Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
22 juillet 2019 1 22 /07 /juillet /2019 11:29
Sӑptӑmâna în care s-au spӑlat peticile

Săptămâna trecută cel mai discutat și comentat epizod mediatic a fost interviul lui Vlad Filat la tocmai două posturi de televiziune. Al doilea hype al săptămânii au fost banii cheltuiți pe flori, dar nici primul, nici al doilea eveniment mediatic nu ar trebui să ne intereseze. Căci evenimentele cu adevărat semnificative au avut loc în altă parte. Dar eu nu sunt jurnalist, misiunea mea (așa cum mi-am inventat-o eu) este de a vă alerta, a vă interpela, de aceea voi trece în revistă ceea ce a fost cu adevărat semnificativ.

Vom începe cu cea mai mare bucurie a săptămânii trecute:

HALEP – CAMPIOANĂ! 6:2, 6:2. Victorie clară și indiscutabilă a Sominei Halep în finala de la Wimbledon! Felicitări pentru o mare campioană! Dar nu despre asta voiam să zic, până la urmă este în primul rând succesul ei, nu neapărat și al nostru. Ceea ce m-a impresionat este faptul că Simona a găsit necesar să mulțumească României. Niciodată nu i-am înțeles pe acei care vin cu critici la adresa sportivilor. Mai ales dacă e un sport individual. Să ne bucurăm, deci, dacă simțim că avem de ce, dar să nu uităm că este succesul Simonei, este munca ei, tenacitatea şi voinţa de a învinge.

Acum să revenim la ale noastre, multe şi mărunte:

COPIL DECEDAT DE RABIE Un copil de 11 ani a decedat de rabie la Chișinău. Fără îndoială este tragedia săptămânii. Ar fi multe de spus aici, căci e plin de semnificații acest caz. Sunt tată a doi copii. Și niciodată nu voi considera un oraș prin care mișună haite de maidanezi drept un loc sigur pentru ei. Mai departe faceți ce vreți cu această afirmație.

REPIRAMIDIZAREA

Este probabil cel mai important proces şi cu cele mai grele consecinţe pentru noi. Aici sunt mai multe axe de luat în calcul. Să le luăm la rând:

A fost publicată o așa numită „listă neagră” a lui Năstase cu mai mulți înalți demnitari din poliție care urmează a fi înlocuiți. Despre respectare de legi și proceduri nu mai are rost să discutăm. Totul se face conform vechilor și rodatelor tradiții locale: chemare la cabinet cu „recomandări insistente” de a demisiona de bună voie. Din ultimile demisii: Silviu Muşuc, șeful adjunct al Poliției Chișinăului; Marin Maxian, șeful INP; Oleg Cojocari, șeful Inspectoratului de Poliție de la Bălti. De asemenea au fost eliberați din funcție Pretorul sectorului Râşcani al capitalei, Nicolae Balaur, și Președintele CSM, Victor Micu. Până și din Parlament sunt „plecaţi” deputați: astfel, Viorel Melnic, ales, chipurile, în calitate de deputat independent, a depus mandatul de deputat!

Dar nu demisiile trebuie să ne intereseze, ci numirile! La acest capitol se conturează o „paradigmă” deloc îmbucurătoare:

La CEC au fost numiți în locul celor trei demiși: Dumitru Pavel de la ACUM, Maxim Lebedinschi, consilierul lui Dodon, și Dorin Cimil, cu studii la Universitatea de Stat din Moscova „M. V. Lomonosov”, pe care le termina în 2001.

În locul lui Fredolin Lecari a fost numit Rossian Vasiloi, fidel platformei DA, absolvent în 1994 al Școlii Superioare de Comandă de Grăniceri de la Moscova.

La Primăria Chișinău revine Boldurescu, demis, hăt în 2013, de Chirtoacă. Adrian Boldurescu revine în funcția deținută anterior, de șef al Direcției generale transport public și căi de comunicație. El este ginerele ex-viceministrului agriculturii Ștefan Chitoroagă și cumetru cu ex-ministrul apărării, Vitalie Marinuţă. A fost restabilit prin decizie de judecată, deși în 2013 afirma chiar el că a scris cerere de demisie.

Vadim Ceban, fostul bașcan interimar al Găgăuziei, a fost prezentat de către Dodon la Moscova lui Kozak în calitate de nou președinte al consiliului de administrație al SA „Moldovagaz”.

La Agenția Proprietăţii Publice a fost numit Eugeniu Morari. Despre el nu se știe mare lucru. O fi vreun prieten de-al lui Brânzan. Dar e din foști, oricum: în perioada 2003-2015 a lucrat la MAI și a ajuns șef al Centrului pentru Combaterea Crimelor Cibernetice.

FĂRĂ TRANSPARENŢĂ LA CNA Tot la capitolul REPIRAMIDIZARE vom menționa și derularea pretinsului concurs pentru șefia CNA. Comisia juridică, numiri și imunităţi a parlamentului a refuzat să publice numele candidaților în termenii stabiliţi, ceea ce a stârnit reacții de nemulțumire, absolut legitime și justificate, din partea a cel puțin unui candidat, Cristina Țărnă. Printre candidați ar fi și un reprezentant al lui Dodon: Ruslan Flocea... Pariez că e favorit în această cursă.

DODON A PUS LABA ŞI PE PG În timp ce toată presa guvernamentală se excita de la sumele cheltuite de guvern pentru buchetele de flori, inclusiv pentru cabinetul ministerial al Maiei Sandu, în dosul acetui fumigen a fost votat de către parlament ca Președintelui să-i revină numirea unui Procuror General interimar. Cât durează „temporarul” sau „situaţionalul” în RM rămâne o mare enigmă...

DODON CONVOACĂ CSS După ce a fost la Moscova, Dodon a convocat Cosiliul Suprem de Securitate pentru ziua de joi, 18 iulie. Vom reaminti că, grație unui vot al parlamentului, TOATE (!) instituțiile statului sunt obligate să pună la dispoziția CSS orice informație cerută. Astfel, nu vom exagera dacă vom afirma că Rusia, prin intermediul lui Dodon, controlează absolut tot ce mișcă și respiră în Moldova (e un truism să mai afirmăm că trăim în era informației). Sub control direct sunt Ministerul Apărării, SIS, SPPS, relațiile cu Transnistria și (e ca și făcut) PG. Mai rămâne o singură instituție-cheie de băgat în buzunar (însă mișcări se observă și acolo): Audiovizualul!

MUNTEANU ŞI TKACIUK REVIN După întâlnirea cu Kozak, acei care reprezentau aripa tânără pro-rusă a comuniştilor au declarat că revin în viaţa politică. Rusia îşi întăreşte efectivele...

RENATO FIXEAZĂ AGENDA Usatîi iarăşi e la manete. La fel precum ne-a obișnuit și în trecut, el aruncă în spațiul public petici roșii fâlfâind (raportul Kroll, informații despre mandatele deputaților...) care aprind spiritele și îl poziționează drept mare justițiar. Boborul se excită, chiar dacă se știe demult că bovinele nu deosebesc culorile. Ochiul omului însă le distinge. Apropo, Dodon zice că PG și BNM nu confirmă autenticitatea celor publicate. Iar Kroll s-a supărat. Dar astea de la urmă sunt detalii nesemnificative.

FRATTINI ŞI GUBAREV O delegație a OSCE împreună cu Gubarev, ambasadorul pentru misiuni speciale al ministerului rus de externe, au fost la Chișinău. Au discutat despre Transnistria, de la sine înțeles. Aici (da, dom’lor se mai întâmplă! Mă adresez celor care consideră că „aş avea ceva” cu Maia Sandu) trebuie să spun că sunt perfect de acord cu Prim-Ministrul: ar trebui, la un moment dat, să înțelegem care este finalitatea acestor discuții, până acum sterile. Bune sunt vizitele în Ucraina: mai pun mințile la loc. N-ar strica ca delegaţia respectivă a OSCE-ului, în componenţă deplină, să răspundă la invitaţia lui Zelensky şi să viziteze Donbasul.

ZBORURILE MAIEI După vizita la București, Maia Sandu a fost și în Ucraina. Iar după asta a zburat la Berlin. În principiu, așa se cuvine să facă un șef de stat. Vom menționa că, la Kiev, Zelensky i-a tras mâța pe spinare pentru votul pro-rus al Moldovei la APCE. Meritat. În afară de niște decizii minore (pentru care Filip, ex-Prim-Ministru, a și înghimpat-o, la fel de meritat) nu am aflat mare lucru despre conținutul acestor vizite. Dar ar fi și naiv să sperăm că vom afla ceva esențial. Ca detaliu: o parte de presă i-a sărit în cap lui Sandu pentru că a ascultat imnul așezată. Le-aș recomanda să urmărească atent știrile și să deschidă un manual ceva de bună conduită. Nu stai în picioare când Merkel e așezată. Iar de ce a fost așezată Merkel e deja altă poveste și ține de competența profesională a jurnaliștilor.

ÎNCĂ O „GAFĂ” DE LA POPESCU A comite o eroare e una, a persista e alta... Nicu Popescu, noul nostru Ministru de Externe, a tras o raită pe la Bruxelles. De la Bruxelles ne anunță victorios că a deblocat finanțarea UE (în treacăt fie spus, ACUM a militat intens, bănuiesc și Popescu cu ei, pentru sistarea finanțării Republicii Moldova). În micul său filmuleț, postat pe rețelele de socializare, Nicu Popescu aduce mulțumiri (în engleză) Uniunii Europene (absolut firesc), Statelor Unite (??? mă rog, se poate, dar atunci când dai mâna cu un înalt funcţionar al UE nu aduci mulţumiri SUA. E elementar de prost gust!) și... atentie: RUSIEI! (Aici se cuvine să inserați o înjurătură în oricare din limbile de circulație în UE...).

Nu, nu am greșit. Eu nu am văzut jurnaliști să-l întrebe pe Popescu pentru ce anume îi mulțumește el Rusiei (deși a acordat interviuri imediat după această ieșire). Pentru teritoriul ocupat? Pentru șantajul cu gazele? Pentru devalizarea sistemului bancar? Pentru embargourile repetate economice? Eu chiar sunt curios să știu cum va răspunde.

