Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog
4 avril 2016 1 04 /04 /avril /2016 10:55
Săptămâna în care s-a declinat patriotismul

TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD

 

Eliminând orice judecată de valoare şi păstrând proporţiile de rigoare, până şi un geniu nu poate să se simtă altfel decât vinovat aici; oare cine în Europa de Est ar putea să se creadă un geniu, în afară de antigeniu, cîţiva călăi şi uzurpatori?

Imre Kertész, Procesul Verbal

 

Imre Kertész, laureat al Premiului Nobel în literatură, s-a stins din viaţă. În 1991, Kertész termină astfel Drapelul Englez: „Mi-am zis, poate nu cu nerăbdare, dar cu un sentiment de uşurare plin de speranţă, că acest viitor promiţător cu care suntem ameninţaţi în ultimul timp din toate părţile, nu voi fi nevoit nici să-l trăiesc, nici să-l înţeleg”*... Cred că a plecat la timp... Este un autor care m-a impresionat. Iar „Căutătorul de urme” îl consider unul din cele mai bune texte literare despre holocaust.

Matei Vişniec, pe care am onoarea să-l cunosc, a fost la Chişinău! Şi nu cu o vizită ordinară, ci în cadru unui festival întreg, Zilele Matei Vişniec sub genericul „De la Cehov la Vişniec”. Au şi Chişinăuienii noroc, orice nu s-ar spune.

xxx

Evenimentele săptămânii care s-a scurs au gravitat în jurul confruntării eterne moldoveneşti care ne bântuie de la Independenţă încoace: unioniştii vs. kremliniştii. Şi nu ar trebui să scriu despre asemenea străşnicii, căci mă vor renega şi unii, şi alţii şi voi rămâne singur cuc, adică fără public cetitor. Dar asta e, n-am încotro. Am să vă zic tot ce cred şi apoi puteţi să depuneţi plângere la Procuratură, să-mi închidă conturile Internet, să-mi blocheze e-mailurile, ori ce mai au ei dreptul să facă conform noii legislaţii şi declaraţiei despre inviolabilitate votată recent în Parlament...

MARŞUL UNIONIŞTILOR Duminica trecută unioniştii au organizat un marş la care a venit multă lume, bună şi frumoasă. Ei, şi din acea mai puţin frumoasă, ca de obicei la marşuri. Că nu ai cum să nu-i primeşti. Tradiţional, nu vom putea şti nici acum câţi au fost cu exactitate: 5 mii? 50? În fine, nu contează: au fost mulţi! Nici nu prea aş avea ce comenta aici, dacă nu m-ar chinui o întrebare: ne-a apropiat oare marşul respectiv de... Unire, ori ba? Cu ce ne-am ales? Ok, a fost frumos. Ok, unioniştii au trăit un moment de comuniune care le va da forţe şi îi va încuraja pentru viitor. E totuşi securizant să ştii că eşti mulţi. Că a fost frumos au văzut şi alţii. În special acei din exterior. Şi mai e un lucru îmbucurător: dacă e să ţinem cont de numărul lichelelor care s-au adunat, pe lângă acea lume bună şi frumoasă, curată în cuget şi intenţii, ca muştele la miere cu această ocazie la Chişinău – arivişti, nomenclaturişti de ieri şi de azi, traseişti cu experienţă care schimbă partidele mai des ca mănuşile, coţcari elementari, rataţi, hoţi scoşi din „business” şi deveniţi „revoluţionari” din această cauză, ş.a.m.d. – putem conchide că ideea unionistă devine din ce în ce mai atrăgătoare, dacă nu ar fi numărul lor prea mare, abilitatea lor în a tumăni minţile – prea antrenată şi noi, ceilalţi, – prea creduli. Nu mă abandonează şi un sentiment de déjà-vu... Aflam nu demult că KGB-ul sovietic trimitea pe la sfârşitul anilor ’80 emisari la Chişinău ca să înfiinţeze o mişcare pentru susţinerea restructurării... În acest fel, inşi precum Yurivanych’ erau infiltraţi în ceea ce se afirma ca o mişcare de eliberare naţională. Nu ştiu ce va ieşi din această duminică, dar similitudinile jenează... Întrebări sunt multe.

