Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
27 janvier 2011 4 27 /01 /janvier /2011 17:17

glamur cu coasaGripa este o boală glamour prin excelenţă… Frivolă şi uşuratică. Călătoare. Mereu în căutare de noi aventuri. Instabilă. Ipocrită. Nu poartă decît rareori aceleaşi veşminte şi accesorii de la un sezon la altul. Infidelă. Îşi schimbă partenerii după cum adie vîntul. Îşi schimbă într-una avatarul şi poreclele. Gripa are ceva din Bo-Bo-ul parizian: azi îi abate să fie grosolană şi se porceşte, mîine vrea să fie gingaşa şi aeriană ca o pasăre, poimîine o apucă depresia şi devine una cenuşie, obişnuită. Dar de fiecare dată îşi revendică cu ostentaţie statutul. Despre gripă vorbeşte presa. Vorbeşte într-una. Presa îi urmăreşte cu atenţie fiecare capriciu. Azi starul a căscat, mîine starul a ieşit la night-club, poimîine starul a băut o cafeluţă, răspoimîine a plecat într-un mic turneu internaţional,  etc., etc.

Gripa are nevoie de bani, dar nu-i cere singură niciodată. Banii îi accepta, însă, ca o evidenţă naturală, cu aceeaşi uşurinţa cu care îi cheltuie. Fără a-i fi ruşine să-i primească, fără a regreta că-i cheltuie şi nici nu are de gînd să dea socoteală cuiva cum i-a irosit... Fiecare din noi i-a dat bani şi am rămas fericiţi pentru că i-a acceptat.

Gripa are prieteni peste tot şi bine plasaţi. Are prieteni în marele business: laboratoarele farmaceutice o îmbracă gratis şi o invită la recepţii mondene. Are prieteni printre politicieni: despre ea se vorbeşte şi în guvern. Are prieteni şi din acei foarte utili: PR manageri, medici, televiziune, farmacişti. Cu gripa nu mergi decît în locuri private, selecte... Te primeşte cineva într-un spital public cu gripa de mină?

Eu nu cunosc pe nimeni care să fi murit de gripă... Eu nu cunosc pe nimeni care să cunoască pe cineva care să fi murit de gripă...

Cancerul este o boală proletară... Un cosaş. Infatigabil. Zelos. Constant. Sever. Fără simţul umorului. Fără fiorituri. Aproape de pamînt. Rebrenesc. Cancerul îşi ia ce-i al lui cu tenacitatea unui scarabeu. Cancerul nu cunoaşte ce-i asta Week-End, el nu cunoaşte ce-i asta „oră normată de muncă”, el nu cunoaşte ce-i asta  „criză”, el nu are dreptul la vacanţă şi nici nu vrea să ştie că există aşa ceva. Cancerul este încăpăţînat: din moment ce ia o decizie, o duce pînă la capăt.

Cancerul este sărac... fiecare leţcaie o rupe cu sînge, cu carne, cu suferinţă. Cancerul nu cere bani sau atenţie. El ştie că nimic nu-i este predestinat. El ştie ce înseamnă chinurile (des)facerii. I s-a spus de mic copil că-şi va cîştiga (ne)existenţa cu sudoare... Cancerul este alcoolizat, îşi îneacă amarul în substanţe psihotropice. Cancerul cunoaşte mizeria. El este mizeria!

Cancerul este omniprezent, dar invizibil. Nimeni nu-l salută, nimeni nu-şi bate capul de el. Politicienii, presa, marele business, tot „beau monde”-ul ştie că el este irecuperabil, necioplit, fără fineţe. Este evitat pînă şi de statistici: redus mereu la medii naţionale, creşteri sau descreşteri de procentaje, etc. etc.

Eu nu cunosc decît foarte puţini oameni care nu au pierdut un membru al familiei, sau pe cineva din apropiaţi din cauza Cancerului...

Păziţi-ne, Măriile Voastre, de Gripă! Căci de murit - vom muri de Cancer...

 

 

Articol publicat in Ziarul de Garda, Chisinau: http://www.zdg.md/stiri/opinie-paziti-ne-de-gripa-ca-sa-murim-de-cancer

Partager cet article
14 janvier 2011 5 14 /01 /janvier /2011 13:20

“De ce te temi? Cu mine nu te teme! De nu te culci, te culc cu sila... Dormi ...”

 la origine: Eminescu  (preluat azi de AIE)

BodiuUUUUU!

