De obicei, încep comentariile mele săptămânale cu o mică introducere despre ceva relativ abstract, dar referitor la Republica Moldova. Săptămâna trecuta, de exemplu va scriam despre 8 martie... Au editorialiştii așa o șmecherie (o introducere, un final, o rubrica) care să-i deosebească de ceilalți. Dacă sunteți atenți, veţi vedea că cei mai buni au cu toții astfel de trucri… Dar iată că în această săptămână nu-mi vine nimic. Dar absolut nimic. Nu știu despre ce să vă scriu în acest prim alineat. O fi acesta un semn ? Se zice că cel mai rău lucru referitor la o persoană, sau obiect, sau eveniment, sau chiar ţară, nu este ura, ci indiferența. Orice, numai nu indiferenţa!… Dar poate că de vină este Salonul de Carte care începe vineri și la care îmi va fi lansat oficial volumul de versuri? Dar încep a vorbi despre mine și nu-i a bine. Să trecem direct la săptămâna care s-a scurs:
DEMISIA JUSTIŢIEI A demisionat Ministrul Justiției, Alexandru Tănase. În această poveste sunt multe lucruri stranii de tot pe care eu nu le înțeleg și nici tare nu m-aș zbate să le pricep, la drept vorbind... Cel mai important aici, după mine, nu sunt atât evenimentele și succesiunea lor, cât protagoniștii. Așa dar, să vedem: Jurnal TV, prin chiar gura lui Năstase (fratele catindatului la funcția de primărie), difuzează o conversație telefonică (purtată în limba rusă) între Tănase și Platon. În afară de însuși faptul că ea a avut loc și tonul familiar folosit, prea teatral familiar din partea lui Platon, mai ales, nimic comprometant pentru ex-Ministru nu am auzit, iar eu am ascultat tot de la și până la. Important îmi pare că a apărut pe Jurnal TV, aprigi luptători împotriva „statului capturat”. Răspunsul lui Tănase de pe Facebook era relativ ferm și dârz și nu prevestea nimic deosebit, dar imediat după și-a anunțat demisia. Tănase a făcut-o în cele mai frumoase tradiții nord-europene, numai că de la asta nu ni se face mai ușor. Holdingul nu l-a apărat deloc și nu a făcut niciun efort pentru a-l menține. Dacă nu ai cunoaște relațiile afişate de ostilitate între „holding” și Jurnal TV, chiar ai putea lesne crede că ultimii au executat, elementar, o comandă de-a primilor! În locul lui Tănase a fost propusă o oarecare Victoria Iftodi, fost ministru al Justiției în perioada PCRM-istă, fost Ambasador în Franța. Nu am cunoscut-o atunci, dar ceea ce am auzit despre ea nu o avantajează deloc, eufemistic vorbind. Așa dar, îl schimbăm pe Tănase cu Iftodi? Sunteți serioși? Apropo de înregistrare: în opinia mea, a fost vădit făcută de pe telefonul lui Platon, ținând cont de diferența de calitate a sunetului vocilor. Pe tot parcursul discuției Platon a tot încercat să-l facă pe Tănase să zică ceva compromițător, dar nu prea i-a reușit. La un moment dat, chiar se enervează și începe a înjura rusește. Tănase până la urmă încheie chiar el conversația, fiindcă era despre... nimic. Apropo, un moment m-a amuzat despre Shor: Platon zice aşa: „Esli by on byl ne durak on by ne popal v etu sistuatsiu”. Ha! Băieți și fete, niciun durak nimik: tocmai că crearea unei astfel de „situaţii” și a fost scopul. Așa că Shor a fost chiar foarte și foarte bun în rolul său. Rezultatul curselor: o conversație înregistrată de Platon, despre care se știe că întreținea legături strânse cu cercurile mafiote rusești, este difuzată de către „Năstase brothers”. Drept rezultat Tănase demisionează, iar în locul lui este numită Iftodi, fost funcționar cu pedigree PCRM-ist. Uite-așa o poveste cu scarry end....
115 PENTRU UNIRE Numărul localităților care au semnat pentru Unire a ajuns la 115! Iar primarii semnatari au fost săptămâna trecută la Iași! Cred și sper că se vor alege cu ceva substanțial de la acea adunare, nu doar cu vorbe frumoase. A fost creață și Liga Aleșilor Locali din Republica Moldova și România. Să le fie celorlalți ciudă! Bineînțeles, localitatea cea mai mediatizată a fost Sadova, satul de baștină al lui Dodon. Declaraţii de Unire sunt acum semnate de către toţi: de către asociaţiile emigraţilor, în instituţii de cercetare şi şcoli, chiar şi maternitatea de la Bălţi a semnat una! PL a propus un proiect în parlament pentru a semna o declarație de Unire, iar Băsescu a chemat ca un apel similar să fie dezbătut şi în parlamentul României. Academia de Științe a Moldovei a declarat că Actul Unirii din 1918 e valabil și azi, căci nu a fost anulat juridic de nimeni. Uite asta e chiar o idee! La noi există şi jurisprudență: nu a revenit oare Curtea Constituțională la alegeri prezidențiale cam în același fel?
