABET? Mult timp apărătorii înverșunați ai statalității, toți acei care au combătut zelos orice putea eventual purta cuvântul „românesc”, au răspândit ca papagalii o mantră: „Limbă, alfabet ați vrut? Iată cu ce ne-am ales!”. Mai țineți minte? A funcționat o bună perioadă de timp, trebuie s-o recunoaștem. Dar de când diferențele cu România, la toate nivelele, s-au accentuat și nu mai pot fi mascate, de când ajutoarele românești nu mai pot fi astupate cu lente de colorado acest discurs a devenit ridicol. Respectiv, a fost treptat înlocuit cu o altfel de mantră, la alt nivel, ceva mai subtil: se reclamă „pacea socială”. „Nu divizați societatea”, ni se zice de la toate trâmbițele stataliste. Ce frumoasă este această „pace socială”, nu-i așa? Iată însă că săptămâna trecută înflăcăraţii „luptători pentru pace” bagă în Parlament un proiect de lege care i-ar conferi limbii ruse „statut special” (de parcă până acum nu l-ar fi avut). Printre altele, acest proiect ar obliga funcționării de stat să vorbească rusa la solicitarea „cetăţenilor”. Altfel spus: nu vorbești rusește, nu poți fi funcționar! Apoi cum stăm cu „pacea sociala”, dragii mei? Mai „divizăm societatea”, ori ne limităm la rupere de hărți în parlament? Apropo, tot aceștia vor să anuleze așa numita „lege antipropagandă” (și așa excesiv de laxistă) pentru ca putinismul să fie și mai la el acasă în Republica Moldova! Luptăm în continuare pentru pace, dragi tovarăși!

EMINESCU DESFIGURAT: Am râs atunci când a apărut pe rețele strada aia cu marcaj parcă trasat de un bețiv. Cică era „creativitate europeană”. Mă rog, sunt doar niște linii pe asfalt, putem râde. Dar iată acum chiar nu-i de râs deloc. Creativii ăștia neobosiți au sluțit scuarul Mihai Eminescu! Problema e că nu se găsește nimeni să-i oprească, căci toți sunt din gașca aia de neofiți fără coloană vertebrală. Bine zicea cine zicea: problema proștilor nu-i că sunt proști, ci că au prea multă inițiativă. Ori ceea ce zicea răposata-mea bunică: „Păzește-te, nepoate, de prostul școlit”. Există sute de locuri în Chișinău care ar fi putut fi măcar cât de cât îngrijite cu aceiași bani, dar nu, ăstora anume scuarul Mihai Eminescu le-a trebuit „modernizat”!...

BANII CURG GÂRLĂ „Electoratul paralel” a trimis cu tocmai 20% mai mulți bani în țară anul acesta față de anul trecut. O bună parte din acești bani, țin să amintesc, vor ajunge inevitabil în buzunarele celor care apără cu atâta înverșunare „statalitatea” și „pacea socială” din Republica Moldova.

Uite-aşa un paradox.

Partager cet article

Despre PUNCT-ul din .FR

Poveşti, povestioare, gânduri, reflecţii, idei mai profunde şi mai superficiale, grave si ilariante... un punct de vedere şi doar atât. Doar un punct în imensitatea blogurilor. Doar un punct din atâtea altele dispersate în nebuloasa reală si virtuală. Doar un punct. Deşi... câte odată nu-ţi lipseşte decât un punct pentru a fi un i! 

"De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna."  Nichita Stănescu

Rechercher