GrosuUUUUU!

PerestroikaAAAA!

EminescuUUUUU!

VieruUUUUUU!

URRRRAAAA! UUUAAAA! UUUUUU!!!

Vin Lupii, URŞ(S)ii şi mă-nGhimpă ceva…

P(l)a(h)şol na turbincu, V(F)i(l)dma!

Pe un deal răsare luna ca o vatră de jăratec

Noaptea cade, Lupii urlă… UUUUUU!!!!

Iau o vutkă de la market...

Somnoroase păsărele… sărmănele…

Noapte bună… Noapte bună…

Partager cet article
23 novembre 2010 2 23 /11 /novembre /2010 12:59

Aruncă-ţi caloşul peste umărul stîng

Nu cumva să treci Rubiconul

Desfă-ţi buhul plin de ciorici

Şi dă-i în vecin cu urciorul!

 

Declară Terrei război sfînt

Loveşte-o cu sapa să crape

Ridică-ti mînia la cer sîngerînd

Şi-neac-o în beciuri şi crame!

 

Clădeşte speranţe cu mult de etaje

Dar fără de apă, cu fiţe în cuie

Plodeşte un cancer, miez de nucă din coaje

Leapăda tot! Şi du-te ,bă, frate, în mUE!

Partager cet article
19 novembre 2010 5 19 /11 /novembre /2010 11:51

Mai ramîne doar o săptămînă pînă la alegeri… Campania electorală a atins paroxismul ei...

Cu atît mai mare este neliniştea mea. Din ce în ce mai mult mă conving şi ma îngrozesc de distanţa abisală care desparte diferitele grupuri sociale ale conaţionalilor mei… Această campanie electorală a căzut ca o piatră în acest abis şi încă nu am auzit-o lovindu-i fundul…

SaturnOricare nu ar fi dimensiunile societale pe care le-am considera, populaţia se plasează inevitabil pe o circumferinţă imaginară şi neapărat la extremităţile diametrului… Si acest diametru imaginar nu este decît imaginar, ipotetic, un diametru atributiv ... Un hău... Tinerii nu mai inţeleg ce vor bătrînii, orăşenii nu mai locuiesc pe aceeaşi planetă cu sătenii, cei rămaşi în ţară îşi imaginează că cei plecaţi peste hotare sînt nişte supermeni ce ling miere. Intelectualii nu mai vorbesc aceeaşi limbă cu “boborul” şi nici nu mai acceptă misiuni “paşoptise” sau de “podvijnici”… Lista poate fi extrem de lungă: de la cele mai evidente axe, precum cea etnică, pîna la cele mai neaşteptate…

Problema este mult mai gravă decît doar o simplă divergenţă de opinii. O divergenţă de opinii nu reprezintă decît două sau mai multe puncte de vedere asupra unei realităţi obiective sau subiective. Noi nu avem aceeaşi REALITATE. După mine, sîntem confruntaţi cu o discontinuitate cognitivă ce atinge proporţii de nemaipomenit. Nu mai vedem lucrurile la fel, nu mai judecăm în baza unor valori comune. A aborda un subiect şi a avea păreri diferite e absolut normal. Noi nu avem nici măcar subiect. Aruncăm cu predicate în dreapta şi în stinga fără noimă. Pornirile noastre verbale ne marginalizează din ce în ce mai mult din cauza lipsei unui soclu nominal...

Apocaliptici ani... Apocaliptic an... Apocaliptice luni şi zile...

Oare ce va (dez)naşte acest 28 Noiembrie?

Partager cet article

Despre PUNCT-ul din .FR

Poveşti, povestioare, gânduri, reflecţii, idei mai profunde şi mai superficiale, grave si ilariante... un punct de vedere şi doar atât. Doar un punct în imensitatea blogurilor. Doar un punct din atâtea altele dispersate în nebuloasa reală si virtuală. Doar un punct. Deşi... câte odată nu-ţi lipseşte decât un punct pentru a fi un i! 

"De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna."  Nichita Stănescu

Rechercher