61 DE MILIOANE DE EURO Atâta i-a promis Banca Mondială lui Brânzan, noului ministru al economiei, pentru interconectarea rețelelor electrice cu România. Cu ceva timp în urmă era anunțată o sumă de patru ori mai mare (270 mln.)! Nu știu dacă de atunci au scăzut brusc tarifele ori dacă aceste 61 mln. sunt doar o tranșă din cele 270. Sper doar că Branzan le-a zis mulțumesc. Și sper că a mulțumit Băncii Mondiale, nu Rusiei... (Noroc că nu era Popescu de față, că iarăși „gafa”).

GAZODUCTUL IAŞI – CHIŞINĂU Aici mari noutăți nu sunt. Cică se lucrează. Dar la acest capitol aș dori să vă aduc la cunoștință cum tratează presa o știre cu exact același conținut. Comparați două titluri: „Ambasadorul României: Lucrările pe gazoductul Ungheni-Chișinău au început pe toate cele 7 tronsoane” vs. „Nici-un metru din gazoductul Ungheni-Chişinӑu înca nu a fost construit”. Fiţi atenţi, dragii mei, ce şi unde citiţi! E cu consecinţe.

UE ŞI MOLDOVA O discuție în Parlamentul European: Băsescu cere pentru Republica Moldova o perspectivă clară de aderare (are dreptate) spunând că această lipsă de perspectivă face ca lucrurile să stagneze în RM (aici am putea discuta). Dar, din păcate, cel mai tranșant a fost eurodeputatul francez, Thierry Mariani: „Eu nu împărtăşesc optimismul unora. Doamnă comisar, Moldova nu a ales Europa. Două clanuri au decis să se alieze în Moldova ca să lichideze un al treilea clan. Haideţi să o spunem clar, toată lumea o ştie, în realitate, partida europeană reprezentată de doamna Sandu şi partida rusă, domnul Dodon, au de fapt o singură ţintă comună şi anume liderul PDM”. Desigur am putea multe să le reproșăm europenilor pentru cele câte se întâmplă în RM. Am putea chiar să le punem toate în cârcă și am avea toate justificările s-o facem. Dar astăzi Mariani a redat exact ceea ce se întâmplă în Moldova și ceea ce cred mulți deputați europeni despre Republica Moldova. Și are perfectă dreptate!

NĂSTASE – ELIBERATORUL! Omul are tupeu, ce mai vorbă. Nu a declarat-o un politruc de la partid, ci chiar mahărul în persoană! Bănuiesc că trebuie să ne așteptăm la o reamenajare în viitorul apropiat a memorialului pentru „eliberatorii” de serviciu. În sfârșit putem pune o față pe „soldatul necunoscut”! Deși... Ținând cont de cele relatate mai sus, mai că-mi vine a-i da dreptate.

PETIC A FUGIT! Petic a fugit chiar din sala de judecată! E, indiscutabil, gagul săptămânii! Tot respectul pentru instituțiile statului și felul în care funcționează aceste instituții – concentrat în acest caz! Cireșica de pe tort din această săptămână e binemeritată!

P. S.: Interviurile lui Filat? Hai, vă rog, să nu pierdem timpul cu nimicuri... Chiar dacă există un fel de tandrețe înduioșătoare în eforturile de a-l spăla pe fostul șef. Hai, mă, că-i ridicol. Dați-i drumul și atâta tot.

Partager cet article
21 juillet 2019 7 21 /07 /juillet /2019 17:54
Accentul ca definiţie a stării de fapt

Presa scrisă face un lucru urât de tot: ea ne prezintă un adevăr fals și polisat și ne lasă să credem că lucrurile stau mult mai bine decât sunt în realitate. Deschizi un ziar sau, așa cum o facem mai toți astăzi, un portal de știri și citești: declarația lui cutărică, interviul lui cutărel, ăsta a spus, ălălalt a comentat, celălalt a declarat ș.a.m.d. Și peste tot – scris corect (ne și scandalizăm când e o literă schimonosită sau o virgulă pierdută!), cu subiect, predicat, acorduri folosite corect, gerunziu și genitiv, mă rog tot ceea ce face un text lizibil și un gând exprimat corect. Mă înclin în fața jurnaliștilor și redactorilor! Sisifică muncă!

Numai că această muncă, vrei nu vrei, ni-i prezintă pe toți acești măscărici drept persoane cu rațiune, capabile să lege două propoziții care ar mai avea și sens, capabile să urmeze un fir logic sau narativ într-o secvență discursivă orală... Lucru deloc ușor, de altfel, chiar și pentru minți mai luminoase. Va îndemn să faceți un test simplu de tot: înregistrați o conversație. Apoi încercați ș-o stenografiati cu toată onestitatea (că nu vă pune nimeni s-o faceți publică, nu-i așa?) și citiți rezultatul.

Dar chiar dacă am presupune că într-o bună zi presa ar renunța la redactarea vorbirii directe și ne-ar propune doar stenografieri exacte (cu riscul să-și piardă cititorii), tot am rămâne departe de realitate.

Vom aminti un adevăr contestat astăzi doar de originali din speța celor care afirmă că pământul e plat și doarme pe trei țestoase: limbajul este ceea ce-l defineşte pe om. Nu vom dezvolta, căci ne vom afunda în teorii lingvistice și ermeneutică scolastică, dar voi încerca din nou să fac apel la propria dumnevoastră experiență: oare nu discutând cu cineva, oare nu evaluându-i discursul vă faceți o dee despre omul pe care-l aveți în față?

Citesc, reacționez la declarații, mă bucur, mă indignez, comentez cele citite, inconștient plasând persoanele respective, emetoare de discurs (redactat!), într-un areal oarecum palpabil al raționalului. Dar uneori mai pui un video... Și iată aici te apucă groaza. Și realizezi catastrofa în care ne bălăcim. Fiindcă îți cade peste cap și peste urechi acel accent oribil, chiar și la acei cărora le poți dibui un dram de logică în formularea propozițiilor, un accent din ăla rusesc cu palatalizări și ţiţiiri, o melodicitate a discursului, constructii ritmice absolut devastatoare... Accent provincial rusesc, și nu unul moldovenesc țărănesc, cu care eu personal nu am mari probleme.

Vă veți fi obișnuit cu el și nu-l luați în seamă... Dar dacă am ajuns noi azi, după 30 de ani, să căutăm cu lumânarea o vorbire rostită curat românească, chiar și la cei mai noi din guvern, veniți din străinătate (adică potențial feriți de influența nocivă a propagandei și mass-mediei rusești), e vai și-amar. Eu unul nu suport să-i aud...

Mă supăram pe timpuri atunci când ex-premierul Iurie Leancă, la o întâlnire cu cetățenii Moldovei de la Paris, își începea discursul cu felicitări adresate nouă pentru calitatea limbii române pe care o vorbim, pe când noi credeam chestia asta depășită, desuetă și nelalocul ei. Așteptam răspunsuri la întrebări de ordin social, economic, ce și cum se face pentru a ne integra în UE...

Cred că înțeleg acum ce voia să zică...

Există o legătură directă între acel accent rusesc chişinăuean care răsună la posturile de televiziune, în parlament și guvern și starea de fapt din Republica Moldova. E o certitudine!

Partager cet article
19 juillet 2019 5 19 /07 /juillet /2019 21:23
Dragӑ Andrea

Ciao, Andrea! Ah, cât de mult mi-aş dori sӑ ţi-o spun în faţӑ,

Zâmbind ca Roberto Benigni, cu soarele prins în ochiul stâng

Și neapӑrat cu un gest larg de salut al braţului drept,

Lejer şi dezinvolt, cum ai arunca un sâmbure de mӑslin

Peste ogorul atotroditor al ţӑrii!

Știi, cândva demult, am avut o gagicӑ pe care o chema Andrea...

Era frumoasӑ – foc! Când trecea pe stradӑ

Mӑ frigea mai ceva ca lava clocotindӑ a vulcanului Etna…

Dragӑ Andrea, uitam sӑ-ţi spun cӑ la noi Andrea e nume de fatӑ.

Dar sӑ nu facem caz din acest caz lipsit de semnificaţii,

Sunt doar curios sӑ aflu, dragӑ Andrea,

O curiozitate strict ştiinţificӑ, de poet ars, nimic mai obraznic,

Când anume s-a produs acest transfer de gen,

Cӑci, precum zic cronicile, „de la Râm ne tragem” şi noi.

S-au întors vremurile, dragӑ Andrea, şi ne trage Râmul înapoi...

De ce dovadӑ istoricӑ ar mai fi nevoie ?

Iatӑ, mi-a tras-o şi pe draga mea Andrea…

Mi s-a transmis cӑ tare mai visa la o pereche de ciuboţele moi

Și a plecat în ţara care stӑ ca o ciuboţicӑ pe harta Europei.

Ma întreb cu cine şi-o fi tras-o azi Andrea?..

Mi-ar place sӑ vӑ ştiu împreunӑ: Andrea & Andrea!

Și ce nostim ar fi la starea civilӑ dacӑ chiar v-aţi lua de soţi:

”Andrea, vrei s-o iei de soţie pe Andrea?

Și tu, Andrea, vrei sӑ-l iei de soţ pe Andrea?”...

Aş mai vrea sӑ te rog ceva, dragӑ Andrea,

Dacӑ poate cumva, dacӑ poate ţi-ar fi rӑmas vreo pereche,

Poate din alea care nu i-au plӑcut Andreei,

Nu neaparat din cele mai scumpe,

Dar sӑ scrie clar „Made in Italia” pe ele...

Aş vrea sӑ mӑ-nsor, dragӑ Andrea,

Am cunoscut o fatӑ de treabӑ:

Frumuseţea ei curge lin şi rӑcoritor ca Tibrul.

Dar mi-e frica, dragӑ Andrea...