SFATUL ŢĂRII 2? Iată, de exemplu, aşa numitul Sfat al Ţării 2. Ce-o mai fi şi asta? Poate nu am căutat eu bine (în acest caz vă rog să-mi puneţi linkul corespunzător în comentarii), dar nu am găsit nicăieri componenţa nominală a acestui for bizar de peste 100 de persoane, în afară de primii 21, buni de pus în ramă aceştia, în loc de icoane. Şi ceilalţi, cine sunt? Cine a decis care să fie pe „listă” şi care nu? Ce legitimitate are acest for? Îmi mai aduc aminte de o asemenea „structură” parazitară‚ de o mai mică importanţă, dar pe care am combătut-o la vremea lui, un aşa-numit Consiliu Coordonator al Diasporei... Însăşi constituirea acestui „Sfat al Ţării” mă duce la gândul că nu atât Unirea îi interesează pe mulţi, ci ocazia de a se pune în valoare, de a-şi anina epoleţi... Poate greşesc şi cad pradă unui sentiment exacerbat de paranoia, dar... tot păţitu-i priceput, nu-i aşa?

CONTRAPATRIOTISM Încă de vineri clica kremlinistă din Parlament s-a răzvrătit. La propunerea PCRM-ului o declaraţie trebuia să fie votată, dar cum deputaţii noştri statalişti fac orice, în afară de a-şi onora obligaţiunile în faţa statului pe care-l venerează şi chiulesc de la servici, declaraţia nu a putut fi votată din lipsă de cvorum. A fost votată în schimb joi! Cu concursul PD-ului, cică europenizat... E suficient să citeşti primul aliniat din acea declaraţie cu „tendinţa seculară a poporului de a trăi într-un stat suveran” (interesant, la ce perioadă din ultimii 100 de ani fac referinţă anume?) sau „statalitatea multiseculară continuă (!!!) a poporului moldovenesc” (asta doar dacă ai considera un an cât o sută... ai obţine 25 de secole, altfel – nicicum.) pentru a arunca hârţoaga la gunoi... Dar să nu omitem şi un aspect pozitiv al lui: tot insistând pe caracterul „unitar şi indivizibil” al statului R. Moldova, vom ajunge să uităm de federalismul lui Dodon!

MARŞUL ANTIUNIONIŞTILOR la Comrat, pe 2 aprilie, Irina Vlah îşi face marşul ei. Deputaţii PD le se alătură.

În concluzie, dacă e să stăm şi să calculăm cu ce ne-am ales după acest Week End de confruntare, ne pomenim cu o balanţă care se prezintă în felul următor: ego-uri multe satisfăcute pe de o parte şi o mobilizare a trupelor + un act al Parlamentului antiunionist votat de altă parte. Nu sunt sigur cine a marcat mai multe goluri...

