Overblog
Editer l'article Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
12 juillet 2013 5 12 /07 /juillet /2013 12:45

Unde ai fost, Nae?

Pe unde-ai umblat, Nae?

La ce ne-ai chemat, Nae?

La ce ne-ai adunat, bre Nae?

Ori ai făcut vre-o trăsnae?

Ori ai mîncat bătaie?

 

Am fost ... am fost după uşă...

 

După uşă? Tu vrei să spui că ai fost afară?

Şi-o spui aşa, lejer, fără ocară?

Şi-acum tu vii de-acolo?

 

Da, vin de-afară, de-acolo...

 

Şi cum? Ţi-a plăcut?

 

Ce să-mi placă?

 

Păi... cum e la ei în afară!

 

Am zis eu ca am fost „în afară”?

 

Dar n-ai fost?

 

Am fost, asta ziceam: „am fost afară”:

După uşă, după scară.

 

Şi-acum ai revenit în ţară?

Ia zi, cînd ai intrat,

O lamîie-ai mîncat?

 

O lămîie? N-am mîncat una, am mîncat două!

Să-i fie lumii bine, şi găinile să s-ouă,

Şi peste lanuri la timp să plouă

Şi dimineaţa să fie rouă!

D-aia le-am mîncat!

Şi nu una, ci două!

 

Atunci e bine, Nae! Dac-ai mîncat

Eşti acum dezinfectat

Şi poţi fi ascultat.

Povesteşte-ne şi nouă

Cum găinele se ouă,

Cum peste dealuri la timp plouă

Cum e dimineaţa rouă.

Într-un cuvînt,

Povesteşte acestui nărod

De-aici, de pe pod,

Ascultător ascultînd,

Cătînd atent la tine,

Cum îi este lui azi

Sau îi va fi mîine bine.

 

Dar eu abia de-am intrat!

Şi, sincer să fiu,

Eu nici nu ştiu, uite-aşa, pe viu,

Ce e bine pentru popor,

Ce seamană el pe ogor,

Cîte găini are

Şi dacă îi place răcoarea...

Şi dacă îi place să fie ud la picioare

Cînd iese diminiaţa pe rouă,

Şi dacă îi place cînd plouă...

 

Nae, Nae! Ia-o mai încet!

Tu ştii că eşti suspect?

Stăm aici ca la concert

Şi tu o începi aşa, de departe,

Că, chipurile, n-ai avea carte...

Nu ţi-e ruşine, mai frate?!

Dă şi tu dovadă de luciditate!

Clarviziune şi tenacitate!

Ne ocupăm noi de nărod,

Nu-ţi bate capul!

Nu vezi cum stă el cuminte în glod

Şi-astepată smerit să-i vină ţapul?

 

Spune-ne-acum mai bine

Ce-ai vazut dupa uşă.

E bine?

Curge acolo laptele-n guşă?

 

O da! Dupa uşă îţi cade totul în guşă!

 

Bravo, Nae! Aşa te vreau!

Spune-le-o totul pe şleau!

(Uite şi lista cu „şleau”)

Au oamenii acolo patru picioare?

 

O da! După uşă ai multe picioare!

Cîte doreşti! De fapt, se dau la fiecare

Cîte trei, patru, chiar cinci picioare!

Picioare de porc, de bou, de capră,

Care cît vrea, atîtea încarcă!

 

Dar de struţ, Nae, se dau?

 

De struţ n-au...

 

Chiar naaaaau?!

 

Dar este un proiect în plină desfăşurare

Pentru a deschide un punct de livrare

De struţi cu patru picioare!

 

Eşti bravo, Nae! Încurajator!

Promiţător şi pentru al nostru popor!

Ce viitor! Ce viitor! Ce viitor! Ce viitor!

Acum cu toţii în cor:

Ce viitor! Ce viitor! Ce viitor! Ce viitor!

 

Şi ia mai zi, bre Nae,

Cresc şi la ei mere-n copaci?

Cresc şi la ei pere-n copaci?

Cresc şi la ei prune-n copaci?

Cresc şi la ei cireşe-n copaci?

Cresc şi la ei frunze-n copaci?

Cresc şi la ei mere-n copaci?

Cresc şi la ei copaci în copaci?

Cresc şi la...

 

Cresc!

 

În copaaaaci?

 

În copaci cu doi craci!

 

Nae, eşti obraznic!

Vii şi tu ca la praznic

Şi-mi întrerupi discursul,

Şi-mi deviezi cursul.

Ai umblat şi tu de-a oaia,

Ai ieşit ca un hoţ din căsoaie,

Te-ai pornit şi tu pe urlaţi

Şi-acum revii cu trei cîrnaţi?!

Doar atît merităm noi,

Care te-au născut,

Te-au scos din noroi,

Primenit în haine noi

Şi te-au trimis la păscut?...

Şi te-au trimis la crescut?...

Eşti patetic, Nae, te-ai schimbat...

Ce băiat bun erai, Nae, ce băiat!...

Şi de ce, mărogel, te-ai întors?

Ori ţi-a mers ceva pe dos?

 

Mi-a fost dor de voi!

Mi-a fost dor, mi-a fost dor...

Dor, doooor mi-a fost,

Dor mi-a fost, scump popor...

Scump şi prost.

Partager cet article

commentaires

Despre PUNCT-ul din .FR

Poveşti, povestioare, gânduri, reflecţii, idei mai profunde şi mai superficiale, grave si ilariante... un punct de vedere şi doar atât. Doar un punct în imensitatea blogurilor. Doar un punct din atâtea altele dispersate în nebuloasa reală si virtuală. Doar un punct. Deşi... câte odată nu-ţi lipseşte decât un punct pentru a fi un i! 

"De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna."  Nichita Stănescu

Rechercher