Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog
8 octobre 2016 6 08 /10 /octobre /2016 00:26
René Magritte, Golconde, 1953

René Magritte, Golconde, 1953

hello, are you still with me?

 

vocea, familiarǎ, doar ea

mǎ cautǎ dibuind prin viscerele spațiului închis al

sǎlii de conferințe

(un coleg mi-a zis cǎ m-a cǎutat și în sǎlile vecine –

probleme de insonorizare…)

 

yes, my darling, I am with you!

how could I dare not to be?

 

relațiile noastre, dragǎ voce, sunt mai durabile

decât Titanic sau World Trade Center,

insubmersibile și indemolabile

sunt în beton bine armat.

suntem într-o relație din care nu ne putem sustrage

sigilatǎ contractual de alții.

îți sunt fidel chiar dacǎ nu ne-am vǎzut niciodatǎ

știu ce-ți fac copiii, unde și când mergi în vacanțǎ,

informație protocolarǎ

uneori îţi scapă şi ceva pe de-asupra

ştiu cum arăţi din poza de profil de pe Linked-In

mai bine zis, ştiu cum arătai acum câţiva ani

ştiu, dragă voce de cealaltă parte a Atlanticului,

cum e timpul în New-Jersey

şi că nu-ţi prea place

când plouă

şi când ninge

şi când e caniculă

şi când e ger

deteşti, în genere, orice capriciu al naturii

care influenţează traficul rutier sau aerian

cunosc, fără a te fi văzut vreodată,

mult mai multe despre tine

decât despre vecinul meu de palier

pe care-l văd aproape zilnic

când pleacă la serviciu

sau îşi scoate gunoiul

sau revine de la cumpărături...

 

so, yes, my precious voice,

(my boss is sending yours an invoice,

by the way

could you please ask him to pay

without any delay?)

I am still with you

I am still here, somewhere, online, with you

with no possibility to escape

so, I am wearing my professional

friendly and positive attitude

and I say: „Yes, I’m here! Sorry, the line was cut”

 

I’m here, just lost in thoughts

about all those scrappy things...

Partager cet article

Published by Vitalie Vovc - dans Aiureli la subiect
commenter cet article

commentaires

Despre PUNCT-ul din .FR

Poveşti, povestioare, gânduri, reflecţii, idei mai profunde şi mai superficiale, grave si ilariante... un punct de vedere şi doar atât. Doar un punct în imensitatea blogurilor. Doar un punct din atâtea altele dispersate în nebuloasa reală si virtuală. Doar un punct. Deşi... câte odată nu-ţi lipseşte decât un punct pentru a fi un i! 

"De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna."  Nichita Stănescu

Rechercher