Și dacӑ viseazӑ şi ea

La o pereche de ciuboţele moi, ce mӑ fac?

Mӑ tem sӑ nu se tragӑ şi ea spre origini...

Partager cet article
15 juillet 2019 1 15 /07 /juillet /2019 12:05
Săptămâna în care ne-am înfundat în mania repiramidizării

Oricât de straniu nu ar părea, și oarecum în contradicție cu ce afirmam acu 7 zile, săptămâna trecută a fost relativ săracă în evenimente extraordinare. Am putea reduce tot la o simplă propoziție : „Se schimbă piramida puterii”. În genere, eu v-aș propune un nou termen pentru a explica ceea ce se întâmplă în R. Moldova: REPIRAMIDIZARE. Nimic nou sub soare, în afară de faptul că acum se întâmplă ceva mai rapid și mai violent ca în trecut, deși... dacă e să ne aducem aminte de 2010, nu cred că am găsi mari diferențe. Cele mai urgente „chestii” (trecerea câtorva instituții-cheie sub custodia lui Dodon, adică a Rusiei, anihilând astfel orice posibilitate de apropiere de UE & NATO) au fost aranjate în primele zile după înscăunarea noii puteri, până nu s-a dumerit careva, de acum încolo lucrurile pot să se deruleze mai liniștit și mai sistemic. Dar vom începe, totuși, cu altceva:

ВСЕМ – НА ЮГ! În noaptea de pe 6 spre 7 iulie 1949 a avut loc cea mai masivă operațiune de deportare perpetrată de către regimul sovietic pe teritoriul Republicii Moldova. 11.293 de familii au fost încărcate în vagoane și duse în Kazahstan sau Siberia... Ceea ce se întâmplă astăzi e o blasfemie, o batjocoră a memoriei celor dispăruţi. Nicio apariție în public, nicio declarație oficială sau depunere de flori nu poate justifica o coaliție cu acei care arborează simbolurile și se declară urmași direcți ai călăilor propriului popor. Maia Sandu a apărut în poze îmbrăcată într-o ie tradițională. Numai că ea a îmbrăcat-o pentru altă ocazie: doar puţin mai târziu au apărut poze cu proaspăta Prim-Ministru distrându-se la „Ia-mania”, eveniment organizat în aceeași zi... Bine se zice: fiecare popor își merită guvernanții... Dar pe mine cel mai mult m-a șocat o altă mărturisire. Un adolescent de 14 ani, actor în filmul „Siberia din oase”, difuzat în aceste zile, a spus că a aflat despre deportări pe platoul de filmare... Cum e posibil așa ceva?! Ce fel de școală avem noi?! Ce fel de istorie se predă în școli?... Nimic nu este întâmplător. Trecutul uitat și ignorat se răzbună întotdeauna. Există o legătură directă între această mărturisire a copilului și acele furturi sau fărădelegi despre care ne văicărăm întruna. Care nu le vede – mergeți și distrați-vă la „Ia-mania”. Atâta bucurie vă mai rămâne...

CÂTE 2000 DE EURO CEDO a cerut Moldovei să plătească despăgubiri unui deportat. Atâta costă. Doar atât. Statele mai cu verticalitate cer despăgubiri de la acei care se declară urmași ai călăilor. Ah, dar și noi avem un președinte socialist!.. Vai, dar pe noi nu ne doare să ne „aliem” cu ei... Suntem şi noi „urmaşi ai călăilor”... Înseamnă că avem de plătit. E jurisprudență de acum încolo, pentru cine vrea să înțeleagă. Oricum, la câți au rămas în viață, mult nu-i va costa...

MARCHEL ATACĂ Marchel, slugoiul fidel al bisericii ruse KGB-iste, care stă bine-mersi într-un conac construit de biserica română la Bălți, a sărit din nou la bătaie. Motivul? Mitropolia Basarabiei a dorit să comemoreze deportările... O singură întrebare am: dacă evenimentul a fost declarat și autorizat, de ce nu a intervenit poliția? Dar vom aminti că toate astea se întâmplau la Bălți...

KROLL – MANIA Patimile declanșate de așa-numitul raport Kroll II au continuat. Până la urmă am aflat că... nu am aflat nimic nou. Semnificativ este că din acest raport (din versiunea publicată) a dispărut misterios firma lui Greceanîi, pomenită în prima variantă, iar firmele mascate de către Slusari sunt cele ale raiderului Platon. La fel de semnificativă este și acea omerta a tăcerii din media pro-guvernamentală despre rolul decisiv pe care l-au jucat băncile rusești în această operațiune... Până la urmă, înțelegând că nu pot scoate mai nimic nou din acest raport, careva din acum-işti a declarat că raportul este un fake și că ar fi fost coordonat cu fosta guvernare.

ETERNUL TEMPORAR Din strămoși se știe: nimc nu este mai durabil decât temporarul. Maia Sandu declară că vor face front comun la locale cu socialiștii. Tehnic și situațional, nimic mai mult.

RÂND LA MINISTERUL APĂRĂRII Ambasadorul american, Hogan, a vizitat Ministerul Apărării. Probabil voia să vadă ce au ăia de gând mai departe. Imediat după asta la MA a poposit și... Vasneţov, ambasadorul Rusiei. Cred că dorea să știe ce le-a zis Hogan moldovenilor, căci despre celelalte cu siguranță că e deja la curent. Apropo, Hogan ar trebui să înțeleagă că orice cuvant ori șoaptă pronunţată la MA va fi imediat raportat lui Vasneţov.

CARA – ELIBERAT? Vă mai aduceți aminte de epizodul cu recrutorii „omuleţilor verzi” de la Sud? Amintesc pentru amnezici: pe teritoriul Republicii Moldova activau recrutori care racolau tineri pentru a-i trimite pe undeva pe la Rostov (sau în Transnistria) la „stagii militare” în schimbul pașaportului rusesc. Autoritățile au scris doar despre Sudul republicii, deși eu știu pertinent că acești recrutori au fost activi pe tot teritoriul țării. Unul din acești recrutori, Anatolii Cara, fugise în Rusia. Acum, de când cu coaliția „neutră” geopolitic, Cara a revenit la Chișinău. A fost arestat chiar la aeroport, dar presa scrie că, la fel precum Usatîi și Grigorciuc, ar fi fost eliberat. Orice comentarii sunt de prisos.

HARUNJEN – SAGA Vodevilul a luat sfârșit. Harunjen, fostul deja Procuror General a demisionat de bună voie. De dragul acestei demisii a fost convocat ditamai Parlamentul la care s-a votat că chipurile a fost recrutat cu încălcări. Nici nu i-aș fi dedicat un capitol aparte, dacă nu ar fi apărut o altă știre despre o organizație internațională (GRECO: Grupului Statelor împotriva Corupției, un organism al Consiliului Europei) care ar cere autorităților din Moldova să facă public un raport despre justiția din Moldova transmis hăt în Decembrie 2018! Poate fi doar o uitare, dar teamă mi-e să nu fie elemente curioase în acel raport care să ne intereseze, inclusiv la capitolul PG.

REPIRAMIDIZAREA Dacă tot am ajuns aici, vom menţiona doar câteva nume ale celor care au fost demiși sau impuși să-și dea demisia: Anatolie Zagorodnîi, șeful ANSC; Serghei Năstas, șeful „Poştei Moldovei”; Boris Gîlcă, Secretarul general de stat de la Ministerul Sănătătii; Bogdan Zumbreanu, șef CNA; Serghei Răilean, Directorul Agenției Servicii Publice. Au fost rechemați câțiva ambasadori și se fac presiuni asupra altora să plece. Au demisionat șefii CEC-ului...

Bălan, cumetrul lui Năstase care asigură interimatul la IGP, nu a plecat.

Dacă tot vorbim de IGP, se pare că niciunul din candidații la funcție nu a trecut testul scris, deși depinde și de ce anume e în acel test. Dacă e făcut de Năstase, nu-i de mirare. Nici Scaraoţchi nu l-ar trece. Dar pentru IGP candidatul e posibil să fie deja desemnat: Fredolin Lecari a demisionat din funcția de șef al Poliției de frontieră. Ori e din aceeași paradigmă cu celelalte demisii (dacă rămâne Bălan și mai departe), ori se pregătește pentru noua funcție.

În genere, atenția maximă trebuie să ne fie orientată spre acei care vin în jilțuri. Iată, spre exemplu, la CNA sunt doar două dosare primite, dar încă niciun candidat oficial. La funcția de judecător la CCM candidează Tatiana Răducanu, judecător care a pierdut tocmai 7 dosare la CEDO! Apropo, lui Zumbreanu, oficial, tocmai acest lucru i se impută. Răducanu este mătuşa lui Alexandru Machedon, unul din finanțatorii PPDA. Tot aici trebuie să menționăm și numirea Anastasiei Condruc în postul de consilier al Maiei Sandu pe comunicare. Condruc este fondatoarea grupului „Adoptă un vot”, grup devenit influent în diasporă, care se declara o vreme apolitic, dar care a făcut, chiar de la fondare, campanie insistentă pentru PAS și ACUM. Asta e, fidelii trebuie recompensați. Nimic nou sub soare.

La fel, vom menționa tot aici și atacul (nu avem de unde ști dacă e fondat ori ba) noului ministru Brânzan împotriva CFM. Acesta afirmă că se deturnau sume uriașe, 400 mln lei lunar. Dar CFM se mai apără... Miroase a încă o demisie...

NĂSTASE – THE NIGHT HAWK Ministrul în persoană s-a deplasat noaptea la sediul MAI și s-a luat la harţă cu angajații Direcției Operațiuni Speciale, vrând să ridice un calculator din biroul lui Maxim Bizian, ofițerul secției combatere a terorismului din cadrul DOS. Oare ce căuta la DOS? Ceva în legătură cu „terorişti” care mai trebuie eliberați? Ori se știe cu musca pe căciulă?

