Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog
3 janvier 2014 5 03 /01 /janvier /2014 14:58

Без умолку безумная девица

Кричала: "Ясно вижу Трою павшей в прах!"

Но ясновидцев - впрочем, как и очевидцев -

Во все века сжигали люди на кострах.”

В. С. Высоцкий

 

Acum cîteva zile o „noutate” m-a veselit bine de tot. Un tip cu un nume suficient de sugestiv şi caragialesc ne promitea urgii şi nenorociri în anul care a început deja, galopînd şi nechezînd, probabil totuşi chinezeşte, caci ai noştri harmăsari şi mîrţoage tac mîlcom de teamă să nu nimerească în conservele europene.

Nu atît existenţa acestor coţcari este supărătoare, cît prezenţa lor în mass-media. Este şi acesta un indicator al „sănătăţii mintale” a societăţii noastre. Ar trebui totuşi să ne bucurăm că această prezenţă diminuează, necătînd la toate, şi nu mai este „omni-” ci doar epizodică. Suntem, cum n-ai da, departe de timpurile cînd şarlatani de genul lui Kaşpirovski sau Ciumac ocupau spaţii de vîrf în grila programelor televizate, iar legende despre babe vrăjitoare şi lecuitoare circulau în toate satele şi cătunele ţării. Nu cred că există pe acest pămînt vre-un dascăl sau profesor cu mai mulţi ucenici decît babuţa aia oarbă clarvăzătoare din Bulgaria, pre nume Vanga.

Dar această poveste este veche, precum Nostradamus, dacă e să ne limităm doar la celebrităţi, şi va mai continua cam tot atît cît va exista prostia lumească, cu alte cuvinte - veşnic.

cassandre.jpgŞi dacă tot se vînd bine noutăţile astea cu vrăji şi premoniţii, am să vă aduc şi eu cîteva prevestiri, nu înainte de a vă asigura că eu nu greşesc niciodată şi că am prezis pînă şi căderea meteoritului din Tunguska! Vă asigur că anume aşa a fost, iar faptul că la acel moment nu eram încă născut nu este decît o mică discordanţă astrală, căci ştim noi bine că spiritualul şi trupescul nu e chiar acelaşi lucru.

Deci, iată ce vom păţi noi în 2014:

Vor fi date în exploatare cîteva porţiuni de drumuri, poate vre-un spital – două, poate va fi renovată cîte o şcoală, inaugurări pompoase pe care le vom urmări la televizor, bineînţeles. Saturn şi inelele sale se vor învîrti în acest an în jurul nostru (unele subţiindu-se treptat chiar în zona cervicalelor) şi toate aceste saturnalii vor începe imediat din primăvară. Dar tot în acest an vor continua să fie „optimizate” alte spitale şi şcoli (fără televiziuni), căci niciun politician nu poate să se opună unor procese cosmice şi planetare, banco-mondiale, oricît de mult nu şi-ar iubi el nărodul.

În anul care vine vor fi majorate salariile pentru bugetari şi pensiile pentru bătrîni. Se va întîmpla neapărat prin septembrie – octombrie, căci exact pe atunci Luna va fi în spectrul lui Mercur şi ăla se va arăta mărinimos peste obişnuita-i măsură. Dar nu înainte ca aceste majorări să fie total anticipate (un fel de pre-compensaţii) de măriri spectaculoase a preţurilor. Căci niciun ministru sau bancher nu poate să se opună legii conservării energiei universale. Atunci cînd adaugi undeva, scade în altă parte, care nu poate fi decît propria parte a turtei. Ori faci altfel: întîi iei, apoi pui la loc şi zici că ai adăugat. Iar dacă ceea ce ai adăugat e mai mic decît ceea ce ai luat, mai eşti şi în cîştig!

Tot în acest an o săgeată de-a lui Eros va nimeri, deviată de furtuni magnetice, într-o căţeluşă pre nume Molda şi toată lumea îşi va descoperi subit o dragoste nemărginită pentru bucata de pămînt cu acelaşi nume. Din atîţia indecişi şi nefericiţi, ne vom alege cu siguranţă cu vreo 75 % de „moldoveni” mîndri de statalitatea care ne are, la propriu şi figurat, din faţă şi pe la spate, în urma unui recensămînt care în sfîrşit îi va împăca pe împăraţii acestui loc, ei făurindu-şi un rost şi acordîndu-şi carma cu o formă etatistă atît de intermitentă şi ceţoasă pînă la acel moment.