MILIARDUL CUI NE ARE Uluitor, e de-a dreptul fantasmagoric ce se întâmpla! BNM zice că există şi a II-a parte a raportului Kroll. Şi că Shor ar fi unul din figurile cheie din aceste scheme. (De parcă noi nu ştiam!). Straniu, dar de această dată nicio scurgere în presă nu se întâmplă... Eu unul vreau să văd originalul. Nu interpretări de la BNM care e condusă, iata: am aflat-o şi pe asta, de un manager care a condus o filială implicată în scandaluri financiare internaţionale... Acum Shor nici nu se ascunde, ci organizează conferinţe de presă şi ne zice că nu-i de vină! Dar cel mai nasol este faptul că tot noi vom plăti, nu Shor... Cică creditele acordate de Leancă & Gaburici (eurointegratori şi ei!!!) vor fi transformate în datorie publică. De fapt, şi pe asta o ştiam... Aşteptam doar confirmare. Iar ca să înţelegem mai bine cum se mănâncă acest peşte cu tot cu os, vom plăti impozite mai mari. Daca, în principiu, sunt de acord cu introducerea impozitului pe avere (depinde şi de cum va fi calculat... teamă mi-e că vom fi brusc trecuţi la categoria „bogaţi” cu toţii, cam aşa cum au fost consideraţi înstăriţi acei de aveau un frigider ori un televizor şi li s-au tăiat ajutoarele sociale nu tare demult), atunci mărirea impozitului pe pământ este o porcărie adevărată. Acei puţini din ţărani care mai practică o agricultură de subzistenţă, iarăşi sunt loviţi rău! Uite-aşa combate statul moldav fenomenul emigraţiei... If you see what I mean...

FILIP, KARASIN ŞI USATÂI Coincidenţă ori ba, dar tocmai acum, în această perioadă belicoasă, a venit în Moldova şi Secretarul de stat, Viceministrul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Grigorii Karasin. Bineînţeles, a fost şi în Transnistria. Dar cel mai uluitor este altceva: a fost primit de Premierul Filip! Din câte ştiu eu, în chestii din astea se obişnuieşte să se întâlnească la nivel de omolog... Decalajul de funcţii e prea mare ca să treacă neobservat... Ne milogim... Iar pe final Karasin l-a luat pe Usatâi la braţ şi împreună au zburat la Moscova...

CEC REFUZĂ REFERENDUMUL DADAIŞTILOR DA-daiştii au strâns semnături. Vreo 400.000. Multe semnături. Dacă dădeau cumva şi de mine, ori eu de ei, semnam şi eu, pe bune. Fiindcă şi eu îmi doresc ca Preşedintele să fie ales prin vot direct de către popor. Dar CC a decis şi fără referendum. Şi punctum. Am închis subiectul. Uite eu de exemplu habar nu aveam că acest Referendum trebuia să se prionunţe şi asupra altor chestii precum diminuarea până la 51 a numărului de deputaţi (O prostie monumentală!). La fel precum (sunt sigur!) şi majoritatea celor care au semnat nu au luat în calcul celelalte întrebări. Oricât de întortocheată nu ar fi fenta CEC-ului, sunt de acord cu ea. DA cică vor iar proteste. Pe 24 aprilie. Mda... De unde nu i-am înghiţit niciodată, acum chiar e perversitate curată. Şi ce supapă faină de a evacua presiunea socială... Îi dăm cu revendicări politice aiurite şi uităm de cele sociale (care, de fapt, nici nu au existat la „protestatari”). Comod. Cuiva.

CENZURA Ai noştri boieri au obosit să fie hărţuiţi cu treabă şi fără treabă. Nici tu o bijuterie mai acatării să-ţi anini, ori un telefon mai bengos, ori un ceas mai de aur, nici tu o maşină mai Porsche-ască să-ţi cumperi... Nasol. Cenzura peste ei! Ce contează că europenii au respins aceste modificări? Noi încă nu suntem europeni! Noi doar dorim să fim. Dar între a dori şi a fi e o diferenţă mare. Comod. Cuiva.

 

*traduceri proprii din franceza

Partager cet article

Published by Vitalie Vovc - dans dari cu pareri
commenter cet article

commentaires

Despre PUNCT-ul din .FR

Poveşti, povestioare, gânduri, reflecţii, idei mai profunde şi mai superficiale, grave si ilariante... un punct de vedere şi doar atât. Doar un punct în imensitatea blogurilor. Doar un punct din atâtea altele dispersate în nebuloasa reală si virtuală. Doar un punct. Deşi... câte odată nu-ţi lipseşte decât un punct pentru a fi un i! 

"De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna."  Nichita Stănescu

Rechercher