Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog
22 avril 2013 1 22 /04 /avril /2013 10:25

Este nespus de greu să scrii un jurnal cotidian într-un oraş cum este Parisul. Monstruozitatea acestui loc nu poate fi cunoscută decît din interiorul viscerelor oraşului luminilor.

Cititorul va aştepta probabil istorii cu escaladări a turnului Eiffel, cu plimbări pe Champs Elysée, cu cancan de Moulin Rouge… Şi cum oare să nu-l indispui cînd ştii că prozaicul parizian nu conţine nimic din aureola glamour-paillette asociată acestui oraş ?

Cum să-i descrii 7 zile din săptămînă, una după alta, aducîndu-i detalii savuroase şi menţinîndu-l în alertă cînd ştii că zilele se aseamănă toate : la 8 :00 – deşteptarea ; de la 8 :15 la 8 :30 - micul dejun şi prima doză de informaţii culese de pe net ; la 8 :45 decolarea spre birou ; de la 9 :15 (cu întirziere programată de 15 min) şi pînă o vrea rînza patronului (de obicei o vrea cam pînă pe la 19 :00) –lucru, lucru, lucru… 20 :00 la 22 :00 ore rezervate copilului : să nu uite că are şi un tată ; de la 22 :00 la 02 :00 - ore pentru… pentru tot, inclusiv pentru acest jurnal. Cam aşa a fost şi această zi de Luni.

Voi încerca să desprind din micile interstiţii ale cenuşiului acele momente scurte şi efemere care fac totuşi ca ziua de luni să difere de cea de marţi, cea de marţi de cea de miercuri. ş.a.m.d.

Aşa dar, luni, 15 Aprilie : astăzi nu s-a întîmplat nimic deosebit în afară de faptul că a venit în sfîrşit primăvara şi azi am pus altă haină, mai uşoară ! Ce greutate aruncată de pe umeri ! Literalmente.

Astăzi am mai început acest jurnal. Nu-i aşa că sunt evenimente de o importanţa capitală (de fapt tot ce se întîmplă la Paris este "capital" căci în capitală are loc) în viaţa unui om ?

Şi dacă nu s-a întîmplat nimic luni, marţi nu avea cum să fie mai bogat în noutăţi. Este totuşi o diferenţa de remarcat : azi e 16 aprilie !

Ziua de marţi are un avantaj indiscutabil faţă de cea de luni : este mai aproape cu una de sîmbătă ! Azi mi s-a întîmplat un lucru important : am trecut de ecuatorul unui roman. Un roman extraordinar, unul din cele mai bune pe care l-am citit recent. Deja încerc să imaginez textul de prezentare pentru blogul meu.

În rest… Porţia de zoaie cotidiană despre viaţa politică din Moldova ? Păi ce-i nou aici ? Aşa a fost luni, aşa a fost duminică, exact la fel va fi mîine… Nimic care ar fi meritat un subiect într-un jurnal…

Ah da, Boston… 3 morţi şi 170 de răniţi… Şi noi, cîţi am avut noi pe 7 aprilie ? În april, în april… A propos, versuri de Grig Vieru…

Azi în timpul unei reuniuni interminabile ce a durat două ore m-am gîndit la mama.

Mîine va fi miercuri.

Şi iată, cu ajutorul lui Dumnezeu, că am trecut şi de miercuri, mieros miez şi meridian mirific de săptămînă! Nimic deosebit astăzi la servici în afară de faptul că am aflat cum se spune la conjunctivită în engleză - un client a anulat o reuniune din această cauză. Pink eye îi spune izbăvitorului (pe ziua de azi) virus.

Aşteptaţi la sigur ceva gînduri despre Moldova... Cam tot ce ţine de Moldova încape în cuvîntul « neînţelegere ». Eu nu am înteles cum de PD nu a profitat de Huntergate pentru a-şi crea o imagine de partid transparent şi repsectuos de lege. Eu nu am înţeles cum de acelaşi PD a votat împotriva unui guvern din care face parte şi în care deţine cîteva fotolii-cheie. Eu nu am înţeles discursul lui Ghimpu în Parlament pe 5 martie. Eu nu am înţeles de ce PLDM nu l-a propus pe altcineva în locul lui Filat (Leancă îmi părea candidatura ideală, ţinînd cont de « obiectivele » afişate ale AIE). Nu am înţeles nici încăpăţînarea aceluiaşi Ghimpu în a nu-l accepta pe Filat. Nu am înţeles răzvrătirea aşa-numiţilor “reformatori” şi, mai ales, modalitatea aleasă…

Am şi eu, ca şi oricare cetăţean, turmentat ori ba, opinia proprie asupra acestei “neînţelegeri”, dar… oare pot suporta nişte file de jurnal obscenitatea acestor gînduri? Ori distanţa e prea mare între Chişinau şi Paris şi se mai pierd din “înţelesuri” pe drum? Las întrebarea deschisă şi revin mîine, zi care se va chema « joi ».