DAR BANII VIN DIN ALTĂ PARTE Între timp, americanii acordă guvernului Moldovei 29 mln $. Formularea e foarte evazivă: „pentru continuarea proiectelor în domeniul bunei guvernări, pentru asigurarea transparenței procesului decizional și susținerea presei independente”... Și FMI acordă 46,5 mln $. Dar și economia, în general tot din Occident se hrănește: în perioada 2015-2018, exporturile totale spre UE au crescut cu 1,5 miliarde $ sau cu 34% fată de 4 ani de pană la semnarea Acordului de Liber Schimb (2011-2014).

De la ruși bani nu vin. Nici măcar de la acei cu obligații contractuale, precum AVIA -Invest care a luat AIC în concesionare... Moldova, reamintesc, continuă să facă parte din CSI...

BANCĂ SPARTĂ Vreți să deveniți milionar? În lei, din păcate. Nu aveți decât să găsiți hoții care au spart o filială a Agroindbank. Banca oferă recompensă. Dar nu asta voiam să menționez, ci reacția MAI: aţi fost jefuiți? E doar vina voastră! Nu ați luat măsurile necesare de securitate! Iată cum. Dacă vreţi dreptate, luaţi puşca-n mână şi... E pe cont propriu, fiecare cu grija lui, nu?

CETĂŢENIE PE BANI Vă amintiți câtă hărmălaie din cauza legii alea cu cetățenie contra investiții? CNA a arestat un individ de la președinție (coaliția noastră vremelnică care a combătut legea respectivă, da?) care vindea cetățenie cu... 2.500 Euro bucata! Alexandr Ohotnicov îi zice. Cavaler al Ordinului Muncii, nu șagă!

IAR TARIFELE TOT CRESC... Noua putere aproape-aproape a reușit să mă convingă (pe vremea cât erau în opoziție) că fără Plahotniuc și schemele sale mafiote (la fel precum în povestea cu CFM, Plahotniuc ar fi încasat bani de pe fiecare kW vândut în Moldova) cetățenii de rând ar fi plătit mai ieftin pentru electricitate. Straniu: Plahotniuc a fugit, dar tarifele, în loc să scadă – cresc...

1915 În 1915 Basarabia era o gubernie a Imperiului rus. Populația guberniei era de 2,7 mln de oameni. În 2019 Republica Moldova e din nou sub ciubota Cremlinului, iar populația ei e de... 2,7 mln de oameni. Că bine mai zicea cine zicea: aici totul se schimbă în 10 ani și nimic în 100... Drept că el zicea asta despre Rusia... Iar dacă e să căutăm semnificații și explicații la ce ar fi publicat BNS aceste date acum, e simplu: vor fi tăiate cheltuielile pentru serviciile sociale. Maia Sandu are experiență în „optimizări”!

OSCE CERE RUŞILOR SĂ ELIBEREZE TRANSNISTRIA Iar Rușii s-au speriat! Tare-tare s-au speriat. Iar de când au fost primiți înapoi în APCE chiar și au devenit ascultători. Vă spun eu! Nu mă credeți? De mâine începe evacuarea trupelor și munițiilor, căci șederea lor aici e temporară, situațională și pur tehnică.

Cam atât! Vă doresc festivaluri multe şi ieftine!

Iar Cireşica de pe tort din această săptămână am să i-o trimit șefului Comandamentului de Sud al Forțelor Armate ale SUA, amiralului Craig Faller, care a declarat că ruşii, în pofida promisiunilor, nu au plecat din Venezuela. Oare ce are asta de afacere cu Moldova? Speculaţii, doar speculaţii! Ascultaţi-l pe Grebenshchikov. Uneori ajută!

Partager cet article
10 juillet 2019 3 10 /07 /juillet /2019 23:37
Dragă Mithun

Dragă Mithun, permite-mi să te numesc

Astfel astăzi. De altfel, sper mult ca acest răvaş al meu

Să te găsească cântând și dansând la fel de dezinvolt

Precum o făcea Chakraborty pe timpuri.

N-o lua în nume de rău, căci acel actor indian a mutilat

Suficiente inimi atunci când cădeau cărămizi din zid,

Iar prin breșele deschise au năvălit cele mai

Lichide și volatile produse ale boliwoodului și holywoodului

Cu toți bruce-lee-ii, rambo-ii și chuck noriş-ii launloc.

Nu știu cum era pe la voi, dar pe aici nec plus ultra se considera

Să fumezi țigări Brooklyn, cu o cutie de Heineken în mână,

Din care să tragi din când în când câte o dușcă.

Nu știu cum se face, dragă Mithun, dar din acele vremuri

Nu au rămas decât ambalajele...

Se zice că pe la ei în afară de junk mai există și chestii faine

(Unii afirmă că ar fi chiar mai multe decât junk).

Nu știu, dragă Mithun, încă nu s-a întors nimeni să-mi descrie

Cum e pe lumea cealaltă...

Conform statisticelor, și la ei se bea Heineken din cutie,

Dar la ei mai e ceva pe lângă asta din care noi n-am gustat încă...

Căutam și noi senzații noi, ne aruncam în vise ca într-o piscină gonflabilă,

De îndată ce vedeam un ambalaj mai colorat

Îl adoptam ca pe un câine fără stăpân...

Mai bine adoptam câini și mâțe, dragă Mithun,

Mai bine ne luam de frați și adoptam vaci bune de lapte, dragă Mithun,

Poate ne arătai și nouă cum e să venerezi o vacă și nu un ambalaj de cipsuri

Nu s-a ales nimic din visurile noastre, dragă Mithun,

Dar, iată, ambalajele au rămas:

S-au adunat, le-a luat vântul și le-a semănat peste ciornoziomul nostru

Gras și mănos. Iar pământul, ce știe el? Rodește...

Semeni vânt – culegi furtună...

Noi am uitat ce am semănat, Mithun, înțelegi?

Nici nu mai știm cum se face, la o adică...

Stăm la o margine de ogor cu brațele încrucișate

Și privim, încruntați și neputincioşi,

Cum încolțește celofanul și staniolul...

Partager cet article
8 juillet 2019 1 08 /07 /juillet /2019 11:53
Săptămâna în care moldovenii au aflat că au avut război civil

Săptămâna care a trecut evenimentele au curs gârlă precum e firesc să fie într-o perioadă când se schimbă piramida puterii. Vom încerca să le trecem în revistă pe toate, căci își au importanța lor, dar îmi veți ierta, sper, stilul expeditiv și telegrafic.

Vom începe, însă, cu altceva:

SIBERIA IN FOCUS Premiera spectacolului ”Dosarele Siberiei” va avea loc vineri și sambătă, 5 și 6 iulie, la ora 18.00, la Teatrul Național ”Mihai Eminescu” din capitală. Iar la cinematograful Patria este proiectat în aceste zile filmul „Siberia din oase”, în regia Leontinei Vatamanu, o peliculă dedicată basarabenilor deportați în Siberia în perioada anilor 1941-1949. Cum credeți, o ieșire colectivă culturală a guvernului se impune parcă, nu? Un fel de team-building…

ROMÂNIA SALVEAZĂ VIEŢILE MOLDOVENILOR Pe 27 iunie a fost semnat proiectul SMURD 2. Proiectul (10 milioane de euro) prevede reconstrucția a două puncte de operare SMURD la Ungheni și la Cantemir, precum și construcția a patru platforme aterizare-decolare pentru elicopterele SMURD în preajma a 4 spitale din republică: Chișinău, Bălti și Cahul. România salvează viețile cetățenilor moldoveni. Chiar și a celor care votează pentru Dodon.

ŞI ACUM, SĂ CÂNTE MUZICA!

NU VII? ATUNCI TE INVIT! Reprezentanții ACUM au răspândit pe rețele o noutate precum că Maia Sandu a invitat-o pe Kovesi să fie procuror în Moldova. Știind pertinent că nu va veni, căci ea are prima șansă să devină Procuror european. Voi cum știți, dar mie tare nu-mi place când cineva mă are de prost. Cel mai amuzant ar fi să se întâmple ceva neprevăzut și Codruța să accepte. Iată atunci chiar ar fi veselie! Apropo, Dodon a și declarat că el nu-i de acord și că nu va accepta procuror din exterior.

NOUL VECHI BAŞCAN Vlah a fost realeasă în funcția de Bașcan al Găgăuziei. La alegeri au participat 50.35% din alegători. Scrutinul e validat la 50%. La 18h30 prezența era de doar 40%. La 21h00 la birourile de vot era chipurile coadă... Ați înțeles, da? Dar CEC nu a înțeles. Dar ei nici nu au cum să înțeleagă, căci și acolo se schimbă piramida. La momentul oportun, cum ar veni.

POLIŢIST MOLDOVEAN REŢINUT Transnistrenii au mai reținut un polițist din R. Moldova. Fiindcă e perioadă de destindere și de creștere a încrederii, conform rapoartelor oficiale!

GORGAN REVINE Gorgan, acel care obișnuiește să sărbătorească 23 februarie la Ambasada Rusiei și care a fost dat afară, nu fără bătăi de cap, de ex-ministrul Şalaru și ex-președintele Timofti, a revenit glorios la conducerea Marelui Stat Major al Armatei Naționale! Ne dezoligarhizăm, tovarăși!

GRECEANÎI NE BAGĂ IAR ÎN CSI Parlamentul își va relua activitatea în cadrul CSI. Cică e o „necesitate”, nu foaie verde! Tare straniu mai funcționează acest „moratoriu geopolitic”.

CATINDAŢI DEZOLIGARHIZAŢI A fost publicată lista celor care pretind la funcția de nou șef al IGP! Unul mai integru ca altul! Unul mai curat ca celălalt. ZdG le-a publicat averile. Unul e chiar cu dosar penal, dar MAI zice că-i manipulare. Asta din cauza că e un dosar din alea pe care scrie în colțul drept de jos „dezoligarhizat”...

NE UITĂM LA RUŞI În Republica Moldova sunt distribuite un număr de 292 de canale TV, dintre care 201 sunt în limba rusă, iar 104 având originea în Federația Rusă. În același timp, din 1148 de ziare și reviste distribuite și vândute în țara noastră, 936 sunt în limba rusă. Acum e mai clar ce se întâmplă în Republica Moldova?