ALEGERILE ANTICIPATE Nu mult după ce s-or excita și după ce vor roi la maximum gândacii de colorado, adică după 9 mai - momentul de paroxism anual al propagandei putiniste, pe 20 mai, vor avea loc alegerile anticipate la Bălți și la Chișinău. În aceeași zi. La Bălți zarurile par a fi aruncate: ar trebui o minune ca să câștige altcineva decât putiniştii, cu taoate că niscaiva mişcari au avut loc și acolo: Usatîi anunța că candidatul său, Şeremet, ar fi fost reținut (anunţa de la Moscova, prin skype, fapt ce a fost dezmințit de candidat însuși, dar acest lucru nu contează, anunțul a fost făcut, nu?...). La Chișinău totul e foarte vag... După „Nastase brothers” și-a anunțat candidatura pentru primărie și Valeriu Munteanu de la PL. Iar Plahotniuc vrea candidat unic... Desemnat de dumnealui, pe semne...
SONDAJ IMAS Un nou sondaj a fost publicat săptămâna trecută. La capitolul partide PAS și cu PD merg braț la braț, dar chiar și împreună (32%), tot rămân în urma PSRM-ului (38%). Cu mai mult de 6%! Numai că nu știu la ce servesc sondajele astea cu partide, dacă tot avem uninominal... Doar 34% zic că ar fi de acord ca limba să fie schimbată în română... Doar 38% ar vota pentru suspendarea lui Dodon. Doar 17% ar fi pentru NATO. Doar 25% ar fi pentru Unire. Doar 45% ar fi pentru aderarea la Uniunea Vamală. Dar 53% ar fi pentru aderarea la UE! Comentarii? Doar unul: țara asta e o schizofrenie totală... Iar bolile se tratează.
BLACK HOLE ARENA Dacă s-a închis treuca de la BEM (de unde se pare că se serveau cam toți, și din greu), trebuia inventat altceva... Și iată că apare marele proiect Arena Chișinău! Anunțat de Candu, prezentat de Gaburici la Guvern, cu un proiect de lege deja înregistrat în Parlament. Amețitor! De ce nu s-ar grăbi la fel cu cele 1200 km de drumuri?... Mai nu am băgat această noutate-trăsnet la tradiționala Cireșică de pe tort din cauza gafei prostești comise de Candu: el a pompat de pe net un proiect la întâmplare, acel al unei arene de la Dunkerque. Însă datorită acestei „erori” am căutat și am găsit mai multă informație despre ce anume a fost în Franța: inițial Dunkerque (nu e cel mai bogat oraș) trebuia să plătească câte 6,7 mln timp de 27 de ani! (aprx.: 180 mln!). Proeictul a fost anulat până la urmă, dar el totuşi a costat 30 de mln localitatea din Franța! (nu vă amintește de penalitățile prevăzute în contractul cu parcările la Chișinău?). Apropo, la Dunkerquetot era un partenariat public-privat. (mai multe detalii despre proiectul francez găsiți aici, la acest link). Câteva întrebări: la ce-i trebuie Chișinăului această Arenă? Dacă proiectul respectiv este într-atât de „profitabil” și necesar, la ce trebuie investit bani publici în el? De ce s-au găsit brusc bani de așa ceva, iar pentru Stadionul republican cum n-au fost așa și nu-s? Oare nu s-au săturat ei să se facă proști sau să ne aibă de proști?
DIJMA PENTRU TRANSNISTRIA S-A MĂRIT CU 16% Moldovenii au negociat foarte avanjaos un nou contract de achiziție al electricității! Vom plăti cu 16% mai mult decât până acum. Iar 70% vor fi cumpărate de la transnistreni... E drept că Guvernul promite că au identificat scheme prin care populația nu va plăti mai scump. Aici ar trebui să-i credem: ei sunt buni la scheme! Dar apare așa o întrebare legitimă: unde plecau înainte aceste 16%? Ori poate vor pleca și de azi încolo? Adică pur și simplu mărim prețul oficial (legal, cum ar veni) dar eliminăm schemele (ilegale) prin care dispăreau 16%? Până la urmă banii tot în același buzunar ajung?...
Cam atât. Cireşica de pe tort am s-o trimit în această săptămână șefului Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, care afirmă, sau lasă de înțeles, că de fapt avocații sunt acei care strică imaginea judecătorilor. Adică avocații ar lua sume imense de la clienți, chipurile pentru a mitui judecători, insă banii s-ar opri la ei. Sunt niște răi avocații ăștia, ce să mai! Dar iată ce mă întreb eu: de unde au atunci judecătorii palate și mașini luxoase? Tradiție și mister, nu ţară!...