Pe aceşti împăraţi îi va apuca damblaua în anul care vine. Verde-Împărat va tot muşca din Roşu-Împărat care la rîndul său va avea probleme cu orientarea în spaţiu şi timp. Roz-Împărat va uita cu desăvîrşire pînă şi ce limbă vorbeşte, încurcîndu-se definitiv în diversitatea formelor pe care le-a tot luat în ultimii ani. Albastru-Împărat va bate în tobă şi va cînta din goarnă, dar va merge pe jos, căci calul i l-au furat propriii valeţi şi gonaşi. Ăştia din urmă, însă, nu ştiu ce-i aia călărie şi au uitat că de cal nu te apropii pe la spate, căci azvîrle. Riscă să ia o copită drept în plexul lor, solar, pînă una-alta. Toate bune, dar hîrjoneala împărătească nu poate să-i amuze decît pe împăraţi, căci fiecare ghigosit de-al lor îl plătim noi, plebea. Plătim cash cu sudoare şi sînge.

O furtună mare se va abate peste ţara noastră cam tot prin septembrie – octombrie. Vînturile care vor veni din apus vor sparge o fereastră mare spre lumea cea bună şi veche. Şi chiar de nu vom intra la ei cu toporul, precum a făcut-o ţarul Petru, va trebui să adunăm destul busuioc pentru a-l oferi apusenilor drept dovadă ca nu suntem o hoardă de barbari şi că nu noi le-am furat-o pe frumoasa Elena, căci acest rapt este, de fapt, o veche poveste de-a lor, în care noi nu avem niciun amestec. Dar cum nimic în lumea asta nu se dă gratis, cu siguranţă vor mai fi modificate (încă o dată) modelele tichetelor magice cu care se circulă liber. Fiindcă aşa o spun zeii locurilor noastre: dacă nu plăteşti într-o parte – plăteşti în alta şi se cuvine să achiţi tribut Împăratului pentru tot.

O secetă mare se va abate peste cîmpurile şi satele Moldovei. Dacă anul care a trecut a fost cît de cît echilibrat în ceea ce priveşte cantitatea de vlagă la metru pătrat, anul care vine poate să fie diferit (şi nu este nimic excepţional pentru noi). Oricum, acest lucru are o importanţă (fatală) doar pentru acei din ţărani care practică o agricultură de subzistenţă. Pentru restul, indiferent de cîtă ploaie dă bunul Dumnezeu, va fi secetă. Căci nu doar din ploaie cresc lanuri mănoase, iar Ion – rebrenescul demult nu mai suferă de pamîntofilie acută, ademenit de sirenele altor insule.

Vom fi din ce în ce mai străini în raport cu totul ce ne înconjoară, căci Împăraţii înstrăinează din ce în ce mai intens, acaparînd bunuri ce sunt, într-un fel, şi ale noastre. Şi tot înstrăinînd şi înstrăinînd, şi acaparînd înstrăinările, vor ajunge şi ei înstrăinaţi de noi. Existenţa noastră va deveni, astfel, din ce în ce mai spirituală, iar materialul (bunurile imobiliare) din ce în ce mai inaccesibile. Vom fi aproape de Nirvana. Cobain a rezistat 27 de ani.

În rest, vom rămîne săraci, căci aşa ne este scris: „Dar și sărac așa ca în anul acesta, ca în anul trecut și ca de când sunt, niciodată n-am fost!”. Ne vor lipsi cu desăvîrşire locurile de parcare şi ieslele pentru sutele de cai ascunse în mercedesuri, bmwuri şi bentleyuri, vom duce dorul unui etaj suplimentar la castelul din centrul cetăţii, ne vor mai lipsi cîteva mii de adaos la salar pentru a nu mai fi hoţi, vom face „Propagandă” la tejgheaua barului, căci în alte părţi nu se cuvine, de teamă să nu supărăm Împăraţii multicolori. Ne va lipsi, precum lipseşte decînd hăul, acel mandat (sau cîteva mandate) decisiv pentru ca, în sfîrşit, să putem lucra şi pentru binele ţării, nu doar al mandatului.

Ne va lipsi, pînă la urmă, şi acel mic dram de bun simţ pentru a alege grîul de neghină, prea multă fiind neghina şi prea rar (ori cu „kleikovină” puţină) grîul, ori pentru a decide, fiecare în sinea lui, cît adevăr sau cîtă mitomanie gogonată ascunde acest text.

Şi ce au alegerile cu premoniţiile despre anul care vine? Nimic, bineînţeles.

Origine Imagine

 

Partager cet article

Published by Vitalie Vovc - dans Dări cu păreri
commenter cet article

commentaires

Despre PUNCT-ul din .FR

Poveşti, povestioare, gânduri, reflecţii, idei mai profunde şi mai superficiale, grave si ilariante... un punct de vedere şi doar atât. Doar un punct în imensitatea blogurilor. Doar un punct din atâtea altele dispersate în nebuloasa reală si virtuală. Doar un punct. Deşi... câte odată nu-ţi lipseşte decât un punct pentru a fi un i! 

"De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna."  Nichita Stănescu

Rechercher