SANDU – LA BUCUREŞTI! Maia Sandu a efectuat prima sa vizită oficială la București. Semnificativ, orice nu s-ar spune. I s-a promis susținere, dar nimic concret. Iar Dancilă i-a a zis-o direct: vom lucra asupra proiectelor care îmbunătățesc viața cetățenilor de rând. Sper că e doar un debut, deși Nicu Popescu s-a chinuit mult să-l strice...

A FOST RĂZBOI, ECOUL LUI A DEVENIT CIVIL Nicu Popescu a trântit-o: cică războiul din Transnistria a fost „civil”. Am scris amănunțit despre asta pe blog și nu prea aș dori să mă repet. Voi zice doar că perla cu „războiul civil” nu a fost unica. Mai zice Nicu Popescu: „80% din populația R. Moldova își doresc o relație bună și cu Estul și cu Vestul”. Ei cum să comentezi așa ceva?... Păi dacă m-ar întreba careva și eu aș zice că aș vrea. Dacă ar fi fost posibil, bineînțeles.

KROLL 2 A FĂCUT FÂS Probabil disfuncționarea aia a Facebook-ului i-a afectat și pe acei care au avut intenția să publice raportul Kroll-2, căci a ieșit fără imagini. Și în genere a ieșit fără nimic. Iar acei cu memorie mai lungă au și afirmat că ceea ce a fost publicat acum e demult în spațiul public. De prin 2017. Ziceam eu: nu-mi place când cineva mă are de prost. Apropo, s-a scris despre toate și despre nimic, nume și iar nume, dar iată despre rolul băncilor rusești – deloc. Iar 20% din BEM aparține băncii rusești VEB (bancă din lista neagră a sancțiunilor europene) la care membru al CA este Kozak și Medvedev. Și apropo, eu țin foarte bine minte cine erau acei care ne convingeau cu atâta ardoare că pachetul de acțiuni BEM trebuie vândut rușilor...

PLATON – ELIBERAT? Nu mult după ce l-au arestat pe Platon aflam că îi va fi avocat Ilya Novikov (cred că știți cine este). Și acel Ilya Novikov zicea de la bun început că Ucraina nu avea dreptul să-l extradeze pe Platon Moldovei. Nu ar exista acord. Dar atunci acest lucru a fost uitat și trecut cu vederea. Iată că ideea a revenit! Şi chiar poate fi tradusă în viaţă!

Am trecut peste demisiile demnitarilor din fosta administrație. Au fost câteva din care cea mai răsunătoare a fost acea a lui Codreanu.

Nu pot însă trece peste noutatea care chiar m-a amuzat. I-aș trimite lui Marchel și o cireșică să și-o pună pe tort. Cică CSJ l-a obligat să-i plătească Maiei Sandu 20.000 de lei pentru insulte și ponegrire. Să-i fie de bine şi cu Doamne-ajută!

Partager cet article
4 juillet 2019 4 04 /07 /juillet /2019 12:19
Imagine preluatӑ de la Vadim Ungureanu

Imagine preluatӑ de la Vadim Ungureanu

Unul din cele mai mari scandaluri, de la Independență încoace, fără îndoială, a fost generat săptămâna trecută de noul Ministru de Externe de la Chișinău, Nicu Popescu. Acesta a utilizat, la București (!), sintagma „rӑzboi civil” cu referință la războiul cu Tiraspolul de acu 27 de ani. A urmat un val de reacții atât negative cât și pozitive, dar pentru Nicu și pentru blocul politic care l-a înaintat anume reacțiile negative au fost dureroase căci ele vin din partea electoratului care se presupune că i-ar susține. Am mari dubii că dacă ar fi spus Dodon sau Bătrâncea același lucru am fi recationat la fel de vehement.

Prima întrebare la care s-ar cuveni să răspundem: a fost o declarație deliberată? S-a testat porcul de slănină (Cică țesutul gras (slana) al porcului nu este enervat, de aceea pentru a vedea cât de gros este, se înfige un ac lung. Când ajunge acul la carne, prcul țipă!)?

Nu avem de unde-o ști. Nicu Popescu a venit cu un video explicativ și ne-a asigurat că e doar o gafă de novice neexperimentat. Fie. Nu asta ne interesează aici și acum. Ce a fost spus a fost spus, iar în ansamblu cu toate celelalte acțiuni ale statului Republica Moldova arată urât de tot, departe de acel „moratoriu geopolitic” trâmbițat de coaliția ACUM – PSRM.

Mă interesează alt lucru: cât de sincer este Nicu Popescu în ceea ce zice? Presupun că există mult mai multă sinceritate în acel „rӑzboi civil” decât în explicaţiile ulterioare. Fiindcă prima declarație a fost făcută fără nicio presiune, pe când declarațiile ulterioare nu sunt decât o reacție la valul de indignare din spațiul mediatic. 

Iar dacă e să stai să judeci bine, Nicu Popescu nici nu are cum să aibă o altă viziune despre acel război. Format la Moscova, apoi în Europa occidentală, el a fost impregnat de teorii străine despre acele evenimente. Nu cred, chiar dacă e să presupunem că MGIMO a devenit altceva după destrămarea URSS-ului, că i s-a prezentat acolo Rusia drept stat agresor. Iar în Europa evenimentele din fosta URSS și toată „expertiza” a fost construită de foști sovietologi, care luau în calcul în primul rând opinia Rusiei, ca forță activ implicată prin simplă vecinătate și atavisme ale unei lumi împărțită în „sfere de influenţӑ”, dar nu și principala responsabilă (iată eroarea!), apoi – opinia occidentului universitar, considerat obiectiv, care se străduia din răsputeri să găsească un cadru teoretic evenimentelor de după 1986... Opinia localilor nu era prea mult luată în calcul: mdeh, nu poate fi obiectiv până la capăt o parte beligerantă dintr-un conflict... Fără a mai menționa că mediul academic occidental (și acel francez în mod special) este mai degrabă unul stângist și rusofil.

Din păcate, Rusia a reușit să impună lumii felul său de a concepe și a percepe acele evenimente: Moscova nu este nicidecum un declanșator al conflictelor de pe întinderea fostei URSS, fără a nega însă evidentul: o implicare activă, odată conflictul început, pentru a-și apăra interesele. Astfel toată discuția este deplasată spre gradul de legitimitate pe care poate s-o aibă Rusia în această „apӑrare a intereselor”, dar mai puțin spre adevăratele responsabilități. Tot din acest narativ face parte și noțiunea de „rӑzboi civil” care, din câte se știe, este o luptă strict internă. Multe din aceste iluzii au fost spulberate după anexarea Crimeei, dar... răul cel mare a fost oricum făcut, în special referitor la celelalte conflicte, iar paradigma universitară este foarte greu de răsturnat, căci ea se auto-alimenteazӑ prin referințe anterioare, bibliografii și teorizӑri mai vechi.

Astea fiind spuse, tind să cred că Nicu Popescu a fost sincer în ceea ce a afirmat: e cât se poate de plauzibil și firesc ca el chiar să creadă în ceea ce spune. Dar asta nu înseamnă nicidecum că are dreptate.

Nu voi intra acum în demonstrații inutile și discuții și așa destul de numeroase dacă a fost sau nu acel război „civil”. Consider că această noțiune e depășită de istorie. Ceea ce am avut în Transnistria nu a fost altceva decât un „rӑzboi hibrid”, noțiune care în 1992 nu exista și care este relativ recentă. Dar toate ingredientele acestui tip de război au fost prezente. Și acest război a fost declanșat și menținut de atunci, în diversele lui faze, de Rusia. Din păcate, Republica Moldova, fiind permanent antrenată în lupte, nu a știut să explice celorlalți ce a pățit (precum a încercat disperat Ucraina). De fapt, nici nu putem fi siguri că a înțeles-o chiar ea, căci i se explică continuu din exterior cum e corect să „înţeleagӑ”, dară-mi-te s-o explice altora. Mi-a fost dat recent să citesc și o ipoteză abracadabrantă, auto-prezentată drept un breakthrough al gândirii științifice, produsă în Republica Moldova, precum că acel război a fost declanșat din cauza că noile elite de moldoveni voiau să pună laba pe resursele economice deținute până atunci de ruși...

Din păcate însă, UE se încăpățânează, făcându-se a nu vedea acest lucru. Absența unei expertize temeinice referitoare la spațiul post sovietic și în special Republica Moldova este exploatată de către Cremlin direct și în avantajul său. Fără a înțelege că nu există și nu au existat în Transnistria decât doi actori beligeranți relevanți, Chișinăul și Moscova, lucrurile nu vor avansa nici cu un centimentru. A se vedea eforturile OSCE și inutilitatea lor. Oficialii de la Tiraspol nu sunt decât executori direcți ai ordinelor venite de la Moscova și toate cedările și deschiderile impuse Moldovei pentru Tiraspol nu fac decât să-i îmbogățească pe câțiva indivizi, cu CV-uri demne de criminali de război. Boala o poți vindeca doar dacă-i înțelegi clar natura. Există astăzi opinii care afirmă că suntem în plin „Război IV mondial”: primele două sunt cele învățate la școală, al treilea fiind „Războiul rece”, pierdut de URSS, și al patrulea – acest „rӑzboi hibrid” despre care vorbeam mai sus...

