Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog
22 octobre 2013 2 22 /10 /octobre /2013 01:22

 « Într-adevăr, exilatul, refugiatul devine străin ca rezultat al unei schimbări. Prin însăşi existenţa sa, străinul este mereu obligat să mediteze asupra schimbării. » 

 Norman Manea, « Despre clovni : dictatorul si artistul »

 

papadie.jpgDacă e să-l cred pe nenica ăla cu un nume misterios « Admin » ar fi 184 de postari pe « PUNCT-ul din .FR ».  Din aceste 184 de texte, exact 90 (adică practic jumatate) revin anului nr.  3 !

 

În mediu, un text la 4 zile. Ţinînd cont de perioada de « gestaţie » necesară  (mie) fiecărui text, reese că pe durata acestui an am fost în proces de scriere practic non-stop…  


Şi parcă tot nu am spus nimic… Mai bine zis, am spus prea puţin… Mă-neacă cuvintele şi se bat gîndurile pentru dreptul de a se scurge de pe degete direct pe taste…  Dar nu ajung degete… Şi prea capricioase tastele…

 

Există oare cuvinte suficient de ascuţite pentru a străpunge depărtarea şi, mai cu seamă, indiferenţa ?  Dar mai are rost ? Carnavalescul cotidian nu încape ascultare. Dar ditamai lectură. Doar imagini, flashuri, o permanentă competiţie a scandalului...

 

Şi despre ce să vă mai scriu ? Cel sătul şi cel flămînd nu au stat la aceeaşi masă… În iureşul caleidoscopic al evenimentelor (noi zile cu noi eroi) cel cu o memorie puţin mai lungă este repede pus pe tuşă…

 

Şi atunci ? A nu mai scrie ar fi prea violent, a scrie doar de dragul scrisului şi plăcerii egoiste ar fi prea meschin şi vanitos… Ce rămîne ? Să scriu de dragul cititorului ? Dar cu ce drept să-mi pui juvăţul decodării, dragă cetitorule, punător zgîrcit de like-uri şi share-uri, tu care mă mai şi insulţi (nu toţi şi doar uneori) pe de asupra ?

 

Cînd începeam aventura acum trei ani, ziceam că voi încerca să fiu mai aproape de…

 

De un ceva care s-a dovedit a fi prea abstract… Pereţii care mă despart de el sunt mai înalţi şi mai solizi decît păreau… Iar fiecare breşă din acest zid, spartă atît de greu, este colmatată de zeci şi zeci de zidari zeloşi cu « salar » şi « remuneratie de la buget »…

 

Dar poate totuşi merită ? … Hai să mai vedem !

 

Azi începe anul 4. A(D)MIN !

 

Qui m’aime me lise !      

Partager cet article

Published by Vitalie Vovc - dans Aiureli la subiect
commenter cet article

commentaires

Viorica 25/10/2013 21:43

Vitalie, continua sa scrii. Eu te citesc regulat. Nu am timp sa comentez sau sa pun like sau dislike, si nu inteleg uneori totul caci nu urmaresc atat de bine ca tine viata politica in Moldova. Imi
plac in schimb articolele unde vorbesti despre fetita ta, despre impresiile calatoriilor acasa, etc. pentru ca le traiesc din plin si eu. Imi plac si poeziile pe care le scrii si te incurajez sa
continui. O zi buna, salutari sotiei si sa va creasca fetita sanatoasa si inteleapta !

Vitalie Vovc 28/10/2013 12:36



Merci mult, Viorica, pentru cuvintele bune si pentru lecturile regulate! mai scriu. vin si eu cu picatura mea. iti doresc multa sanatate si tie si apropiatilor tai! Bafta mare si
clipe fericite cit mai multe! 



Despre PUNCT-ul din .FR

Poveşti, povestioare, gânduri, reflecţii, idei mai profunde şi mai superficiale, grave si ilariante... un punct de vedere şi doar atât. Doar un punct în imensitatea blogurilor. Doar un punct din atâtea altele dispersate în nebuloasa reală si virtuală. Doar un punct. Deşi... câte odată nu-ţi lipseşte decât un punct pentru a fi un i! 

"De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna."  Nichita Stănescu

Rechercher