nu ştiu cum se scrie poezia
poezia se scrie. pe sine se
mă gândesc la toate poemele
care nu-şi găsesc exorcistul
şi rămân undeva în paraspaţiu
pe câte oare nu le-am nenorocit şi eu ?
atunci când îmi apar din senin
ori din mare tulburare
în faţă
ori poate le-am făcut un mare serviciu ?
cumplit exerciţiu
să condensezi zefirul suav
să-l împachetezi într-o
carcasă din 31 de litere
cu toată combinatorica lor
posibilă şi neologistică
imposibilă
scheletul gândului
care-o fi material
încă de la facerea lumii
cel mai desăvârşit
şi mai teribil poem
ce s-a lăsat contemplat
doar în ziua a şaptea
poezia se scrie
atunci când oboseşte
să mai fie poezie
şi se aruncă în gândul
de care leg o piatră din cuvinte
şi-l las să cadă în apele tulburi
ale zilei a opta.