Să încercăm acum să răspundem și la întrebarea din titlu: demisie ori ba? Cert e faptul că Nicu Popescu, cu toată bunăvoința cu care l-am putea credita, nu este omul potrivit la locul potrivit. Nu are nici experiența, nici competențele necesare. În opinia mea, un diplomat veritabil trebuie să apere interesele țării sale. Iar pentru asta trebuie să cunoască de-a fir a păr, până în cele mai mici detalii, istoria statului pe care-l reprezintă, conflictele existente și latente, să aibӑ repere sociologice temeinice și o perfectă înțelegere a proceselor interne. Mă îndoiesc că la MGIMO ori la alte școli să fi învățat istorie amănunțită (nu ceea ce învățam noi la școală) a Moldovei medievale, Basarabiei sau a Republicii Moldova. Mai e necesară o imersiune aproape epidermică în cotidianul țării și nu doar legături strânse de prietenie cu lideri ai unei mișcări politice sau curent mediatic. Dar de aici și până a-i cere demisia e ceva distanță. Toată conducerea Republicii Moldova este astăzi profund antinaţionalӑ, chiar dacă mulți cred contrariul, iar blocul ACUM încearcă să ne convingă că prioritățile „naţionale” ar fi altele decât „geopoliticul”. Așa că Nicu Popescu, cu viziunile lui despre „rӑzboiul fratricid civil”, se integrează armonios în peisajul politicienilor actuali ai Republicii Moldova, cu acel Vladislav Kulminski (doar un exemplu), promotorul „societӑţii civile moldoveneşti” sau cu declarații despre reluarea activității parlamentare în cadrul CSI („moratoriu”, ziceau ei?...). Demisie ori ba, ce contează?...

 

P.S.: Totuși, eu una nu pot înțelege: cine, naiba, l-a tras de limbă să vorbeascӑ despre războiul din Transnistria acum? Și tocmai la București?...

P.P.S.: Iar ca un exemplu elocvent a ceea ce afirm mai sus, iată un extras de pe un blog al unui susținător convins al blocului ACUM (nu aduc nume fiindcă nu este esențial) care îl apără în aceste zile pe Nicu Popescu. Citatul este un Copy-Paste (sublinierile îmi aparţin):

Nicu Popescu vede 5 modalităţi de management al conflictelor.

1. Instituţiile UE se pot implica mai activ în politica externă nesemnificativă. în politica mare, atribuţiile politice externe rămân la discreţia statelor.

2. Instituţiile UE se implică în „aspecte necontroversate şi ferite de riscuri ale managementului conflictelor”.

3. Instituţiile UE caută să se implice în conflicte printr-o strategie de „dozaj”, prin „măsuri de mică intensitate”, care pot deveni cu timpul „pachete politice substanţiale”.

4. Atunci când instituţiile UE încearcă să se implice în politica la nivel înalt fără mandatul statelor membre, ultimele vor încerca să contracareze această implicare.

5. Actorii externi (din afara Uniunii Europene) „pot afecta procesul european de luare a deciziilor” prin lobby-ul făcut pe lângă statele membre ale UE.

Partager cet article
1 juillet 2019 1 01 /07 /juillet /2019 10:58
Săptămâna în care Moldova a trădat

Săptămâna trecută scriam următoarele : „Ce vă incălzeşte, să zicem, o înțelegere (simplific mult) de genul: „Noi vă dăm Moldova, iar voi vă căraţi din Venezuela”? La masa celor mari, cei mici întotdeauna rămân flămânzi...” Joi cade o știre despre decizia Rusiei de a-și retrage militarii din Venezuela! E desigur doar o coincidență, nimic mai mult, iar orice speculație la acest subiect doar speculație și va rămâne. La asta suntem și reduși: subiecte ale unei speculații...

Dar să trecem în revistă ce s-a mai întâmplat, căci de întâmplat s-au întâmplat multe...

CONSTITUŢIA ŞI-A DAT DEMISIA După ce a venit avizul Comisiei de la Veneția (ridicolul e la el acasă, căci la ce bun era să-l aștepți sau să-l ceri?) toți judecătorii CCM și-au dat demisia. Și acest lucru este absolut firesc! Cel mai important și mai curios însă este care va fi viitoarea componență. Și această componență vă fi veritabila hârtie de turnesol a actualului regim!

KADÂROV, KOZAK ŞI DODON Asta ați vrut? Asta aveți! Kozak în vizită la Chișinău, primit de toți oficialii, Dodon face selfi cu Kadârov la Minsk, bucuros nevoie-mare... Republica Moldova a intrat, fără dubii, în lista țărilor nefrecventabile. Primiți dezoligarhizarea pe tavă, tovarăși! De acum încolo de bunăstarea voastră se va ocupa Kremlinul, cu Volodin în frunte (a zis-o chiar el), chit că va fi pe bani europeni și americani. În principiu (iar acest lucru a fost perfect valabil și pentru Plahotniuc) Dodon are o singură șansă să rămână în istorie în calitate de personaj potabil: să înfăptuiască Unirea! Oare nu de asta îl sună pe Johannis? Apropo, Președintele României ar trebui și el să se gândească mai mult la propria reputație. Cu dodoni nu se vorbește la telefon, ci doar prin mesaje oficiale făcute publice, iar dacă au loc întrevederi, doar în prezența martorilor! Și nu i-ar strica un dezinfectant ceva eficient...

VĂ-LE-LEU! CE NE FACEM FĂRĂ PLAHA? Fugarul Plahotniuc, după cum e și firesc să se întâmple, a demisionat de la conducerea PDM. E doar un epizod, desigur, care nu ar trebui să ne intereseze mai mult decât atât, dacă nu ar fi fost un fel de isterie pe rețelele de socializare. Cică Plaha n-a murit, e veșnic viu, un fel de tătuca Lenin: urzește ceva în culise și va reveni și mai puternic. Păi cum să justifici altfel existența acestei coaliții și chiar a partidelor (în special a celor de la ACUM) dacă dispare Plaha? Greu, nu?... Apropo, rușii îi ajută cu plăcere. Presa proguvernamentală a titrat masiv că lui Plahotniuc i s-au deschis dosare în Rusia pentru trafic de droguri. Și cum să nu-i crezi pe ruși? Mai ales dacă acest material mediatic e vizat de oameni care trebuie: „Написанному верить!”

MOLDOVA ŞI-A TRĂDAT VECINII Doi din cei trei delegați ai Moldovei (Năstase și Bӑtrâncea) au votat pentru revenirea Rusiei în calitate de membru deplin la APCE. Toate argumentele pentru a justifica această decizie și acest vot, de oriunde n-ar veni, sunt un fâs. Va îndemn să ascultați discursul reprezentantului Ucrainei. Dar noi nu la argumente ar trebui să ne uităm. Există țări care știu ce-i demnitatea, își câștigă respectul de-a lungul istoriei prin atitudini, acte și valorile pe care le reprezintă. E un fel de back-bone, cert stereotipat, care se cristalizează în imaginarul colectiv global. Doar un exemplu: Polonia are tot dreptul astăzi să facă gât în UE, căci e țara care a luptat, concomitent!, împotriva și lui Hitler și a lui Stalin. Țările Baltice sunt unde sunt fiindcă au avut suficient curaj să se desprindă de URSS fără menajamente și fără a privi înapoi sau la critici din partea Occidentului referitoare la legea cetӑţeniei. Și chiar dacă unele decizii sau procese interne din aceste țări stârnesc contradicții, ele sunt RESPECTATE! Și Moldova (că și România, de altfel) a ratat vagonul. Și de această dată. Iată lista țărilor care s-au opus în bloc revenirii Rusiei în APCE: Ucraina, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, Suedia. România a strălucit încă o dată prin absență! Doar doi (DOI!) parlamentari au participat la vot, dintre care unul, Gheorghe-Dinu Socotar de la PSD, s-a înscris printre „iubitorii de dialog parlamentar”. Lucruri curioase de remarcat: în aceeași zi au mai fost chestii votate. Din partea României au participat mereu 4 votanți. Dar la votul pentru Rusia s-au prezentat doar doi... Iar Năstase cu Popşoi în afară de votul respectiv nu au participat nici la o altă sesiune de vot din acea zi! Reiese că ei au fost în misiune specială și altă agendă nu au avut?

INSTRUMENTUL TOTALITARISMULUI Noua majoritate a votat un proiect care transformă Consiliul Suprem de Securitate într-un organ de stat care își va subordona toate instituțiile statului. Conducătorii autoritătilor publice centrale care vor refuza să prezinte CSS-ului datele solicitate, riscă pedepse de ordin contravențional sau chiar dosare penale. Cu alte cuvinte, chiar și instituțiile (puţinile care au rămas) care nu se supun încă lui Dodon (deci Moscovei) sunt obligate, de acum înainte să execute cererile instituției prezidențiale! Tot în această săptămână omul lui Dodon, Șova, a fost pus în capul Comisiei interguvernamentale pentru colaborare economică cu Federația Rusă. La SIS au fost deja numiți Esaulenco cu adjunctul Gumeniuc. Vom reaminti că anume de SIS depinde posibilitatea rușilor de a face rotația efectivului armatei a 14-a. Ea nu poate să se facă decât prin AIC! Si până la numirea lui Esaulenco, militarii ruşi nu prea aveau trecere. Nu degeaba anume aeroportul și „schemele de contrabandă” au fost pe larg discutate săptămâna trecută (inclusiv la CSS). Să ne așteptăm în viitorul apropiat la schimbarea conducerii AIC și a celor care gestionează traficul?

ZUMBREANU – DA, GRECEANÎI – BA Directorul CNA, Bogdan Zumbreanu, a fost demis din funcție de către Parlament, cu voturile deputaților „ACUM” și PSRM, oficial pentru o condamnare la CtEDO care ne-a costat enorm. Până aici toate bune, dar în același dosar unul din co-responsabilii principali este și... Zinaida Greceanîi! Dar pe ea nu o atinge nimeni (la fel precum nu e atins nimeni din socialiști de altfel. Dimpotrivă, chiar și acei cu dosarele bogate și înfloritoare, precum Usatîi sau Grigorciuk, au fost lăsați să iasă de la răcoare).

KROLL 2 – NEUTRALIZAT? Adrian Candu vine cu o declarație cel puțin curioasă. El afirmă că dacă va fi publicat raportul Kroll 2 probele din raport vor deveni inutilizabile pentru justiție. Nu știu câtă dreptate are, sper să ne lămurească vre-un jurist onest și neutru. Cert însă este faptul că cineva tare se teme de acel conținut. Și nu-i exclus să fie tocmai acei care vor să-l publice.