Cătinel-cătinel ne-am cotilit şi după cotitură am dat şi de un… « joi ». De mic copil această zi o asociez cu numele de Joiana, un nume de vacă. Joiana - nume sacru… Cînd am să-mi cumpăr vacă, am s-o numesc neapărat Joiana !

A fost o zi frumoasă la Paris. Pe cît de frumoasă ziua pe atît de… tensionată şi istovitoare... Cred că ajung la limitile rezonabilului… şi văzînd lumea din jur la fel de necăjită şi obosită, iritată şi angoasată, mă întreb pînă unde se va aunge… Ma veţi crede dacă vă spun că nu fac nicio aluzie la Moldova ?

Azi am încheiat ziua cu Lacul Lebedelor… Sunt momente cînd doar muzica bună poate servi de remediu.

M-a pus păcatul să caut ştirile din Moldova. Am rîs. Doamne, dă-le tuturor pe cealaltă lume tot binele pe care l-au dorit altora aici !

Altceva pentru ziua de joi? Hmm… Mîine va fi o zi grea. Urăsc zilele de vineri !

A venit veninoasa şi venala vineri !

Ziceam că urăsc această zi. Este o zi extrem de grea, căci astăzi sunt nevoit să pun capac unei săptămîni şi să finalizez 1001 de lucruri, care se tot amînau de azi pe mîine, dar care neapărat trebuie cloturate ! Mărunţişuri, dar puse cap în cap se adună pentru o săptămîna întreagă de muncă. În plus, toate astea pe un fundal de oboseală acumulată… Vineri, într-un cuvînt. Nu am înţeles niciodată colegii care aşteaptă ziua de vineri. Eu unul aştept sîmbăta !

Azi am citit un sondaj. Cică 11.2% din respondenţi ar afirma că refuza să mai voteze. Alte 30% sunt indecişi… Macabră realizare. Într-un text al răposatului Aureliu Busuioc, maestrul regreta faptul că cetăţenii nu înţeleg greutatea puterii pe care o deţin – buletinul de vot. Greu-greu cu democraţia… Fiecare pentru sine este făcător de bine. Vă las să descifraţi, căci în contextul dat poate avea mai multe înţelesuri.

Deseară ne vedem cu nişte prieteni buni, moldoveni şi ei. Abia aştept. Să ne descărcăm sufletul după o săptămînă.

A fost o săptămînă grea. O săptămîna în care am reuşit totuşi să mai fac şi cîte ceva pentru blog. Să mai citesc din romanul cu o dedicaţie personală pentru care sînt nespus de mîndru. Să scriu acest mic jurnal.

Iar mîine… Mîine va fi o zi plină. O sîmbătă în care iau micul dejun cu o rudă, dragă mie, venită din Londra, după care luăm dineul cu o persoană din Sankt-Petersburg, iar duminică ne vedem cu cineva de la Chişinău şi aştept mult de la această întîlnire. Viaţă socială, dragii mei !

La vie continue, cum se spune prin părţile noastre. Şi apoi va fi o altă săptămînă. Care va începe cu o zi de Luni… dar va fi 22 aprilie. În april, În april...

 

Aceste file de jurnal au fost pregatite pentru Radio Europa Libera: http://www.europalibera.org/content/article/24963129.html

Partager cet article

Published by Vitalie Vovc - dans Poveşti de-acasă
commenter cet article

commentaires

Despre PUNCT-ul din .FR

Poveşti, povestioare, gânduri, reflecţii, idei mai profunde şi mai superficiale, grave si ilariante... un punct de vedere şi doar atât. Doar un punct în imensitatea blogurilor. Doar un punct din atâtea altele dispersate în nebuloasa reală si virtuală. Doar un punct. Deşi... câte odată nu-ţi lipseşte decât un punct pentru a fi un i! 

"De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna."  Nichita Stănescu

Rechercher