MARK IS BACK! Odată cu înscăunarea noii alianțe a reapărut în spațiul public Mark Tcaciuk! L-am fi ignorat cu plăcere dacă nu s-ar fi văzut cu Kozak. Și poate chiar și acest fapt l-am fi trecut cu vederea dacă nu se chinuia să dezmintă acest lucru. Ceva urzesc ei, nu cred că va trece mult și vom afla.

ŞI GUVERNUL, CE FACE GUVERNUL? Pentru moment s-au apucat să dea afară judecători și funcționari, să cerceteze și să sechestreze averile lui Shor, chestii din astea. Copilașii se amuză. Iar cine nu-i aplaudă e bau-bau și omul lui Plahotniuc!

MAI MULŢI BANI PENTRU GAZPROM Noul minitru al economiei, Brânzan, ne spune că vom plăti mai mult pentru gaz. De vină sunt, tradițional, acei din regimul trecut. No, fix ca-n 2010! Nu știu cum se face, dar în această țară prețurile tot cresc și cresc, iar vinoveţi întotdeauna se fac acei care tocmai au fost răsturnați.

PRIMA DEMISIE Stanislav Pavlovschi n-a dovedit să fie numit Ministru al Justiției că a și demisionat. Oare ce l-o fi apucat? Care anume este cauza reală nu o vom cunoaște niciodată, la fel precum nu vom ști nici care este sensul ascuns al declarației respective: „eu tratez Constituția ca un lucru sfânt, care trebuie respectat cu strictețe.”

MAIA SANDU ŞI FMI Maia Sandu s-a întâlnit cu FMI. Să le ceară bani. Povestea Maiei Sandu cu FMI este veche și tumultuoasă. Oare cum putem uita scrisorile pasionate trimise acestui înalt for în care îi ruga să nu se lege cu Republica Moldova, țară care nu merită acord cu FMI? Probabil astăzi, ținând cont de tot ce am scris mai sus, dar mai cu seamă de faptul că ea, Maia Sandu, a devenit Prim Ministru, Moldova a devenit o țară atractivă, democratică, și tutti quanti. Ah da, super stabilă, „generatoare de securitate regională” așa se pare că se zice în jargonul lor.

Iar ca simbol al tuturor schimbărilor radicale de regimuri, vectori și ideologii în Republica Moldova de la descălecarea ei și până când i-a fi sortit să existe, iată cea mai semnificativă și esențială reformă: a fost schimbată conducerea Pieții Centrale de la Chișinău!

Partager cet article
26 juin 2019 3 26 /06 /juin /2019 16:50
Votul pentru revenirea Rusiei în APCE

Votul pentru revenirea Rusiei în APCE

Acum mai mult de patru ani (ieșeam din 2014 și intram în 2015), la o petrecere cu prietenii apropiați, îmi permiteam să afirm că „politica” în Republica Moldova a murit definitiv și că de acum încolo nu va fi decât geopolitică... Nu voi stărui asupra „situaţiei internaţionale” la acel moment. 

Din păcate, nimic din câte s-au petrecut de atunci nu m-au făcut să mă îndoiesc câtuși de puțin despre cele enunțate. Evenimentele post electorale din Republica Moldova consacră definitiv acest teritoriu drept un teatru al unei bătălii regionale geopolitice pentru influență. Bătălia nu a început astăzi, dar anume acum îi vedem victimile.

Unul din principalele argumente cu care au venit în fața alegătorilor reprezentanții blocului ACUM (bineînțeles, în afara înlăturării de la putere a „dictatorului” Plahotniuc) a fost eliminarea subiectelor de ordin geopolitic din discuție. Mai mult chiar, geopoliticul a fost anunțat drept principalul responsabil pentru toate nevoile noastre. Până la un anumit moment acest argument rămâne perfect valabil: invocând apartenența la o tabără etnică sau geopolitică deviezi opinia publică spre zone secundare și, respectiv, îți condiționezi „aflarea în pâine” de caracteristici pur declarative și futile. Dar acest lucru este valabil doar atunci când argumentul geopolitic este cu adevărat secundar, așa precum a și fost timp de 20 de ani, atâta timp cât convenționalul „Occident” se înțelegea sau îl tolera pe Putin, sau dacă acest etern „conflict” ar fi fost soluționat o dată și pentru totdeauna, pentru a-l deplasa în zona secundară și a se putea, în sfârșit, soluționa probleme considerate mai stringente.

În momente de răstriște însă, atunci când situația regională devine cu adevărat tensionată, cu conflicte militare înghețate (la noi) sau destul de fierbinți (la vecinii ucraineni) în preajmă, cu un regim putinist care sfidează în permanență același „Occident” și pretinde la o revizuire cartografică în zone de influență à la pactul Hitler-Stalin din ’39, ignorarea elementului geopolitic și negarea lui ca realitate și ca opțiune de alegere este o crimă sau, dacă e să rămânem condescendenţi, naiv și iresponsabil.

Ceea ce numim noi astăzi „confruntare a vectorilor geopolitici” nu-i altceva decât o re-etichetare a vechiului „conflict etnic”. Cum și de ce a fost operată această re-etichetare e un subiect destul de curios și interesant în sine, dar îl vom lăsa pentru altă dată.

Să vedem, într-un prim timp, care sunt forțele beligerante, dacă tot vorbim de geopolitică și despre lupta care se duce pe teritoriul nostru, fapt de menționat în treacăt, dar destul de tragic în esență, căci nu am știut să ne apărăm țara de acest război și nu ne rămâne decât să ne bucurăm că mai vorbim încă de o confruntare fără gloanțe, ghiulele și tancuri că în Donbass, cu toate că dezastrul care ne așteaptă va fi pe măsura bătăliei care se duce...

Care sunt scopurile Rusiei în Moldova? Ce vor ei de la noi atâta? În principiu, nimic deosebit: să nu vrem nici noi nimic! Nu este momentul să explicăm de ce anume, dar Kremlinului îi este foarte important ca Republica Moldova să nu facă niciun pas spre UE. Toate vor fi făcute și folosite pentru acest scop. Iar cel mai curios aici este faptul că restul practic nu-i interesează. Poate fi în Moldova raiul pe pământ (stat democratic, de drept, cu drepturi ale omului și bunăstare materială), poate fi foc și pară (stat banditesc, război și omoruri, orice!), acest lucru nu are nici cea mai mică importanță pentru Rusia.

Și ce ar vrea Occidentul la noi? În principiu aici e și marea noastră problemă: Occidentul nu vrea nimic deosebit. Vrea să fie lăsat în pace. Să facă bani liniștit și mai departe: cu Rusia, cu China, cu Quatarul, cu oricine și oriunde. Și sunt gata să mai dea și bani pentru această liniște, căci câștigă incomensurabil mai mult par ailleurs. Dar ei au o problemă de ordin ontologic. Pe frontispiciul casei lor nu scrie „Vrem să facem bani”, ci mărunțișuri din astea general umaniste: democrație, drepturi ale omului, libertate, justiție socială... Vrei, nu vrei, dar trebuie să corespunzi... Problemele în Occident încep atunci când societatea își dă seama că acei care țin casa o iau razna și acțiunile lor, eufemistic vorbind, intră în contradicție cu acele valori fundamentale civilizaţionale care, acest lucru se învață la ei de la grădiniță, ar trebui să definească această nebuloasă pe care o nimim și noi aici „lumea occidentalӑ”.

Vom pune punct aici și nu vom dezvolta aceste aspecte ce pot fi de acum încolo ușor intuite. Vom zice doar că cele menționate puțin mai sus explică perfect situația la zi în Republica Moldova (și nu doar).

Dar să revenim la oile noastre (vorba francezului). Ce s-a întâmplat la noi timp de toți acești ani? Evenimentele din Ucraina care au culminat cu anexarea Crimeei au aprins un nou focar geopolitic în zonă. Geopoliticul a revenit în prim plan și nicio țară din regiune nu mai putea să se comporte de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic. Cu atât mai puțin Republica Moldova care, e important s-o înțelegem, este în esența sa un atavism geopolitic.

Îndrăznesc să afirm că unica șansă de a desfășura o operațiune pur geopolitică în Republica Moldova este să nu se vorbească despre geopolitică. În primul rând, fiindcă acel vechi „conflict etnic” nu mai poate aduce suficiente dividende, căci populația rusofonă a diminuat mult procentual (iată și explicația acelui transfer de la „conflict etnic” la „conflict geopolitic”). În al doilea, cetățenii de rând par în sfârșit a înțelege unde „curg râuri de lapte”, la Est sau la Vest. Cu toată propaganda masivă putinista, proeuropeni sunt din ce în ce mai mulți, iar „imperiul” este nevoit să arunce în bătălia electorală și ultimile rezerve: alegătorii din Transnistria (nu sunt întâmplătoare acele eforturi considerabile pentru a-i face pe transnistreni să voteze). Orice discuție sau dezbatere pe subiecte geopolitice cât de cât valabilă ajunge la evidențe faptuale incontestabile și ele nu sunt deloc în avantajul Rusiei.

Unica posibilitate de a câștiga o bătălie geopolitică în Moldova a fost și este să eviți sau să marginalizezi importanța acestui factor. Ceea ce a și fost realizat. În realitate, renunțând la discuția despre geopolitic, renunțând la soluționarea ei (căci adevărata prioritate asta este!), ni s-a impus exact inversul: în loc să ne concentrăm pe soluționarea problemelor noastre interne (faimoasa luptă împotriva corupției, pentru statul de drept și bunăstare a populației (intenționat nu folosesc metaforele consacrate)), noi am redeschis vraiște poarta confruntării geopolitice.

Și am făcut-o nu doar la noi în țară, dar și în întreaga regiune! Extraordinară performanță!

Partager cet article
24 juin 2019 1 24 /06 /juin /2019 09:38
Sӑptӑmâna în care a fost castrat statul R. Moldova

Evenimentele săptămânii trecute s-au derulat cu o repeziciune incredibilă ! Joi seara, când scriam comentariile săptămânii trecute, Plahotniuc mai era încă la Chișinău, aveam două guverne, clădirile administrative principale erau blocate de adepții lui Plaha, iar ACUM și socialiștii chemau lumea la un „marş de protest”. Ce-ar fi ieșit din asta, naiba s-o știe, dar au debarcat 3 crai, unul de la răsărit și doi de la asfințit, și au calmat jocul. Plahotniuc cu Șor au fost evacuați, iar rușii au început a se instala temeinic în Moldova, înșurubându-se statornic și blocând orice posibilitate a statului de a mișca barem cu un centimentru pe eșichierul geopolitic.

Eu nu știu dacă a existat vreo înțelegere între „marile puteri” ori ba. Probabil a fost doar o scurtă negociere situațională pentru a evita o eventuală escaladare. Dar, chiar dacă și există una mai mare, tot nu este în avantajul nostru. Ce vă încălzește, să zicem, o înțelegere (simplific mult) de genul: „Noi vă dăm Moldova, iar voi va cărați din Venezuela”? La masa celor mari, cei mici întotdeauna rămân flămânzi...

Acum sӑ le luam la rând:

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ ELIBERATĂ! De îndată ce Guvernul Filip și-a depus mandatul, CCM și-a anulat toate deciziile care anulau deciziile noii coaliții. E și firesc: și ei erau capturați! Dar de acum încolo, eliberaţi de „dictator”, vor respecta întru totul Constituția și dreptatea (cu minusculă)! De remarcat și expresia din decizie: ceva de genul „constatând o stare de fapt”. Ați înțeles, da? Toți acei care vor să ajungă la putere în Moldova nu au decât s-o acapareze! Totul va fi bine: CCM va constata o „stare de fapt” și vom merge mai departe. Iar dacă e să fim serioși, CCM trebuie să demisioneze in corpore! Pentru că ei nu mai au niciun drept moral să rămână în jilțurile moi după acest circ. Mihai Poalelungi, Președintele CCM a și demisionat chiar în ziua în care scriu aceste rânduri. Ceilalți? Și cine va fi numit în loc? Dodon, spre exemplu şi-ar dori un CCM care sӑ anuleze tot!

NUMIRI DE CLAN Noua coaliție a pășit imediat cu stângul: Năstase, proaspătul Ministru de Interne îl numește pe un cumetru șef la Inspectoratul General de Poliție, iar Nicu Popescu, noul Ministru de Externe, îl numește pe Andrei Popov, prieten vechi și naș de cununie, șef de cabinet. În principiu, în țara cu 99 de cumetri nu prea poți evita anumite „coincidenţe”. În principiu, atunci când îți alegi colaboratorii, trebuie să ai deplină încredere în ei. Până la urmă ambii se pare că vor părăsi funcțiile, bănuiesc din cauza presiunii din presă. Dar este oarecum simptomatic. Zici și afirmi una – faci alta. La fel ca și predecesorii. Și e una când acei numiți sunt persoane competente, iar alta – când în afară de legături personale, greu justifici numirile. Cu toate acestea, în cazul lui Popov putem găsi și o regularitate, mai ales dacă facem o paralelă cu numirea lui Vladislav Kulminski în funcția de cosilier al Maiei Sandu, ambii fiind „moldovenişti” consacrați si militanţi.

AM ARUNCAT ȘI ŢAMBALUL Dacă până acum ni se spunea că ar trebui doar să punem o batistă pe țambal, se pare că de acum încolo vom cânta doar la balalaikӑ. Dodon declară oficial că Republica Moldova renunță la ambiții geopolitice, iar Maia Sandu cade de acord. Moratoriu, tovarăși! Iată-l şi pe Nicu Popescu zicând: „R. Moldova este prea mică ca să-și permită să sufere din cauza unor conflicte geopolitice”. Corect, e prea mică: deşirata, abuzată, violată, ea nu are dreptul la suferinţă, ci, ca-n vechiul banc, trebuie să se relaxeze şi să încerce să primeasca plăcere...

IMPOTENTIZAREA STATULUI Dar toate cele spuse mai sus sunt floricele. Cel mai grav lucru se întâmplă cu instituțiile-cheie. SIS a trecut în subordonarea directă a Moscovei (via Dodon, dar e tot acolo). Oricât nu ar încerca să nege acest lucru reprezentanții ACUM, în lege scrie clar: „activitatea serviciului este coordonată de către Președintele Republicii Moldova”. Drept că „este supusă controlului parlamentar”, dar acolo e coaliție, nu se zice nici cârc! De acum încolo tot ce mişcӑ în Moldova, vizibil şi invizibil, va fi raportat direct la Moscova! Și apoi, „controlul parlamentar” este etapa următoare, să avem răbdare. Și SPPS, încă o structurӑ de forță, a trecut în administrația lui Dodon. Acum Dodon (a se citi „Rusia”) controlează armata, SIS-ul și bodyguarzii de stat. Dacă mai punem la pachet și relația cu Transnistria, avem un tablou destul de sumbru... O altă instituție pusă pe brânci este CEC-ul. Codul electoral a fost modificat. Astfel, un membru CEC va putea fi demis de către Parlament dacă „nu-i cuminte”, adică pe motive politice.

ELIBERAREA AGENŢILOR Usatîi, interlopul fugar notoriu, a revenit triumfal în țară! A fost imediat eliberat. Grigorciuc, un alt extremist de vază pro-moscovit, a fost și el lăsat să iasă (apropo, la eliberarea acestuia a asistat, în carne şi oase, Usatîi). Și Bolboceanu, acel care a fost acuzat de trădare de țară, (înregistrările cu negocierile lui cu emisarul rus au fost făcute publice la timpul său) a fost lăsat acasă. Joi a fost scos de la pârnaie patronul de la Andy’s Pizza, Tranga! ACUM îl acuză în continuare pe... Plahotniuc de faptul că au fost eliberați! Ziceam eu că e în interesul lor să-l lase să fugă, căci și pe viitor totul poate fi pus în cârca „statului capturat”! Numai că rațiunea magistraților care iau asemenea decizii de a continua să fie servili unui „rege” căzut e stranie. Că sunt obedienți, nu cred că există dubii, dar astăzi începe să fie mai clar nițel cui anume. Cred că „eliberӑrile” nu vor conteni, căci, dacă e să ne legăm de chestii procedurale, apoi ar trebui sӑ deschidem vraişte uşile puşcӑriilor... Referitor la Filat, spre exemplu, imediat după ce a fost umflat am scris că va fi eliberat anume pentru viciu de procedură și, cel mai hilar, îi vom plăti și despăgubiri astronomice. Simptomaticӑ pentru noul regim este însă ordinea priorităților și viteza cu care se lucrează. Acum!, repede!, cât e euforie și orice enormitate poate fi înghițită (La fel precum au rӑmas fӑrӑ ecou filmuleţele cu Dodon despre federalizare şi banii primiţi din Rusia).

COMISII Au fost înființate comisii parlamentare despre „furtul meleardului” (încă una! fain e că acei care vor „ancheta” sunt aceiași care ne convingeau pe timpuri că BEM trebuie vândută rușilor...) și despre uzurparea puterii de stat de către Plahotniuc (asta din urmă chiar e absolut inutilă. Formalitate pură. Bănuiesc că raportul e deja scris.). Iată și răspunsul la întrebarea naivă a lui Nicu Popescu: de ce a fugit Plahotniuc? În locul lui Nicu eu aş tace mâlc şi m-aș bucura. Fără Plahotniuc ACUM şi-ar pierde una din principalele și esențialele „raison d’être”, la fel precum și coaliția cu socialiștii, altfel imposibilă. Comisia despre finanțarea PSRM-ului din străinătate nu a fost creată. Fiindcӑ avem coaliţie care luptӑ cu Plahotniuc, nu cu Dodon! La fel de previzibil, nu? Dar aici PDM nu poate decât să se întrebe de ce nu a creat-o atunci când erau la putere, căci Rise.md publica o investigaţie despre schemele de finanţare ale campaniei lui Dodon.

VIZITELE COMISARILOR Merkel a fost în Ucraina, Hahn – la Chișinău. Situația din Moldova și din regiune i-a excitat puțin pe europeni. Nicu Popescu a plecat în SUA. Ei pot face acum ce vor, ei pot reforma țara oricât vor ei. Ei pot cere bani și sunt persoanele potrivite pentru asta, că doar n-o să-l trimită pe Dodon, pe Greceanîi, pe Ceban ori pe Bolea în cabinetele rafinate occidentale? Întotdeauna e bine dacă economia produce câte ceva (căci rușii bani nu mai au, ori au, dar nu pentru toți: „Deneg net! No vy derzhites’!”). În realitate, Dodon & Co dețin astăzi absolut toate pârghiile pentru a împiedica cea mai mică apropiere a R. Moldova de UE, de România și de NATO. Spațiul mediatic și propagandistic e deja în mâinile lor. Restul – e hârjoneală de copii de grădiniță. Bucuros nevoie mare, Dodon va pleca la Minsk să raporteze victoria direct curatorului!

Între timp, la Ocnița s-a prăbușit o casă cu multe etaje... Iar undeva, în Spania, o navă cu pavilion moldovenesc a fost arestată cu o încărcătură de droguri de 10 tone.

Fiindcă așa-i viața, nu-i aşa?

Și voi încheia ediția de azi cu așa o întrebare: Apoi cum, dragii mei? Vă aduceți aminte cum afirmau toți că nu-i grav că a câștigat Dodon alegerile prezidențiale, că nu ar avea putere?

Partager cet article

Despre PUNCT-ul din .FR

Poveşti, povestioare, gânduri, reflecţii, idei mai profunde şi mai superficiale, grave si ilariante... un punct de vedere şi doar atât. Doar un punct în imensitatea blogurilor. Doar un punct din atâtea altele dispersate în nebuloasa reală si virtuală. Doar un punct. Deşi... câte odată nu-ţi lipseşte decât un punct pentru a fi un i! 

"De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna."  Nichita Stănescu

Rechercher